Spune-mi daca stii ... Oare o sa mai vii ?

[Scarlett Soul]

Parea atat de distanta astazi ...

Parca nici nu ma recunoscuse, parca tot ceea ce mima o facea mecanic, fara ai pasa de lumea din jur, desi stiam ca-i pasa. Eram convinsa ca Ruthie vroia doar sa arate indiferenta, desi nu era, caci in spatele mormanului de masti se ascundea o fiinta firava, atat de fina incat o pala de vant ar fi putut-o dobori.
Vedeam multimea ce se inghesuia la ghisee, dar eu doar stateam acolo, asteptand-o pe acea fata ce mi se parea oarecum deosebita, care ascundea ceva ce poate ca nici ea nu stia.
Simteam cumva o mica conexiune intre noi, aveam impresia ca aveam sa trecem peste inca o incercare si aveam sa izbutim.
"Vii ?", i-am adresat eu singurul cuvant care-mi veni in minte. Vorbeam atat de sincer, acum ...
"Trebuie sa-ti arat ceva .", i-am mai soptit incet, astfel incat sa nu atrag nici o privire.
In mintea mea se derula intreg planul : Mai intai trebuia sa cotim la stanga, apoi un coridor lung si intunecat, dupa care a treia camera la dreapta.

Camera numarul 17.