<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title><![CDATA[Darkmark RPG Forum - Azkaban]]></title>
		<link>https://www.darkmark.ro/</link>
		<description><![CDATA[Darkmark RPG Forum - https://www.darkmark.ro]]></description>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2026 01:35:41 +0000</pubDate>
		<generator>MyBB</generator>
		<item>
			<title><![CDATA[Umbrele Azkabanului]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-umbrele-azkabanului</link>
			<pubDate>Thu, 18 Sep 2025 13:33:43 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2355">Jonathan Argus</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-umbrele-azkabanului</guid>
			<description><![CDATA[Jonathan își aranja cu grijă bagajul mic, abia suficient cât să încapă în ghiozdanul său uzat, plin de cărți, pergamente și câteva merinde pe care le luase de acasă. Vizita la Azkaban nu era ceva obișnuit, iar gândul de a-și vedea unchiul în închisoare îl făcea să simtă un fior amestecat cu teamă și curiozitate. „Nu e ca la Hogwarts… aici nu vin oameni să te salute, să-ți ofere dulciuri sau să-ți povestească trucuri magice… aici e… Azkaban”, își spuse, întorcându-se de câteva ori în fața oglinzii, încercând să-și înăbușe emoțiile.<br />
Știa că va trebui să fie extrem de atent. Ziarele vrăjitorilor relataseră povești despre prizonierii care nu mai ieșeau la fel după o lună, despre spiritele care păzeau zidurile și despre dementorii care vegheau permanent. Și totuși, gândul la unchiul său era mai puternic decât orice teamă. Își aminti cum tatăl său îi povestise despre fratele lui, înainte ca acesta să fie arestat: un om bun, dar prins în circumstanțe greșite.<br />
Își luă pelerina, o apucă strâns pe umeri și scoase praful de Apariție. Inspiră adânc, întrebându-se dacă avea să fie suficient de concentrat pentru a nu greși destinația. „Azkaban… să nu greșesc. Să nu… apari într-un zid… sau… în apă.” Tremurul îi făcea mâinile să tremure ușor, dar respiră adânc și murmură:<br />
„Azkaban…”<br />
Într-o clipă, totul dispăru în jurul său, iar senzația de cădere liberă îl făcu să își strângă ghiozdanul mai aproape. Când privirea îi reveni la realitate, se afla într-un decor sumbru, cu ziduri înalte, negre, înconjurat de ceață și de un aer rece care pătrundea până la oase. Pășind încet pe aleea pietruită, Jonathan simți priviri nevăzute care îl urmăreau, iar fiecare sunet – foșnetul hainelor, ecoul pașilor săi – îi părea mai intens decât fusese vreodată.<br />
Gândul că trebuia să-și caute unchiul printre sute de celule îl făcu să-și strângă brațele în jurul pelerinei. Era o teroare diferită de orice experimentase la Hogwarts: aici nu existau jocuri sau râsete, doar ziduri reci, ironice, care păreau să șoptească secretele tuturor celor care fuseseră prinși.<br />
Și, în mijlocul fricii, Jonathan își amintea de imaginea unchiului său – un bărbat cu zâmbet cald, care îi dăduse prima baghetă adevărată și îl învățase să facă primele incantații în grădina casei lor. „Trebuie să-l găsesc… trebuie să știu că e bine”, își spuse, cu voce joasă, tremurând, dar hotărât să meargă înainte.<br />
Pe măsură ce se apropia de celulele înalte, o adiere stranie îl făcu să închidă ochii pentru o clipă. Deschizându-i din nou, Jonathan zări silueta unchiului său, palidă, dar încă recunoscătoare, care îl aștepta cu brațele întinse dincolo de gratii. Respirația îi reveni ușor, iar pentru prima dată de când ajunsese aici, frica începu să se transforme în curaj.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Jonathan își aranja cu grijă bagajul mic, abia suficient cât să încapă în ghiozdanul său uzat, plin de cărți, pergamente și câteva merinde pe care le luase de acasă. Vizita la Azkaban nu era ceva obișnuit, iar gândul de a-și vedea unchiul în închisoare îl făcea să simtă un fior amestecat cu teamă și curiozitate. „Nu e ca la Hogwarts… aici nu vin oameni să te salute, să-ți ofere dulciuri sau să-ți povestească trucuri magice… aici e… Azkaban”, își spuse, întorcându-se de câteva ori în fața oglinzii, încercând să-și înăbușe emoțiile.<br />
Știa că va trebui să fie extrem de atent. Ziarele vrăjitorilor relataseră povești despre prizonierii care nu mai ieșeau la fel după o lună, despre spiritele care păzeau zidurile și despre dementorii care vegheau permanent. Și totuși, gândul la unchiul său era mai puternic decât orice teamă. Își aminti cum tatăl său îi povestise despre fratele lui, înainte ca acesta să fie arestat: un om bun, dar prins în circumstanțe greșite.<br />
Își luă pelerina, o apucă strâns pe umeri și scoase praful de Apariție. Inspiră adânc, întrebându-se dacă avea să fie suficient de concentrat pentru a nu greși destinația. „Azkaban… să nu greșesc. Să nu… apari într-un zid… sau… în apă.” Tremurul îi făcea mâinile să tremure ușor, dar respiră adânc și murmură:<br />
„Azkaban…”<br />
Într-o clipă, totul dispăru în jurul său, iar senzația de cădere liberă îl făcu să își strângă ghiozdanul mai aproape. Când privirea îi reveni la realitate, se afla într-un decor sumbru, cu ziduri înalte, negre, înconjurat de ceață și de un aer rece care pătrundea până la oase. Pășind încet pe aleea pietruită, Jonathan simți priviri nevăzute care îl urmăreau, iar fiecare sunet – foșnetul hainelor, ecoul pașilor săi – îi părea mai intens decât fusese vreodată.<br />
Gândul că trebuia să-și caute unchiul printre sute de celule îl făcu să-și strângă brațele în jurul pelerinei. Era o teroare diferită de orice experimentase la Hogwarts: aici nu existau jocuri sau râsete, doar ziduri reci, ironice, care păreau să șoptească secretele tuturor celor care fuseseră prinși.<br />
Și, în mijlocul fricii, Jonathan își amintea de imaginea unchiului său – un bărbat cu zâmbet cald, care îi dăduse prima baghetă adevărată și îl învățase să facă primele incantații în grădina casei lor. „Trebuie să-l găsesc… trebuie să știu că e bine”, își spuse, cu voce joasă, tremurând, dar hotărât să meargă înainte.<br />
Pe măsură ce se apropia de celulele înalte, o adiere stranie îl făcu să închidă ochii pentru o clipă. Deschizându-i din nou, Jonathan zări silueta unchiului său, palidă, dar încă recunoscătoare, care îl aștepta cu brațele întinse dincolo de gratii. Respirația îi reveni ușor, iar pentru prima dată de când ajunsese aici, frica începu să se transforme în curaj.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Just one second & Just one seat]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-just-one-second-just-one-seat</link>
