Poezii

[Kasumi Mikoto]

La insistentele scumpei noastre Sherry, dramaturgul forumului, care se da in vant dupa a ne face sa avem un infarct pe minut cand citim topicul de la despartiri, am deschis acest topic, care ar putea sa contina doar versificatia pe care o voi posta mai jos, DAR NU o putem refuza pe Sherry, care ne are la degetul mic si ne poate ameninta cu ipoteza negativa si concluzie: "Daca nu X, atunci plec" Pe care inca nu o foloseste si sunt o proasta ca ii dau idei.
Si totusi pt. situatii similare o avem pe Kennya cea imbunatatita cu baterie superdurabila.
Gata, am batut campii destul. Enjoy!


Tu ºtii cã o sã ningã-n continuare
Aºa cã nu-ncerca sã te urneºti
De pe speteaza scaunului tare,
Din faþa ºemineului baroc
În care-ard veºnic mituri zburãtoare
De pãsãri cu aripi de foc.
ªi-n faþa cãruia copii spun poveºti.

Voi face eu efortul pentru tine –
Fãrã-ndoialã supraomenesc –
Ca din fotoliul unde-i cald ºi bine
Sã mã ridic, cu ceai sã vã servesc.

La geamuri se iþesc mereu mutriþe
ªi câte-un cap zburlit ascuns sub un bãscot
ªi câte-un nas roziu care-a-ngheþat de tot
ªi fete ºi bãieþi cu sãniuþe.

ªi sãniile se tot duc la vale,
Cu zurgãlãi ºi zarvã-n urma lor.
Când întâlnesc câte un deal în cale....
Nu-nainteazã, nici nu dau ocol.

Ci se opresc aºa. ªi câteodatã
Mai vezi priviri descumpãnite ce se-avântã
ªi îndrãznesc sã cate vârful cu zãpadã.
ªi mai auzi ºi fete care cântã:
-N-o sã ajung acolo niciodatã...