Ganduri in plina zi...

[Scarlett Soul]

"Hat daca insisti sa avem toate cate un Cap-in - ..... .... Bula ! Desigur, asta vroiam sa zic, atunci haideti sa avem !", ii replica Cryss amuzata.

Ash izbucni in ras, desi era inca intinsa pe mormanul mare de frunze ruginii, care se potriveau perfect cu tenul ei, facand-o sa para o adevarata bijuterie.
'Dar ce m-a apucat asa sa laud pe toata lumea ?', se intreba cercetasa, privind in alta directie si gandinduse ca daca un singur lucru nu era asa, acum probabil s-ar fi aflat in cuprinsul unor brate puternice, unele care nu ar fi lasat sa se piarda astfel, intre atatea firi diferite.Dar ce mai conta ? Oare ii mai pasa cuiva ce credea Cryss ? Ce o durea, sau ce o sfasia noapte de noapte, determinand-o sa zbiere adanc in perna de sub ea, de teama ca nimeni sa nu o auda.Uneori vroai doar sa zboare, uitand de orice grija, insa cum frumosul nu este posibil, isi accepta prejudecatile si firea Celeilalte( cealalta parte dintr-un om, dintr-un suflet), lasand-o sa traiasca in pace si suferinta murinda.
"Haideti !", i se sterse dintr-o data zambetul de pe buze. Adevarul era ca de putine ori putea zambi din toata inima, fara ca un coltisor negru sa se amenstece in fericirea ei prefacuta.
Nu o mai interesa nimic, nici daca avea sa moara plangand pe malul raului ce-si urma cursul netulburat orice s-ar fi intamplat.
"Esti bine ?", o intreba Aylee.
'Iarasi fac pe victima ! Trebuie sa demonstrez ca ma simt bine, chiar daca nu o fac, trebuie sa fac asta, caci fetele nu au nici o vina !', se certa ea in sinea sa, spunand insa total altceva:
"Desigur, haideti sa mergem .... Nu avem nimic de pierdut !"
'DOAR PE MINE !', o strabatu un gand straniu.