			<pubDate>Wed, 06 Feb 2013 12:38:42 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1561">Julieta D. Thibault</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-just-one-second-just-one-seat</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Isi puse gluga neagra de la hanorac pe cap si manusile in maini. Verifica daca avea totul pus in buzunare si apoi iesi din conacul Thibault val-vartej. Se uita in stanga si in dreapta, nimic neobisnuit si nimeni care sa vada ce facea ea. Isi scoase bagheta din cizma si cu ajutorul ei aparu la cativa metri  de inchisoarea Azkaban. Isi puse palmele pe brate frecand usor in sus si in jos ca sa se incalzeasca si apoi puse bagheta la loc de unde o luase. Isi ridica privirea in sus, cerul instelat contrasta destul de bine cu imaginea morbida a inchisorii.<br />
Facu cativa pasi pana ajunse in spatele inchisorii si murmura o vraja astfel incat in zid se facu o crapatura si apoi se forma o usa exact speciala pentru cercetasa ca sa se strecoare pe acolo.<br />
Intra in inchisoare, isi dadu manusile jos simtind o oarecare racoare care ii invada tot corpul si un miros de mucegai specific inchisorii. Isi dadu ochii peste cap nonsalant si se duse direct spre tinta ei. Brusc auzi pasi, asa ca fiind iute de picior se baga dupa un perete si astepta sa treaca. Nu stia cine era, insa pasii erau calculati, grei si in acelasi timp iti dadeau o stare de frica.</li>
</ul>
<br />
OCC: Anyone <img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Isi puse gluga neagra de la hanorac pe cap si manusile in maini. Verifica daca avea totul pus in buzunare si apoi iesi din conacul Thibault val-vartej. Se uita in stanga si in dreapta, nimic neobisnuit si nimeni care sa vada ce facea ea. Isi scoase bagheta din cizma si cu ajutorul ei aparu la cativa metri  de inchisoarea Azkaban. Isi puse palmele pe brate frecand usor in sus si in jos ca sa se incalzeasca si apoi puse bagheta la loc de unde o luase. Isi ridica privirea in sus, cerul instelat contrasta destul de bine cu imaginea morbida a inchisorii.<br />
Facu cativa pasi pana ajunse in spatele inchisorii si murmura o vraja astfel incat in zid se facu o crapatura si apoi se forma o usa exact speciala pentru cercetasa ca sa se strecoare pe acolo.<br />
Intra in inchisoare, isi dadu manusile jos simtind o oarecare racoare care ii invada tot corpul si un miros de mucegai specific inchisorii. Isi dadu ochii peste cap nonsalant si se duse direct spre tinta ei. Brusc auzi pasi, asa ca fiind iute de picior se baga dupa un perete si astepta sa treaca. Nu stia cine era, insa pasii erau calculati, grei si in acelasi timp iti dadeau o stare de frica.</li>
</ul>
<br />
OCC: Anyone <img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[A thousand years]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-a-thousand-years</link>
			<pubDate>Thu, 20 Dec 2012 20:59:11 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1561">Julieta D. Thibault</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-a-thousand-years</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-family: Trebuchet MS;" class="mycode_font">A THOUSAND YEARS</span></span></span><br />
~ Oricine.</div><ul class="mycode_list"><li>Simti cum frigul de afara ii intrase in fiecare os, deja nu isi mai simtea nici macar degetele de la maini insa continua sa mearga pana ajunse in fata inchisorii. Isi scoase bagheta si cu ajutorul ei facu o crapatura in perete si prin asta intra, apoi o inchise la loc ca sa nu lase urme. Isi dadu jos gluga din cap privind intr-o parte si in alta, sa fie sigura ca nu era urmarita sau prinsa. Isi scoase din buzunarul gecii numarul "42" deci asta era incaperea de unde avea nevoie de acele informatii, asa ca o lua repede la fuga. Nu ii placeau misiunile date de Devoratori, insa nu avea de ales..isi alesese drumul asta, asta avea sa il parcurga. Intrase intr-o factiune? Avea sa-si respecte indatoririle atata timp cat si ea era ajutata cand era nevoie, chiar daca ii placea sa faca lucrurile pe cont propriu, ii se parea mai corect sa nu implice pe nimeni in problemele ei. Ajunse in fata inchisorii vazandu-l pe Blade cum statea acolo pe un scaun si zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Oh, ce dragut..da-mi informatiile si ai sa-ti primesti banii.</span> Spuse ea observand expresia de pe fata barbatului.<br />
-<span style="font-style: italic;" class="mycode_i"> Naiva fatuca, credeai ca ai sa primesti informatiile asa usor? Ma scoti de aici si batem palma..atfel, nimic.</span> Julieta se enerva dand cu pumnul direct in gratiile inchisorii.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-family: Trebuchet MS;" class="mycode_font">A THOUSAND YEARS</span></span></span><br />
~ Oricine.</div><ul class="mycode_list"><li>Simti cum frigul de afara ii intrase in fiecare os, deja nu isi mai simtea nici macar degetele de la maini insa continua sa mearga pana ajunse in fata inchisorii. Isi scoase bagheta si cu ajutorul ei facu o crapatura in perete si prin asta intra, apoi o inchise la loc ca sa nu lase urme. Isi dadu jos gluga din cap privind intr-o parte si in alta, sa fie sigura ca nu era urmarita sau prinsa. Isi scoase din buzunarul gecii numarul "42" deci asta era incaperea de unde avea nevoie de acele informatii, asa ca o lua repede la fuga. Nu ii placeau misiunile date de Devoratori, insa nu avea de ales..isi alesese drumul asta, asta avea sa il parcurga. Intrase intr-o factiune? Avea sa-si respecte indatoririle atata timp cat si ea era ajutata cand era nevoie, chiar daca ii placea sa faca lucrurile pe cont propriu, ii se parea mai corect sa nu implice pe nimeni in problemele ei. Ajunse in fata inchisorii vazandu-l pe Blade cum statea acolo pe un scaun si zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Oh, ce dragut..da-mi informatiile si ai sa-ti primesti banii.</span> Spuse ea observand expresia de pe fata barbatului.<br />
-<span style="font-style: italic;" class="mycode_i"> Naiva fatuca, credeai ca ai sa primesti informatiile asa usor? Ma scoti de aici si batem palma..atfel, nimic.</span> Julieta se enerva dand cu pumnul direct in gratiile inchisorii.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Never stop to love me]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-never-stop-to-love-me</link>
			<pubDate>Sun, 04 Nov 2012 18:34:37 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1561">Julieta D. Thibault</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-never-stop-to-love-me</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: large;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">JULIETA &amp; ARTIMEI</span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><img src="http://i.imgur.com/ecFXq.gif" loading="lazy"  alt="[Image: ecFXq.gif]" class="mycode_img" /></div><ul class="mycode_list"><li>Simti o usoara adiere de cum ajunse in fatza Azkabanului. Nu ii placea sa vina aici, poate ca erau rare momentele cand chiar venea aici si doar pentru ca era nevoita sau pentru ca se afla intr-o misiune a Devoratorilor. Nu stia de ce insa mereu ea era pusa sa faca treaba mai grea, sa intre prin efractie in inchisoare ceea ce putea sa insemne si moartea pentru ea. Se resemnase oricum cu gandul asta iar acum tot ce avea mai bun era sa isi indeplineasca misiunea.<br />
