O noua cale, sau doar o simpla plimbare ?

[Layla Wong]

Imi aminteam si eu segventele din jurnalul meu.Lucruri pe care le scriam cand inca eram prea mica sa realizez unele lucruri,lucruri prostesti si concluzii gresite depare fenomene ce acum mi se par lucruri normale.Scriam in jurnal lucruri pe care poate nu le ziceam la nimeni,doar dupa trecerea indelungata a timpului.Paginile jurnalului meu au fugit cum a fugit si timpul pe langa mine,pe langa o lumea intreaga.
"-Nu pot sa rup paginile din jurnal,chiar daca nu sunt de acord cu ce am scris.Asta ar insemna sa rup o existenta care a fost odata de mult.Eu nu sunt in stare sa alung din viata mea pur si simplu unele lucruri."
Stiam la ce se refera prin acele randuri care au fost scose din "caietul vietii mele".Probabil parea ceva cu totul gresit,pentru ca ce scria acolo nu era adevarat in totalitate,acum...
"-Stii bine ca a insemnat mult pentru mine ca ai fost alaturi de mine in perioadele grele.Si stiu ca tie probabil ti'a fost mai greu decat mie,chiar daca suna incredibil."
Intr'adevar paginile albe au fost umplute cu cerneala unei suferinte,a unor ganduri si a unor realizari.Defapt daca e sa ma gandesc bine,jurnalul acela era doar sa imi umple timpul sau doar ca sa nu uit o baza a povestilor.
"-Jurnalul meu nu este ceva mic si ros cu pagini albe,ci sunt niste povesti de viata tiparite in inima si in mintea mea."
Un lucru vazut de doua persoane va fi mereu un lucru vazut diferit,pentru ca asa sunt ei,oamenii.Am imbratisat'o si i'am raspuns zambind la intrebarea pe care inainte mi'o pusese cu o doza de triste si poate chiar o doza mai mare de dezamagire...
"-Nu vezi cat de mic e jurnalul ala?Daca as fi scris calumea poveste aceea o umpleam toata cu aceea zi.Probabil,defapt sunt sigura ca eu sunt de vina,pentru ca atunci cand am cazut mi'a picat foarte rau sa aud rasete,si nu ma mai gandeam la lucrurile bune.Adica la voi...prietenii!"
Am afisat un zambet larg pe fata care era adresata lui Cryss si nu numai.Un zambet puteam sa ofer cu ceea mai mare usurinta la oricine,dar acest zambet puteam sale daruiesc doar celor care merita sa fie fericiti.
"-Cand aveam ghipsul cei care ma iubeau erau alaturi de mine.O anumita persoana speciala imi aducea in fiecare zii jeleuri in culorile curcubeului ca sa ma fac mai bine,o anumita persoana venea la mine in fiecare zi si statea ore intregi ca sa nu duc lipsa de discutii si noutati.O anumita persoana mi'a zis "zambeste cand doare cel mai tare" si asta am facut."
Defapt asta faceam mereu.Cand ceva doare cel mai tare,cand simteam ca nu mai pot si mai bine ar fi ca lumea sa se termine aici,mi'am ridicat capul si am zambit.Niciodata nu am zambit pentru mine,am zambit pentru persoanele care merita sa traiesc.

~Amintire~

In capul meu totul se invarte ca intr'un carusel ce parca nu isi gaseste sfarsitul.Un obiect mare care face inconjurul amintirilor vechi a unei fete care nici pe jumate nu a trecut prin viata,si totusi a suferit.Dar cine e aceea fata?Aceea fata sunt eu,tu,ea,toata lumea sau nimeni.Pe strada toti poarta niste masti de carnaval care vor sa ascunda o suferina,o dorinta sau poate chiar un gand pentru o persoana.Deseori nu zic adevarul si se ascund in minciuni,expresii false sau cuvinte cu subintelesuri.
Mintea mea acum era ca un targ deschis pentru toata lumea si totusi nimeni nu avea acces in fiecare colt.Incepeam sa imi amintesc segvente pe care le doream sa le vad,pe care le ganedam sau amintiri pe care l'am trait.

[left]Daca as avea un petic de cer liber,ca sa ma exprim azi liber,probabil ti'as zice ca "te'am iubit",nu ca "te iubesc".Adevarul e ca nu voi inceta niciodata sa te iubesc,si mereu imi voi aduce aminte ca...
-Asta este baiatul pe care'l iubesc! si voi arata una dintre amintirile vechi.[/left]

Vreau acele clipe inapoi,aceea vara unde noi amandoua am pentrecut.Adut'ti aminte cum rasunau rasetele si cum cantam in copac cantece la auzul tuturor.Unde sunt acei copii,carora nu le pasa de gura lumii rele si nu le pasa daca se vor rupe pantalonii agatandu'se de crengi.

[left]
Niste ochi de safir care se uitau la noi cu o dorinta ce ardea sa isi regaseasca fericirea.Un zambet senin care imi aducea si mie fericire,desii zambetul lui era plin de triste si melancolie.Era ca un tablou spart al copilariei care cersea dragostea de la oamenii pe care nici nu'i cunoastea.A fost un baiat care mi'a ramas tiparit in minte fara nici un motiv.[/left]

-Ingerii plang pentru tine si pentru suferinta ta.De ce esti asa de depresiva?
-Pentru ca il iubesc.
-Te'a facut sa suferi de atatea ori,si lui nici nu i'a pasat de tine.
-Stiu,dar il iubesc.

-Da'mi o imbratisare!
Doua fete zambind una la alta si zicand ca sunt "surori".O fata importanta pentru mine din copilarie si stiam ca o sa imi fie prietena de la primul zambet oferit.O fata cu care pot sa rad si sa vorbesc ore in sir,sa dansez si sa cant prin padure,si traind o viata alaturi de o lume nebuna.

-Bine,Layla poate sa vina.Dar aia doi nu!zise o voce rautacioasa.
-Daca ei nu pot sa vina,nu ma duc nici eu cu voi!Am zis fara sa fiu convinsa de ceea ce zic.
Mai tarziua am inteles...Am ales noi prieteni in locul prietenilor vechi.Am facut o alegere bune,desii nu stiam ce fac pe moment.De atunci au trecut ani de zile,si inca ma aflu cu ei traind niste clipe minunate.Un baiat pe care il pot numi oricand "frate"si o fata pe care o pot considera oricand alaturi de o arta de prietenie.


~Revenire~

"-Si momentul asta este o clipa de amintire dulce pentru mine.Te voi tine minte toata viata mea!"am zis eu lui Cryss zambind din toata inima si oferindu'i un pupic pe obrazul stang.Desii nu era felul meu de a ma expima simteam nevoia.Ma gandeam inca la segvente din viata pe care le'as fi putut continua pana la infinit.Atatea amintiri si locuri despre care minteam ca vor fi ale mele.Niste oameni care ma inconjoara zi de zi si imi inveselesc ziua.
Zambetul este cel mai important la un om.Zambetul acestor oameni m'au facut sa vad lumea toata un zambet larg.
"-Oamenii speciali fac mereu lucruri speciale,si cu un singur zambet pot trezi lumea."