https://www.darkmark.ro/ Sun, 19 Apr 2026 01:35:47 +0000 MyBB https://www.darkmark.ro/t-well-done Sun, 30 Dec 2012 20:06:26 +0000 Will O'Shea]]> https://www.darkmark.ro/t-well-done well done

me and Irine

• Will îşi adânci mâinile în buzunar. Ningea, în sfârşit dup atâtea zile de îngheţ fără zăpadă. Privea fulgii de zăpadă, care se topeau înainte să atingă pământul, singurul loc în care erau în stare să se aştearnă fiind crengile copacilor înfriguraţi şi uscaţi.
  Viperinul nu avea nicio idee cum naiba ajunsese în Little Whinging, şi mai ales pe Aleea Boschetelor. Nu avea nicio legătură cu locul ăsta şi, în afara faptul că era conştient de puterea istorică a casei pe care Cel Ales a locuit-o în copilărie, nu cunoştea niciun motiv pentru care -ar fi aflat acolo.
  Cu toate astea, Will nu era obişnuit să îşi facă planul şi îşi urma pur şi simplu paşii, care îl purtau mereu în locuri pe care nici el nu le ştia.
  Privi cerul plumburiu cu o urmă de zâmbet pe buze, însă tresări brusc, simţind o mână pe umăr.

]]> well done

me and Irine

• Will îşi adânci mâinile în buzunar. Ningea, în sfârşit dup atâtea zile de îngheţ fără zăpadă. Privea fulgii de zăpadă, care se topeau înainte să atingă pământul, singurul loc în care erau în stare să se aştearnă fiind crengile copacilor înfriguraţi şi uscaţi.
  Viperinul nu avea nicio idee cum naiba ajunsese în Little Whinging, şi mai ales pe Aleea Boschetelor. Nu avea nicio legătură cu locul ăsta şi, în afara faptul că era conştient de puterea istorică a casei pe care Cel Ales a locuit-o în copilărie, nu cunoştea niciun motiv pentru care -ar fi aflat acolo.
  Cu toate astea, Will nu era obişnuit să îşi facă planul şi îşi urma pur şi simplu paşii, care îl purtau mereu în locuri pe care nici el nu le ştia.
  Privi cerul plumburiu cu o urmă de zâmbet pe buze, însă tresări brusc, simţind o mână pe umăr.

]]> https://www.darkmark.ro/t-if-you-fall-i-ll-be-there Fri, 09 Nov 2012 22:00:28 +0000 Louis Ausländer]]> https://www.darkmark.ro/t-if-you-fall-i-ll-be-there Louis&Aylee
I allow myself to get attached to quickly. I'm my worst enemy sometimes.

• Isi sufla nasul pentru a doua oara, simtind cum - de data aceea, respira mult, mult mai usor. Imbraca paltonul gri cu nasturi mari, si parasi casa cea mare. Nu era nevoie sa se teleporteze. Isi masa barbia lent; in urma accidentului cu scarile si-o luase rau. Inca putea reproduce in mintea sa cazatura. Ce urat!
  Sunetul pasilor sai parca se auzea in reluare. Ca niste suflete pierdute, cautandu-si linistea. Ingrozitor, hm! Dar ce-i pasa lui? Suflete pierdute.. ce prostie. El nu avea sa fie un suflet pierdut. Plin de speranta ca cineva il va ajuta sa ajunga unde trebuie. El nu se gandea inca la moarte. Era prea departe de ea. Tanar si nepasator.
  
  Isi drese glasul, incruntandu-se suparat spre vitrinele magazinelor pe langa care trecea. Erau prea impopotonate cu lucruri.. chestii inutile. Cele vrajitoresti erau mai simple. Unele..
  
  Uitase la ce ora programase intalnirea. Ceasul sau de la mana stanga nu mai functiona de cateva decenii. Il tinea doar de forma. Ii placea modelul; nu mai putea gasi asa ceva nicaieri in lume. Era de la bunicul sau.. care nu-i dezvaluise niciodata de unde-l procurase. Isi plimba privirea in jurul sau, incercand sa ceva nelalocul lui. Mai exact, o fata.
  
  

]]> Louis&Aylee
I allow myself to get attached to quickly. I'm my worst enemy sometimes.

• Isi sufla nasul pentru a doua oara, simtind cum - de data aceea, respira mult, mult mai usor. Imbraca paltonul gri cu nasturi mari, si parasi casa cea mare. Nu era nevoie sa se teleporteze. Isi masa barbia lent; in urma accidentului cu scarile si-o luase rau. Inca putea reproduce in mintea sa cazatura. Ce urat!
  Sunetul pasilor sai parca se auzea in reluare. Ca niste suflete pierdute, cautandu-si linistea. Ingrozitor, hm! Dar ce-i pasa lui? Suflete pierdute.. ce prostie. El nu avea sa fie un suflet pierdut. Plin de speranta ca cineva il va ajuta sa ajunga unde trebuie. El nu se gandea inca la moarte. Era prea departe de ea. Tanar si nepasator.
  