Era imbracata cu o pereche de blugi, un hanorac negru si parul roscat iesea doar putin din gluga neagra de pe cap. Cizmele mai lungi de genunchi si negre ii dadeau un aer misterios insa in acelasi timp nu o puteai recunoaste usor, sau cel putin asta spera ea.<br />
Lua o gura mare de aer rece si porni pe cararea ce ducea in spatele inchisorii, se strecura rapid printr-o crapatura facuta cu bagheta si apoi o inchise la loc sigura ca nu era urmarita de Dementori.<br />
Privi in jurul ei tavanele care mai ca se darapanau si celulele cu oamenii pe jumatate morti. Ofta si merse la celula 564. Se opri in fatza ei vazandu-l pe Damian care ranjea la ea.<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Stergeti zambetul tampit de pe fatza si da-mi harta odata.</span> Murmura ea insa tipul se apropie de gratii, ceea ce o facu sa se de-a inapoi cativa pasi.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: large;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">JULIETA &amp; ARTIMEI</span></span></span></span></span></div>
<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><img src="http://i.imgur.com/ecFXq.gif" loading="lazy"  alt="[Image: ecFXq.gif]" class="mycode_img" /></div><ul class="mycode_list"><li>Simti o usoara adiere de cum ajunse in fatza Azkabanului. Nu ii placea sa vina aici, poate ca erau rare momentele cand chiar venea aici si doar pentru ca era nevoita sau pentru ca se afla intr-o misiune a Devoratorilor. Nu stia de ce insa mereu ea era pusa sa faca treaba mai grea, sa intre prin efractie in inchisoare ceea ce putea sa insemne si moartea pentru ea. Se resemnase oricum cu gandul asta iar acum tot ce avea mai bun era sa isi indeplineasca misiunea.<br />
Era imbracata cu o pereche de blugi, un hanorac negru si parul roscat iesea doar putin din gluga neagra de pe cap. Cizmele mai lungi de genunchi si negre ii dadeau un aer misterios insa in acelasi timp nu o puteai recunoaste usor, sau cel putin asta spera ea.<br />
Lua o gura mare de aer rece si porni pe cararea ce ducea in spatele inchisorii, se strecura rapid printr-o crapatura facuta cu bagheta si apoi o inchise la loc sigura ca nu era urmarita de Dementori.<br />
Privi in jurul ei tavanele care mai ca se darapanau si celulele cu oamenii pe jumatate morti. Ofta si merse la celula 564. Se opri in fatza ei vazandu-l pe Damian care ranjea la ea.<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Stergeti zambetul tampit de pe fatza si da-mi harta odata.</span> Murmura ea insa tipul se apropie de gratii, ceea ce o facu sa se de-a inapoi cativa pasi.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Call me maybe]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-call-me-maybe</link>
			<pubDate>Thu, 13 Sep 2012 17:24:29 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2030">Wanda J. Bennet</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-call-me-maybe</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">Private<br />
<img src="http://i.imgur.com/30ia1.gif" loading="lazy"  alt="[Image: 30ia1.gif]" class="mycode_img" /></div><ul class="mycode_list"><li>Isi umezi buzele privind in sus, ploua de ceva vreme si ea zacea in ploaie. Era uda din cap pana in picioare insa isi uitase bagheta acasa din nefericire si trebuia sa mearga inapoi la conac rapid. Ajunse dupa o ora de mers acasa si se schimba rapid intr-o pereche de blugi, cizmele inalte si o bluza cu geaca de piele peste, era destul de frig afara dat fiind ca incepuse toamna. Isi musca buza inferioara cautand bagheta si intr-un final o gasi pe canapea, o puse in buzunar si iesi in fata conacului. Inchise usa bine cu cheia si disparu-aparu in fata inchisorii Azkaban.<br />
<br />
Privi cum era inconjurata de Dementorii care pluteau in jurul ei, o cuprinsera deja fiori. Isi puse gluga de la hanoracul de sub geaca pe cap desi buclele roscate ieseau in evidenta putin, dar atat cat sa nu o de-a de gol. Pasi pe iarba moale care ducea catre marea inchisoare si incerca sa nu se faca vazuta, merse in spatele ei si isi scoase bagheta iar cu ajutorul ei facu sa apara o crapatura prin care intra, dar o lasa acolo pentru orice eventualitate.<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Drace!</span> Murmura ea dupa ce se ascunse dupa un zid ca sa nu o vada vreun gardian.<br />
<br />
Se uita sa vada daca totul e in regula si apoi pasi mergand fix spre celula unde trebuia, celula 43. Observa in colt un tip care avea barba crescuta, jegarit si sigur nu se spalase de secole. Il privi si zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Da-mi medalionul si scapi ieftin.</span></li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">Private<br />
<img src="http://i.imgur.com/30ia1.gif" loading="lazy"  alt="[Image: 30ia1.gif]" class="mycode_img" /></div><ul class="mycode_list"><li>Isi umezi buzele privind in sus, ploua de ceva vreme si ea zacea in ploaie. Era uda din cap pana in picioare insa isi uitase bagheta acasa din nefericire si trebuia sa mearga inapoi la conac rapid. Ajunse dupa o ora de mers acasa si se schimba rapid intr-o pereche de blugi, cizmele inalte si o bluza cu geaca de piele peste, era destul de frig afara dat fiind ca incepuse toamna. Isi musca buza inferioara cautand bagheta si intr-un final o gasi pe canapea, o puse in buzunar si iesi in fata conacului. Inchise usa bine cu cheia si disparu-aparu in fata inchisorii Azkaban.<br />
<br />
Privi cum era inconjurata de Dementorii care pluteau in jurul ei, o cuprinsera deja fiori. Isi puse gluga de la hanoracul de sub geaca pe cap desi buclele roscate ieseau in evidenta putin, dar atat cat sa nu o de-a de gol. Pasi pe iarba moale care ducea catre marea inchisoare si incerca sa nu se faca vazuta, merse in spatele ei si isi scoase bagheta iar cu ajutorul ei facu sa apara o crapatura prin care intra, dar o lasa acolo pentru orice eventualitate.<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Drace!</span> Murmura ea dupa ce se ascunse dupa un zid ca sa nu o vada vreun gardian.<br />
<br />
