Lupta .

[Naoki Mikoto]

Ma simteam ingrozitor. Nu parea ca ma iertase cu inima, ci doar cu mintea. M-am intors pe campul de lupta si mi-am luat sabia. Kat avea sa se supere mai rau ca ii luam aceasta sansa pentru binele ei, dar, la urma urmei, puteam sa i-l aduc pe Todor, variata transata in cubulete cu volumul de 10 mililitri cubi, daca voia neaparat sa-i rada in nas.
Nu... Deloc o idee buna. Kat ar fi putut crede ca o sfidam.
Kasumi pusese la punct un atac fara scapari asupra lui Todor. Celelalte fete, subtiri ca niste paie, isi faceau loc cu usurinta printre manevrele... cu dinti ale Vampirului.
In 15 minute, Todor... pica lat.
-Unshoo... ofta Mizu. Omoi desu ne!
O secunda, bucuria trimfului mi-a cantat in cap... Asta pentru ca fanfara sa se destrame in acelasi moment si poate pentru ca eu si Kasumi, pur telepatici, sa izbucnim:
-Draci!
-Nan desu ete? intreba Mizu, care stia un numar mare de injuraturi in toate limbile, pentru ea impronuntabile, dar nu greu de inteles.
-E Todor dewa arimasen te...#Nu e Todor#
-Iie zho? Tayoo he!#Nu? La naiba!#
-Inseamna... cugeta Kasumi.
M-a trasnit.
-Katerina!
Eu si Kasumi am pornit-o glont spre locul unde o lasasem pe Kat.
Si intr-adevar. Todor se afla acolo. Pentru a doua oara intr-o zi i-am luat surorii mele arma si l-am atacat pe vampir. Dar lama sabiei i-a taiat lui Kat UN SINGUR fir de par. Caci vampirul, rostind in treacat "Ne vedem pe campul de lupta" suficient de tare pentru toti, disparuse.
-Tura asta NU mai plec. i-am spus Katerinei, pe un ton ce sugera ca, de data asta, sunt de neclintit.