Inca o zi la biblioteca
|
13 Apr 2011, 20:13
(This post was last modified: 13 Apr 2011, 21:23 by Raizen Isildur.)
Post: #1 |
|||
|
|||
Era o zi frumoasa d eprimavara,iar soarele stralucea mai tare ca niciodata.Fiecare raza parca se desprinea din cer si se revarsa asupra scolii.Chiar daca nu aveam nevoie de nici o carte pentru scoala am pornit spre biblioteca doar pentru a citit o carte noua.
De fapt am vorbit prea devreme,ziua frumoasa s-a terminat foarte repede caci deja a si inceput sa ploua.Am fugit repede la biblioteca trantind usa dupa mine.Noroc ca nu era bibliotecara acolo.De fapt,iar am vorbit prea devreme.Ma pazea d edupa raft asa ca m-a pedepsit,iar acum nu mai pot veni la biblioteca o saptamana. -Off!!!! |
|||
16 Apr 2011, 11:59
Post: #2 |
|||
|
|||
Ramona intra linistita in biblioteca intunecata si aproape secata de carti, din cauza vremii urate. Siruri de elevi, fie ei Viperini, Cercetesi, Soimeni sau Astropufi, stateau lipiti unul de altul, pe bancile luciuase de lemn. In toata aceasta agitatie tacuta Ramona inainta si o lau pe bibliotecara cu ea, aratandu-i si intreband-o daca ar putea lua o anumita carte.
Dintr-o data o Soimeanca grabita intra in incapere, uimind multimea si trantind usa cu putere. Madam Pince inainta grabita si o lua de mana pe fata, aducand-o in coltul in care am ramas eu. „-Restrictie o saptamana intreaga! Usa aceea putea sa cada pe tine!” zise femeia, soptind galagios. „-Dar...” reusi sa aduge Astrid. „-Ne-am inteles! ... acum iesi!” Ramona lua cartea sa veche si mucegaita si isi cauta un loc. Dupa putin timp, in care isi serpui privirea pe sirurile adormite, inainta, asezandu-se langa o eleva. OOC: Stiu ca Astrid e banata, dar ma gandeam ca nu ar fi bine sa lasam topicul asta in aer, si ca l-am putea cuntinua, deci posteaza cine vrea! Pentru a putea fi realist trebuie sa poti crede in minuni. ![]() |
|||
16 Apr 2011, 12:19
Post: #3 |
|||
|
|||
Ema isi lasa cartea in jos. Ofta puternic. Incerca sa uite scena petrecuta si sa se concentreze pe text.
Isi intoarse capul, simtnd ca era privita, si o zari pe Ramona. Cercetasa era o buna prietena a ei. " - Hei!" zambi Ema larg. Dorise sa vorbveasca normal, dar Madam Pince se invartea nervoasa prin jur. Nu facu decat sa sopteasca. Ii zambi complice Ramonei. " - Ce mai faci?" ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
16 Apr 2011, 17:43
Post: #4 |
|||
|
|||
Ramona intorse capul spre biroul bibliotecarei, observand cu coltul ochiului fiecare miscare pe care o facea batrana doamna. Lumina cadea perpendicular pe biroul acesteia, luminandu-i chipul putin imbatranit. Ochii femeii, scanteietori si patrunzatori, strabateau intreaga sala, incercand sa vada fiecare elev. Insa, din cand in cand, privirea sa cadea alene pe cate o singura persoana, pe care parca o admira.
„-Ei bine, caut o carte despre farmece, dar nu un manual obisnuit, vreau ceva care sa aduca informatii in plus!” raspunse Cercetasa dintr-o rasuflare, incercand sa nu atraga atentia femeii care scana elevii de la masa ei. „-Ssst!...ssst, Neardow!” sublinie Madam Pince, lipindu-si degetul de buzele subtiri si decolorate. Cercetasa isi indrepta privirea spre cartea sa pe care o alese si o deschise fara sa faca nici un zgomot. Ema isi misca si ea capul si il fixa cu ochii atinti in manualul pe care il avea in mana. Pentru a putea fi realist trebuie sa poti crede in minuni. ![]() |
|||
16 Apr 2011, 18:53
Post: #5 |
|||
|
|||
'Ar trebui sa ii distrag atentia...' se gandi Ema bosumflata. Ii placea Biblioteca, era o sursa neobosita de date. Cititul era unul din putinele lucruri ce o calmau cu adevarat, caci Ema se lasa repede prinsa de poveste, dar nu suporta sa citeasca privita. Nu suporta sa o supravegheze cineva necontenit. Se simtea precum un pacatos, precum un nebun privit de lume, asteptand sa se dezlantuie. Nu ii convenea. Soimeanca nu fusese niciodata o fire exploziva.
Isi atinse bagheta lasata pe masa, simtindu-i imediat privirea lui Pince. Se prefacu ca o deplaseaza mai la dreapta, pozitionand-o in acelasi timp spre o vaza mare decorativa. Oscila daca sa vrajeasca vaza sau nu. Stia ca nu era cel mai bun lucru. Dar in toata linistea, un singur tipat, inalt si infiorator, strabatu sala, lasnd in urma o liniste tensionata. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
18 Apr 2011, 11:02
Post: #6 |
|||
|
|||
Toti intoarsera capul spre unul dintre cele sapte geamuri enorme. Aici, lumina curgea incet si calm pe un Astropuf cu pielea alba ca varul si ochii buclucati. In mana sa stanga se afla o carte mica si neagra, din care iesea flacari verzui, care ii ajungeau pana la gat. Madam Pince sari de la biroul dansei, zburand parca pana la locul unde sa afla baiatul.