Se uita sa vada daca totul e in regula si apoi pasi mergand fix spre celula unde trebuia, celula 43. Observa in colt un tip care avea barba crescuta, jegarit si sigur nu se spalase de secole. Il privi si zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Da-mi medalionul si scapi ieftin.</span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Why are you trying to stop me?]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-why-are-you-trying-to-stop-me</link>
			<pubDate>Sun, 19 Aug 2012 20:03:27 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2030">Wanda J. Bennet</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-why-are-you-trying-to-stop-me</guid>
			<description><![CDATA[OCC: Anyone...<br />
<ul class="mycode_list"><li>Un vant rece i trecu printre buclele roscatesi incerca sa-si mentina calmul. Se lasa rezemata de copacul care se afla ca cativa metrii de inchisoarea Azkaban si ofta scurt. Isi puse gluga pe cap si continua sa mearga pe aceea mica carare care ducea la inchisoare. Avea o misiune, misiunea de a afla unde naiba se afla acel inel care detinea putere: Inelul Intunericului. Inghiti in sec, voia doar sa nu fie prinsa si sa iasa cu bine de acolo. Isi puse gluga mai bine, era imbracata toata in negru, dar cizmele cu toc inca se auzeau destul de prompt si proeminent. Intra printr-o crapatura de acolo din zid si ajunse pe un hol luung, sobru, intunecat si prin care putea patrunde apa foarte usor. Gandul cum Dementorii stateau deasupra inchisorii si pazeau o facusera pe roscatasa tresara si sa simta un fior pe sirea spinarii. Continua sa mearga si sa caute celula unde se afla Michael, cel care era inchis pe viata, trebuia sa stie unde era inelul acela stupid, pentru care isi risca viata. Ajunse intr-un final la celula tipului si zise:<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">- Am nevoie sa stiu unde e inelul Intunecat.</span><br />
-<span style="font-style: italic;" class="mycode_i"> Mie ce-mi iese din asta?</span><br />
- <span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">La naiba cu tot cu iesitu! Zimi unde e si dupa mai vorbim despre asta.</span></li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[OCC: Anyone...<br />
<ul class="mycode_list"><li>Un vant rece i trecu printre buclele roscatesi incerca sa-si mentina calmul. Se lasa rezemata de copacul care se afla ca cativa metrii de inchisoarea Azkaban si ofta scurt. Isi puse gluga pe cap si continua sa mearga pe aceea mica carare care ducea la inchisoare. Avea o misiune, misiunea de a afla unde naiba se afla acel inel care detinea putere: Inelul Intunericului. Inghiti in sec, voia doar sa nu fie prinsa si sa iasa cu bine de acolo. Isi puse gluga mai bine, era imbracata toata in negru, dar cizmele cu toc inca se auzeau destul de prompt si proeminent. Intra printr-o crapatura de acolo din zid si ajunse pe un hol luung, sobru, intunecat si prin care putea patrunde apa foarte usor. Gandul cum Dementorii stateau deasupra inchisorii si pazeau o facusera pe roscatasa tresara si sa simta un fior pe sirea spinarii. Continua sa mearga si sa caute celula unde se afla Michael, cel care era inchis pe viata, trebuia sa stie unde era inelul acela stupid, pentru care isi risca viata. Ajunse intr-un final la celula tipului si zise:<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">- Am nevoie sa stiu unde e inelul Intunecat.</span><br />
-<span style="font-style: italic;" class="mycode_i"> Mie ce-mi iese din asta?</span><br />
- <span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">La naiba cu tot cu iesitu! Zimi unde e si dupa mai vorbim despre asta.</span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Turn me on]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-turn-me-on</link>
			<pubDate>Mon, 16 Jul 2012 06:03:04 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1980">Klaus Lovel</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-turn-me-on</guid>
			<description><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">KLAUS &amp; ISSEULT<br />
</span></span></div></span></span></span><ul class="mycode_list"><li>Inghiti in sec si apoi continua sa se uite peste acele hartii din birou care pentru prima data nu le putu descrifra dar la scurt timp o facu.<br />
Ura sa stea inchis intr-un birou dar trebuia sa o faca asa ca nu avusese de ales, statea deja de doua ore acolo si simtea ca i pusca capul.<br />
Se ridica de pe scaun si puse hartiile inapoi in seif ca apoi sa iasa val-vartej din birou si sa urce scarile pana sus in casa.<br />
Se uita in stanga si in dreapta, Agnes nu sosise, Cecilia avea liber..deci el era singur, insa mai tarziu sigur avea sa o caute pe Isseult, avea nevoie in momentele astea de o imbratisare calda si sa o stie pe iubita lui roscata aproape de el.<br />
Merse sus si se schimba cu o pereche de blugi albastri, o camasa nearga si tenesii lui albi de care nu se desparte niciodata.<br />
Privi in jur din nou si apoi in oglinda, isi aranja gulerul si isi lua bagheta fluturand-o de cateva ori in aer, ajungand imediat la Azkaban.<br />
Ajunse pe poarta mare si observa cum doi paznici bine facuti il oprira ca sa poata intra, iar el zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Sunt de la Minister, afaceri.</span> Continua el si arata un ecuson de la minister, afaceri murdare, dar de ce trebuiau sa stie ei?</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">KLAUS &amp; ISSEULT<br />
</span></span></div></span></span></span><ul class="mycode_list"><li>Inghiti in sec si apoi continua sa se uite peste acele hartii din birou care pentru prima data nu le putu descrifra dar la scurt timp o facu.<br />
Ura sa stea inchis intr-un birou dar trebuia sa o faca asa ca nu avusese de ales, statea deja de doua ore acolo si simtea ca i pusca capul.<br />
Se ridica de pe scaun si puse hartiile inapoi in seif ca apoi sa iasa val-vartej din birou si sa urce scarile pana sus in casa.<br />
Se uita in stanga si in dreapta, Agnes nu sosise, Cecilia avea liber..deci el era singur, insa mai tarziu sigur avea sa o caute pe Isseult, avea nevoie in momentele astea de o imbratisare calda si sa o stie pe iubita lui roscata aproape de el.<br />
Merse sus si se schimba cu o pereche de blugi albastri, o camasa nearga si tenesii lui albi de care nu se desparte niciodata.<br />
Privi in jur din nou si apoi in oglinda, isi aranja gulerul si isi lua bagheta fluturand-o de cateva ori in aer, ajungand imediat la Azkaban.<br />
Ajunse pe poarta mare si observa cum doi paznici bine facuti il oprira ca sa poata intra, iar el zise:<br />
-<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"> Sunt de la Minister, afaceri.</span> Continua el si arata un ecuson de la minister, afaceri murdare, dar de ce trebuiau sa stie ei?</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[young&reckless]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-young-reckless</link>
