~In lupta cu uitarea~

[Aylee L. Lovel]

Aylee nu se gandi daca sa ii raspunda sau nu. Poate ar fi fost mai bine sa ii raspunda. Bine. Un raspuns destul de sec. Era de asteptat de la viperina. Nu prea era adepta raspunsurilor lungi si complicate. Il placea sa fie liniste in jur. Singurul loc in care Vorbea si dadea drumul la sentimente erau poeziile, poeziile scrise de ea. Scara de sub Andrews incepu sa se miste, iar viperina sari in ultimul moment pe ea, ca sa nu ramana in urma. Scara le duse pe fete intr-un loc din castel in care nu se prea umbla. Nu erau geamuri si totul era ticsit de praf. Nu se mai auzeau rasetele. Era liniste. Au pornit amandoua fetele inspre capatul coridorului unde parea sa fie un firicel de lumina.