'Cause I missed you

[Bell Evans]

Cu o provizie buna de mandarine, am iesit din Marea Sala, cu intentia sa imi petrec restul diminetii afara, pe domenii. Ajunsa pe treptele de la intrare, am fost imbratisata de caldura plapanda a soarelui slab, care se chinuia sa invaluie in lumina domeniile misterioase.
"-Chiar e o dimineata perfecta" sopti Arwen, admirativ.
"-Dap..hai sa stam undeva la soare" am replicat eu, dornica de caldura.
Ne'am asezat la radacina unui copac, sub care mai statusem si inainte. Era atat de bine, privind norii jucausi.
"-Imi amintesc cum stateam cu Lucas si dadeam nume norilor" chicoti Arwen.
"-Eu cu Rose spuneam ce forme au" am spus eu, zambind.
Imi lipsea atat de mult. Ca un gol imens si permanent in piept, pe care nu'l putea umple nimeni.
"-Iar ai tacut" ofta Arwen.
"-Mda..ce'ar fi sa dam si noi nume norilor?!" am chicotit eu, usor fortat.
"-Sau sa le zicem formele" replica Arwen, zambind.
"-Ala are forma de caine" am spus eu, incepand jocul.
"-Deci, ce nume ii dam?" ma intreba tanara.
"-Archi?!" am chicotit eu.
"-Nu asa il cheama pe cainele lui Meredith?" intreba ea.
"-Ba da" am raspuns, vioaie.
"-Chiar..nu am vazut'o de cand am venit la castel" murmura Arwen.
"-Pai ce'ar fi sa o chemam si pe ea?" am propus eu.
"-Nu cred ca vine" mormai Arwen, dezamagita.
"-Sa ghicesc..un eseu kilometric la Transfigurare?!" am replicat eu, incepand sa rad de expresia ei vinovata..