			<pubDate>Sun, 08 Jul 2012 12:41:12 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1617">Lexie Stryder</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-young-reckless</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: 5pt;" class="mycode_size"><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">young&amp;reckless</span></span></span><br />
<img src="http://i.imgur.com/gyhHo.gif" loading="lazy"  alt="[Image: gyhHo.gif]" class="mycode_img" /><br />
<span style="font-size: x-small;" class="mycode_size"><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">Me and Moreen</span></span></span></div>
<ul class="mycode_list"><li>Lexie privi inchisoarea cu tristete amestecata cu incapatanare si ura. Locul ala o inspaimanta de moarte si niciodata nu se simtea bine acolo. Cu toate ca, de acea data, nu era acolo in calitate de detinut, era constienta ca era o mare posibilitate de a fii in curand dat fiind ca o parte din ordin stiau de partea ei intunecata din cauza tradarii Opheliei. <br />
<br />
Cu toate acestea, nu vor face nimic. Pentru ca, daca faceau, atunci il pierdeau pe Malfoy. Si il voiau prea mult ca sa riste. Isi adanci mainile in buzunarele robei lungi si negre si se dadu jos din barcuta mica de lemn, fiind fericita ca ajunsese cu picioarele pe pamant intr-un sfarsit. <br />
<br />
Isi ridica privirea spre cladirea sumbra, inalta si rece. Nu era cea mai frumoasa priveliste si simti un fior rece pe sira spinarii. <br />
Inainta, batand la portile mari de lemn negru. Astepta mai putin de jumatate de minut pana cand un paznic le deschise, incuviintand incet spre viperina. O lasa sa treaca si Lexie pasi in inchisoare, simtind cum valul de raceala specifica Dementorilor o cuprinde.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: 5pt;" class="mycode_size"><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">young&amp;reckless</span></span></span><br />
<img src="http://i.imgur.com/gyhHo.gif" loading="lazy"  alt="[Image: gyhHo.gif]" class="mycode_img" /><br />
<span style="font-size: x-small;" class="mycode_size"><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">Me and Moreen</span></span></span></div>
<ul class="mycode_list"><li>Lexie privi inchisoarea cu tristete amestecata cu incapatanare si ura. Locul ala o inspaimanta de moarte si niciodata nu se simtea bine acolo. Cu toate ca, de acea data, nu era acolo in calitate de detinut, era constienta ca era o mare posibilitate de a fii in curand dat fiind ca o parte din ordin stiau de partea ei intunecata din cauza tradarii Opheliei. <br />
<br />
Cu toate acestea, nu vor face nimic. Pentru ca, daca faceau, atunci il pierdeau pe Malfoy. Si il voiau prea mult ca sa riste. Isi adanci mainile in buzunarele robei lungi si negre si se dadu jos din barcuta mica de lemn, fiind fericita ca ajunsese cu picioarele pe pamant intr-un sfarsit. <br />
<br />
Isi ridica privirea spre cladirea sumbra, inalta si rece. Nu era cea mai frumoasa priveliste si simti un fior rece pe sira spinarii. <br />
Inainta, batand la portile mari de lemn negru. Astepta mai putin de jumatate de minut pana cand un paznic le deschise, incuviintand incet spre viperina. O lasa sa treaca si Lexie pasi in inchisoare, simtind cum valul de raceala specifica Dementorilor o cuprinde.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[The Hunting Games]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-the-hunting-games</link>
			<pubDate>Tue, 26 Jun 2012 15:58:42 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2030">Wanda J. Bennet</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-the-hunting-games</guid>
			<description><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font">CHASE &amp; CAROLINE</span></span></span></span></span><br />
<ul class="mycode_list"><li><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font">Inghiti in sec si continua sa mearga catre Azkaban. Normal acum ar fi trebuit sa fie acasa la caldura si nu sa mearga la inchisoare unde nu avea ce sa faca, chiar daca tatal ei zacea acolo. Inghiti in sec cand ajunse in apropierea inchisorii si observa Dementorii cum pluteau in jurul ei. Isi freca mainile una de alta caci era destul de frig, avand in vedere ca venise pentru a-l vedea pe tatal ei. Inchisoarea iti dadea un aer morbid si mirosea ingrozitor, dar acum trebuia sa se sacrifice..de ce ea? Isi puse din nou gluga neagra prin cap si se strecura in inchisoare, cu chiu cu vai. Se uita in jur si peretii aratau destul de ingrozitor si infricosatori, avand in vedere ca, camera ei era in tonuri pastelate iar inchisoarea era total opusul. Continua sa mearga si cu greu o puteai destinge caci se camufla usor. Ofta scurt si pasea incet dar astfel incat sa nu fie auzita, ghinionul ei daca ar fi prinsa caci tura trecuta iesise cu greu de acolo si incerca sa nu-si mai aminteasca de asta, doar sa uite. Ajunse langa celula tatalui ei si observa ce era goala. Isi marii ochii si continua sa mearga cautandu-l pe tatal ei, probabil il mutase. Insa brusc se izbi de cineva. Nu isi ridica privirea in sus, dar zise:<br />
-<span style="color: hotpink;" class="mycode_color"> Scuza-ma</span>.</li>
</ul>
</span>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font">CHASE &amp; CAROLINE</span></span></span></span></span><br />
<ul class="mycode_list"><li><span style="font-family: georgia;" class="mycode_font">Inghiti in sec si continua sa mearga catre Azkaban. Normal acum ar fi trebuit sa fie acasa la caldura si nu sa mearga la inchisoare unde nu avea ce sa faca, chiar daca tatal ei zacea acolo. Inghiti in sec cand ajunse in apropierea inchisorii si observa Dementorii cum pluteau in jurul ei. Isi freca mainile una de alta caci era destul de frig, avand in vedere ca venise pentru a-l vedea pe tatal ei. Inchisoarea iti dadea un aer morbid si mirosea ingrozitor, dar acum trebuia sa se sacrifice..de ce ea? Isi puse din nou gluga neagra prin cap si se strecura in inchisoare, cu chiu cu vai. Se uita in jur si peretii aratau destul de ingrozitor si infricosatori, avand in vedere ca, camera ei era in tonuri pastelate iar inchisoarea era total opusul. Continua sa mearga si cu greu o puteai destinge caci se camufla usor. Ofta scurt si pasea incet dar astfel incat sa nu fie auzita, ghinionul ei daca ar fi prinsa caci tura trecuta iesise cu greu de acolo si incerca sa nu-si mai aminteasca de asta, doar sa uite. Ajunse langa celula tatalui ei si observa ce era goala. Isi marii ochii si continua sa mearga cautandu-l pe tatal ei, probabil il mutase. Insa brusc se izbi de cineva. Nu isi ridica privirea in sus, dar zise:<br />