„-De cate ori trebuie sa va zic ca nu aveti voie in Sectorul interzis decat cu acordul meu?!” adauga aceasta, inchizand cartea incet si tarandu-l pe baiat pana la masa sa. „Du-te dupa Madam Pomfrey, Jenny!” In acel moment se ridicase o Soimeanca inalta, din anul V, care o luase la fuga prin sala, incercand sa-i faca pe plac bibliotecarei. Aceasta inchise usa cu precautie, dorind sa nu faca nici un zgomot si disparand din privirile celorlalti. Pentru a putea fi realist trebuie sa poti crede in minuni. ![]() |
|||
18 Apr 2011, 18:25
(This post was last modified: 18 Apr 2011, 18:26 by Ema Snow.)
Post: #7 |
|||
|
|||
Ema isi sprijini fruntea de degetele-i lungi, oftand precaut. Biblioteca era unul din locurile ei preferate, dar invatase ca e bine sa fi mai... rebel uneori. Jenny nu era chiar genul de fata cu care ar sta cot la cot.
Zambi amuzata si profita de ocazie, apropiindu-si scaunul de al Ramonei. " - Am primit vesti despre inel" Ema nu accentua in niciun fel ultimul cuvant, dar stia ca Cercetasa cunostea sensul. " - Este in siguranta, iar sora mea mi-a trimis o analiza a pietrei..." " - Snow! Asta nu e un exemplu bun!" tuna Pince indignata. " - ... despre gradul de saturatie al carbonului" isi ridica Ema usor vocea, afisand un zambet moale. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
20 Apr 2011, 10:50
Post: #8 |
|||
|
|||
„-Imi spui imediat! Am o idee cum sa scapam de aici!” adauga Ramona, accentuand ultimele sale couvinte intr-o soapta galagioasa.
Cercetasa se ridica de la masa, facand loc catorva Viperini care se inghesuiau la coltul bancii. Aceasta inainta pana la primul raft, apoi incepu sa se ascunda printre sirurile inalte de carti, prefacandu-se ca ar cauta locul de unde a luat acea carte. „-Litera D, raftul 3!...nu credeam ca ai o memorie atat de scurta, Neardow!” zise Pince cu raceala. „-Defapt, cautam Dece nu am murit cand Auguery a plans de Gulliver Pokeby!” raspunse Ramona, ridicandu-si micutul nas in aer si prefacandu-se ca este Madam Pince. Fata inainta in stramtul coridor de carti, apropindu-se de un colt intunecat, unde nu era nici un fel de lampa. „-Accio roba Emei!” sopti cercetasa fara a se observa ca isi misca buzele. Pentru a putea fi realist trebuie sa poti crede in minuni. ![]() |
|||
20 Apr 2011, 16:59
Post: #9 |
|||
|
|||
" - Doamne... Nu mai termina" se planse Ema in soapta, referitor la comentariile lui Pince.
O lasa pe Ramona sa se indeparteze, temandu-se sa nu ridice suspiciuni. Isi tinu bine roba pe umar si rasufla usurata cand isi vazu roba cu efect de invizibilitate plutind aproape de nivelul pamantului. Se uita peste umar si se ridica fara zgomot, intrand pe culoarul alaturat, zambindu-i dulce doamnei Pince. Se strecura intre perete si mobila, aparand langa Ramona. " - Ok, era mai simplu cand eram mica" sopti Soimeanca in gluma. ![]() The darkest hour is just before the dawn.
|
|||
21 Apr 2011, 21:49
Post: #10 |
|||
|
|||
Ramona lua un colt al pelerinei, acoperind-o din nou pe Ema si miscandu-si degetul aratator al mainii drepte la gura, facandu-i semn sa faca liniste si sa inainteze.
„-Spre Sectorul Interzis!” adauga fata cat putu de incet. La aceasta soapta toata sala amuti. Ema isi intoarse capul, temator, spre Madam Pince, care il tinea strans pe micul baiat. Din fericire bibliotecara uita de cele doua eleve, asa ca depunea o lipsa totala de interes fata de ce se inampla in alte colturi ale bibliotecii, in care nu erau elevi. Dupa ce observa aceasta, Ema si Ramona isi marira viteza, trecand cu grija printre elevi si carti. Fojnetul linistitor al foilor incepu sa se astupe, introcandu-le pe eleve intr-o atmosfera rece. Se intuneca din ce in ce mai tare, iar o portita din fier negru era din ce in ce mai aproape de fete. In departare inca se mai auzeau comentarile sarcastice ale lui Pince, care se pare ca vorbea cu Madam Pomfrey. „-Cum o sa intram?” intreba Ramona, scarpinandu-se in cap. Pentru a putea fi realist trebuie sa poti crede in minuni. ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|