-<span style="color: hotpink;" class="mycode_color"> Scuza-ma</span>.</li>
</ul>
</span>]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[my mind is a messed up and disturbed place]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-my-mind-is-a-messed-up-and-disturbed-place</link>
			<pubDate>Tue, 19 Jun 2012 17:02:09 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1969">Arlin van Iver</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-my-mind-is-a-messed-up-and-disturbed-place</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li><div style="text-align: center;" class="mycode_align">Next time I'll be braver<br />
I'll be my own savior<br />
Standing on my own two feet.<br />
<br />
<span style="font-size: x-small;" class="mycode_size">ARLIN and NATHAN</span></div>
<br />
Isi ridica privirea astfel incat lumina lunii sa nu-i lumineze mai mult de barbie. Primise vestea ca trebuie sa fie la Azkaban, imediat dupa miezul noptii. Nu se pregatise deloc..ba chiar statea linistita si scria. Isi propusese sa scrie o carte.. si ideile bune ii venisera tocmai atunci.<br />
<br />
Pasi inainte, sperand ca planul stabilit nu avea sa fie stricat in vreun fel. Era prima ei misiune. Daca o dadea in bara acum, avea sa-si faca o imagine proasta in fata celorlalti din Ordin. Lasa matura sprinita de perete si inainta hotarata. Isi aranja gandurile, reluand planul in mintea ei.<br />
<br />
Dementorii nu o observasera. Nu inca! Se putea strecura inauntru.. insa nu putea scapa de ei. Isi acoperi din nou capul cu pelerina, asteptand momentul. Insa simti cum niste maini se infasurara in jurul fetei ei, tragand-o inapoi. Nu puteau si cei din Ordin. Nu. Era cineva cu care probabil avea treburi nerezolvate..sau ceva. <br />
<br />
Isi pregati bagheta. Probabil un alt <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">vizitator</span> al Azkaban-ului.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li><div style="text-align: center;" class="mycode_align">Next time I'll be braver<br />
I'll be my own savior<br />
Standing on my own two feet.<br />
<br />
<span style="font-size: x-small;" class="mycode_size">ARLIN and NATHAN</span></div>
<br />
Isi ridica privirea astfel incat lumina lunii sa nu-i lumineze mai mult de barbie. Primise vestea ca trebuie sa fie la Azkaban, imediat dupa miezul noptii. Nu se pregatise deloc..ba chiar statea linistita si scria. Isi propusese sa scrie o carte.. si ideile bune ii venisera tocmai atunci.<br />
<br />
Pasi inainte, sperand ca planul stabilit nu avea sa fie stricat in vreun fel. Era prima ei misiune. Daca o dadea in bara acum, avea sa-si faca o imagine proasta in fata celorlalti din Ordin. Lasa matura sprinita de perete si inainta hotarata. Isi aranja gandurile, reluand planul in mintea ei.<br />
<br />
Dementorii nu o observasera. Nu inca! Se putea strecura inauntru.. insa nu putea scapa de ei. Isi acoperi din nou capul cu pelerina, asteptand momentul. Insa simti cum niste maini se infasurara in jurul fetei ei, tragand-o inapoi. Nu puteau si cei din Ordin. Nu. Era cineva cu care probabil avea treburi nerezolvate..sau ceva. <br />
<br />
Isi pregati bagheta. Probabil un alt <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">vizitator</span> al Azkaban-ului.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[divine inspiration]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-divine-inspiration</link>
			<pubDate>Thu, 31 May 2012 19:29:26 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1620">Lucas Sasha Neitzke</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-divine-inspiration</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">Lucas and Artimei<br />
</div>
<br />
Mai facu un pas inainte ca atmosfera morbida si rece sa se lase peste el, narile i se dilata usor si marai cu buzele un pic schimonosite de manie si incantare in acelasi timp. Aerul rece ii patrunse si in plamani, se sufoca din ce in ce mai mult cu fiecare secunda insa nu il deranja faptul, chiar ii placea senzatia pe langa acel sentiment, cand stii ca moartea e atat de aproape, cand o vezi cu ochii tai, ii simti suflarea, raceala. Dementori, creaturi care se bazeaza doar pe instincte, mereu i-a considerat niste creaturi demne de respect insa totusi trebuie sa ramana supuse vrajitorilor. Se grabea pe strada intortocheata si murdara, era ceva intre alegrat si mers fortat. Dar daca mergea asa in continuare nu avea de castigat nimic, poate doar o oboseala care avea sa-l faca mai slab, mai vulnerabil, iar in fata creaturilor din Azkaban nu ai voie sa fii lipsit de putere, de altfel esti pierdut. <br />
Se opri, trebuia sa-si adune gandurile, sa-si faca curat in rafturile prafuite din mintea lui, pentru ca in ultimul timp nu s-a bazat pe logica, nu si-a folosit creierul, ci inima..pe naiba cu ea..pe langa asta..au gandit drogurile pentru el, acele ispite..mereu prezente..ademenitoare..placute. Isi pipai buzunarele robei, apoi cele ale pantalonilor pana dadu de un pachet bine cunoscut si de care ii era dor, desigur. Scoase o tigara alba, lunga cu un miros intepator de tutun uscat, o duse la buze si o aprinse cu o miscare scurta a baghetei. Trase un fum..se mai linistise, trebuia sa fie calm, furios nu rezolva nimic, iar astazi avea multe de facut. Scoase cateva fumuri pe nari ca un taur infuriat si incepu sa faca si cerculete in aer..se relaxase prea mult. Stranse bine tigara intre doua degete, mijindu-si ochii pentru a observa mai bine silueta care se indrepta spre el. Un zambet incantat i se asternu pe buze, era curios..cine era individul, pentru ca nu simtea prezenta unui dementor.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">Lucas and Artimei<br />
</div>
<br />
Mai facu un pas inainte ca atmosfera morbida si rece sa se lase peste el, narile i se dilata usor si marai cu buzele un pic schimonosite de manie si incantare in acelasi timp. Aerul rece ii patrunse si in plamani, se sufoca din ce in ce mai mult cu fiecare secunda insa nu il deranja faptul, chiar ii placea senzatia pe langa acel sentiment, cand stii ca moartea e atat de aproape, cand o vezi cu ochii tai, ii simti suflarea, raceala. Dementori, creaturi care se bazeaza doar pe instincte, mereu i-a considerat niste creaturi demne de respect insa totusi trebuie sa ramana supuse vrajitorilor. Se grabea pe strada intortocheata si murdara, era ceva intre alegrat si mers fortat. Dar daca mergea asa in continuare nu avea de castigat nimic, poate doar o oboseala care avea sa-l faca mai slab, mai vulnerabil, iar in fata creaturilor din Azkaban nu ai voie sa fii lipsit de putere, de altfel esti pierdut. <br />
Se opri, trebuia sa-si adune gandurile, sa-si faca curat in rafturile prafuite din mintea lui, pentru ca in ultimul timp nu s-a bazat pe logica, nu si-a folosit creierul, ci inima..pe naiba cu ea..pe langa asta..au gandit drogurile pentru el, acele ispite..mereu prezente..ademenitoare..placute. Isi pipai buzunarele robei, apoi cele ale pantalonilor pana dadu de un pachet bine cunoscut si de care ii era dor, desigur. Scoase o tigara alba, lunga cu un miros intepator de tutun uscat, o duse la buze si o aprinse cu o miscare scurta a baghetei. Trase un fum..se mai linistise, trebuia sa fie calm, furios nu rezolva nimic, iar astazi avea multe de facut. Scoase cateva fumuri pe nari ca un taur infuriat si incepu sa faca si cerculete in aer..se relaxase prea mult. Stranse bine tigara intre doua degete, mijindu-si ochii pentru a observa mai bine silueta care se indrepta spre el. Un zambet incantat i se asternu pe buze, era curios..cine era individul, pentru ca nu simtea prezenta unui dementor.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[butterflies and hurricanes]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-butterflies-and-hurricanes</link>
			<pubDate>Wed, 30 May 2012 12:43:23 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1714">Kurt F. Malfoy</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-butterflies-and-hurricanes</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>OOC: Me and Cally <br />
BIC: <br />
<br />
Cadenta pasilor lui ii rasuna undeva in adancurile mintii,facandu-l sa intre parca intr-o transa. Vedea fix inainte,un orizont negru,din piatra. Culoarele si celulele ramasera la fel ca ultimele dati cand fusese acolo,evadand in final. Putin ciudat pentru un fost-detinut sa se intoarca in inchisoare,de data asta fara lanturi. Dar era acolo cu un scop. <br />
<br />
In mana stanga tinea o cana din fier cu care incepu sa loveasca barele de metal,facandu-i pe detinuti sa fie atenti la el. Multi dintre ei erau oamenii lui,fie Devoratori,fie membrii DH. Privi inspre fiecare dintre ei apoi observa o figura mai cunoscuta decat celelaltele. Se apropie de persoana respectiva,zambindu-i larg. <br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">'' Buna,Callysto. Imi pare rau ca te afli aici.''</span></li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>OOC: Me and Cally <br />
BIC: <br />
<br />
Cadenta pasilor lui ii rasuna undeva in adancurile mintii,facandu-l sa intre parca intr-o transa. Vedea fix inainte,un orizont negru,din piatra. Culoarele si celulele ramasera la fel ca ultimele dati cand fusese acolo,evadand in final. Putin ciudat pentru un fost-detinut sa se intoarca in inchisoare,de data asta fara lanturi. Dar era acolo cu un scop. <br />
<br />
In mana stanga tinea o cana din fier cu care incepu sa loveasca barele de metal,facandu-i pe detinuti sa fie atenti la el. Multi dintre ei erau oamenii lui,fie Devoratori,fie membrii DH. Privi inspre fiecare dintre ei apoi observa o figura mai cunoscuta decat celelaltele. Se apropie de persoana respectiva,zambindu-i larg. <br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">'' Buna,Callysto. Imi pare rau ca te afli aici.''</span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[because we're badass]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-because-we-re-badass</link>
			<pubDate>Sun, 20 May 2012 19:22:05 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1973">Michael Stark</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-because-we-re-badass</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Me and Klaus <br />
<br />
Michael incerca sa nu rada cand vazu Inchisoarea care l-ar fi putut distruge. Daca se afla ca e Devorator, s-ar fi zis cu toata compania lui, cu toate armele vandute si toate chestiutele cu care se ocupa ar fi fost pur si simplu in zadar. In plus, nu ar fi dat bine prin ziare si ar fi fost inchis la Azkaban pentru restul vietii. Inacceptabil.<br />
<br />
Deci, normal ca avea motive sa urasca acea cladire. Si totusi, ii venea sa rada cand se gandea cat de bun e. Sa intre in Inchisoarea aceea ca un vizitator de atatea ori cand de fapt el ar fi putut foarte bine sa fie un prizioner. Si totusi, niciodata nu fusese prins sau macar banuit. Marele Mike Stark? Niciodata. <br />
<br />
Dap, i se mai spusese ca e narcisist. Si ca nu se poate controla. Ca este autodistructiv, bla bla bla. De acord, insa acestea nu trebuiau sa fie obligaotriu lucruri rele, nu? Isi adanci mainile in buzunarele costumului pe care il purta. Ochelarii de soare ii erau aseati pe nas. Iesi din masina lui zburatoare (model facut special pentru el, ar putea adauga) si se sprijini pentru cateva clipe de ea, privind pur si simplu cladirea intunecata, inconjurata de siluetele negre ale dementorilor care pluteau in jurul ei. Saracii prizonieri, Atat tortura. Eh, ce sa-i faci nu toata lumea e Mike Stark. </li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Me and Klaus <br />
<br />
Michael incerca sa nu rada cand vazu Inchisoarea care l-ar fi putut distruge. Daca se afla ca e Devorator, s-ar fi zis cu toata compania lui, cu toate armele vandute si toate chestiutele cu care se ocupa ar fi fost pur si simplu in zadar. In plus, nu ar fi dat bine prin ziare si ar fi fost inchis la Azkaban pentru restul vietii. Inacceptabil.<br />
<br />
Deci, normal ca avea motive sa urasca acea cladire. Si totusi, ii venea sa rada cand se gandea cat de bun e. Sa intre in Inchisoarea aceea ca un vizitator de atatea ori cand de fapt el ar fi putut foarte bine sa fie un prizioner. Si totusi, niciodata nu fusese prins sau macar banuit. Marele Mike Stark? Niciodata. <br />
<br />
Dap, i se mai spusese ca e narcisist. Si ca nu se poate controla. Ca este autodistructiv, bla bla bla. De acord, insa acestea nu trebuiau sa fie obligaotriu lucruri rele, nu? Isi adanci mainile in buzunarele costumului pe care il purta. Ochelarii de soare ii erau aseati pe nas. Iesi din masina lui zburatoare (model facut special pentru el, ar putea adauga) si se sprijini pentru cateva clipe de ea, privind pur si simplu cladirea intunecata, inconjurata de siluetele negre ale dementorilor care pluteau in jurul ei. Saracii prizonieri, Atat tortura. Eh, ce sa-i faci nu toata lumea e Mike Stark. </li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Damn you're free]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-damn-you-re-free</link>
			<pubDate>Fri, 27 Apr 2012 15:38:56 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2007">Will O'Shea</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-damn-you-re-free</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Waitin' for Ivy<br />
<br />
Nick isi ridica privirea odata la cateva secunde. Nimic schimbat. De fapt, ce se astepta sa fie schimbat? Norma ca nu era nimic schimbat pentru nimic nu <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">putea sa se schimbe</span>. Era prins intr-un cerc vicios care exista doar in mintea lui. Perfect. <br />
<br />
Isi fraca absent obrazul, sprijinindu-si una dintre maini pe manerul motocicletei care era langa el. Se plictisea fara Zeus, insa nu voia sa il aduca aici. O lua razna cand venea vorba de Dementori si nu voia sa il speria acum. Oricum il va gasi in acelasi loc in care il lasase cand va pleca inapoi acasa. <br />
<br />
Fostul viperin isi lasa casca pe manerul motocicletei cu un oftat prelung si facu doi pasi in fata cu gandul la ororile de dincolo de peretii de piatra. Zgomotul valurilor care se spargeau de mal il dezorientau putin, insa il ignora. Se opri brusc, o umbra facandu-si loc in campul lui vizual. O umbra de femeie.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Waitin' for Ivy<br />
<br />
Nick isi ridica privirea odata la cateva secunde. Nimic schimbat. De fapt, ce se astepta sa fie schimbat? Norma ca nu era nimic schimbat pentru nimic nu <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">putea sa se schimbe</span>. Era prins intr-un cerc vicios care exista doar in mintea lui. Perfect. <br />
<br />
Isi fraca absent obrazul, sprijinindu-si una dintre maini pe manerul motocicletei care era langa el. Se plictisea fara Zeus, insa nu voia sa il aduca aici. O lua razna cand venea vorba de Dementori si nu voia sa il speria acum. Oricum il va gasi in acelasi loc in care il lasase cand va pleca inapoi acasa. <br />
<br />
Fostul viperin isi lasa casca pe manerul motocicletei cu un oftat prelung si facu doi pasi in fata cu gandul la ororile de dincolo de peretii de piatra. Zgomotul valurilor care se spargeau de mal il dezorientau putin, insa il ignora. Se opri brusc, o umbra facandu-si loc in campul lui vizual. O umbra de femeie.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[your poison in my veins]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-your-poison-in-my-veins</link>
			<pubDate>Sat, 31 Mar 2012 16:29:22 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1685">Freyja Maegan Guðríðr</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-your-poison-in-my-veins</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">Your</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">POISON</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">is</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">RUNNING</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">through</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">MY</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">veins</span></span><br />
<br />
<img src="http://29.media.tumblr.com/tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo2_r1_250.gif" loading="lazy"  alt="[Image: tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo2_r1_250.gif]" class="mycode_img" /> <img src="http://24.media.tumblr.com/tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo3_250.gif" loading="lazy"  alt="[Image: tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo3_250.gif]" class="mycode_img" /> <br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">Scarlett</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color"> &amp;</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color"> Lexie</span><br />
</div>
<ul class="mycode_list"><li>Realiza cat de stupid era lucrul pe care vroia sa il faca, si stia cu siguranta ca risca sa fie data afara din Ordin daca se afla de isprava sa. Ofta incurcata, stiind ca nu putea sa isi paraseasca si ultimul prieten sa zaca in Azkaban. Era o fire foarte dificila, dar chiar si asa, ea il iubea enorm, si il vroia liber. Stia ca nu era vinovat, si ca nu era un Devorator, si de aceea trebuia neaparat sa il elibereze de ingrozitorii Dementori. Chiar daca era absolut groaznica la realizarea unui Patronus, trebuia sa incerce, si merita.<br />
<br />
Trase aer in piept, aranjandu-si pelerina neagra, de catifea, si simtind aerul rece care ii rasfira buclele blonde. Intoarse capul si tresari speriata cand vazu ca nu era singura. O silueta feminina se misca la cativa metri in jurul ei, si Scarlett se intreba curioasa ce facea aici. Mai rau, se intreba de-a dreptul ingrozita daca vrajitoarea avea sange-pur, era la viperini si Devoratoare. Daca aceste 3 lucruri erau se adevereau, atunci ea era moarta.<br />
</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">Your</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">POISON</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">is</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">RUNNING</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">through</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color">MY</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">veins</span></span><br />
<br />
<img src="http://29.media.tumblr.com/tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo2_r1_250.gif" loading="lazy"  alt="[Image: tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo2_r1_250.gif]" class="mycode_img" /> <img src="http://24.media.tumblr.com/tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo3_250.gif" loading="lazy"  alt="[Image: tumblr_lzr0vp3eHf1qzerjgo3_250.gif]" class="mycode_img" /> <br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">Scarlett</span><span style="color: #000000;" class="mycode_color"> &amp;</span><span style="color: #32CD32;" class="mycode_color"> Lexie</span><br />
</div>
<ul class="mycode_list"><li>Realiza cat de stupid era lucrul pe care vroia sa il faca, si stia cu siguranta ca risca sa fie data afara din Ordin daca se afla de isprava sa. Ofta incurcata, stiind ca nu putea sa isi paraseasca si ultimul prieten sa zaca in Azkaban. Era o fire foarte dificila, dar chiar si asa, ea il iubea enorm, si il vroia liber. Stia ca nu era vinovat, si ca nu era un Devorator, si de aceea trebuia neaparat sa il elibereze de ingrozitorii Dementori. Chiar daca era absolut groaznica la realizarea unui Patronus, trebuia sa incerce, si merita.<br />
<br />
Trase aer in piept, aranjandu-si pelerina neagra, de catifea, si simtind aerul rece care ii rasfira buclele blonde. Intoarse capul si tresari speriata cand vazu ca nu era singura. O silueta feminina se misca la cativa metri in jurul ei, si Scarlett se intreba curioasa ce facea aici. Mai rau, se intreba de-a dreptul ingrozita daca vrajitoarea avea sange-pur, era la viperini si Devoratoare. Daca aceste 3 lucruri erau se adevereau, atunci ea era moarta.<br />
</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
	</channel>
</rss>