  Isi drese glasul, incruntandu-se suparat spre vitrinele magazinelor pe langa care trecea. Erau prea impopotonate cu lucruri.. chestii inutile. Cele vrajitoresti erau mai simple. Unele..
  
  Uitase la ce ora programase intalnirea. Ceasul sau de la mana stanga nu mai functiona de cateva decenii. Il tinea doar de forma. Ii placea modelul; nu mai putea gasi asa ceva nicaieri in lume. Era de la bunicul sau.. care nu-i dezvaluise niciodata de unde-l procurase. Isi plimba privirea in jurul sau, incercand sa ceva nelalocul lui. Mai exact, o fata.
  
  

]]> https://www.darkmark.ro/t-born-on-a-different-cloud Mon, 17 Sep 2012 15:45:16 +0000 Louis Ausländer]]> https://www.darkmark.ro/t-born-on-a-different-cloud
I feel like I'm just passing trough life.
But then, there's this voice in my head telling me
to do something, to create something, to make something and
I want to listen to it, but I don't know how. ooc: anyone.

• Mergea pe strada, o mana leganand-o lejer pe langa corp, iar cealalta disparand sub accesoriul vestimentar, rosu. Trecea prin multime ca viermele prin mar. Exact ca viermele prin mar. Isi facea cuib in marea de oameni, planuind urmatoarea spargere. Urmatoarea casa. Urmatorul om. El nu ucidea decat oamenii nevinovati. Nimic mai mult. Nu se atingea de copii. Avea si el limitele lui. Sadice, dar..
  
  Nu iesea in evidenta prin multime. Era exact ca toti ceilalti. Exteriorul, desigur. Se intreba daca Brayton il mai tinea minte. Dupa ce ii omorase motanul cu surubelnita, isi notase in calendar vizitele lui. Louis nu era nebun. Poate sadic. Putin mai mult decat normalul. Din fericire incheieturile sale nu erau cicatrizate ca ale fetiscanelor din zilele alea. Care credeau ca nu mai pot primi nimic de la viata. Nimic frumos, fiindca au fost parasite de iubiti... Iubitii. Ura indragostitii. Prietenele aduceau probleme. Trebuie la iubesti, sa le acorzi multa atentie pentru a nu se simti date la o parte, sa le soptesti cuvinte siropoase la ureche.. el nu s-ar fi vazut facand asa ceva. El lucra tot timpul. Ciopartea oameni. Dupa cum gandise, oamenii vinovati. Criminalii. Oricum, lumea era plina de ei. Folosea tot ce avea la indemana sa-i stearga de pe fata pamantului. Poate in timpul sau liber, ar fi avut timp de o prietena.
  
  Isi baga mainile in buzunari, oprindu-se brusc, privind cerul, soarele care abia se mai vedea, apunand in spatele blocurilor inalte ale oraselului. Era o priveliste trista. Cerul parea patat de gem de capsune, iar soarele parea a fi un vartej care absorbea tot albastrul senin, raspandind culoarea aceea rozalie pe intregul cer. Isi apleca capul, zambind. Ce motiv avea sa zambeasca? Nu era nimeni care sa-l faca sa zambeasca. Nimic.. exceptand placerea de a ucide. Desi nu mai ucisese de ceva timp. Isi umezi buzele, facandu-le din culoarea aceea aproape moarta de bej albastrui, rozalii. Un roz natural, chiar foarte potrivit expresiei de ucigas. Isi intoarse plictisit privirea in spate...

]]>
I feel like I'm just passing trough life.
But then, there's this voice in my head telling me
to do something, to create something, to make something and
I want to listen to it, but I don't know how. ooc: anyone.

• Mergea pe strada, o mana leganand-o lejer pe langa corp, iar cealalta disparand sub accesoriul vestimentar, rosu. Trecea prin multime ca viermele prin mar. Exact ca viermele prin mar. Isi facea cuib in marea de oameni, planuind urmatoarea spargere. Urmatoarea casa. Urmatorul om. El nu ucidea decat oamenii nevinovati. Nimic mai mult. Nu se atingea de copii. Avea si el limitele lui. Sadice, dar..
  
  Nu iesea in evidenta prin multime. Era exact ca toti ceilalti. Exteriorul, desigur. Se intreba daca Brayton il mai tinea minte. Dupa ce ii omorase motanul cu surubelnita, isi notase in calendar vizitele lui. Louis nu era nebun. Poate sadic. Putin mai mult decat normalul. Din fericire incheieturile sale nu erau cicatrizate ca ale fetiscanelor din zilele alea. Care credeau ca nu mai pot primi nimic de la viata. Nimic frumos, fiindca au fost parasite de iubiti... Iubitii. Ura indragostitii. Prietenele aduceau probleme. Trebuie la iubesti, sa le acorzi multa atentie pentru a nu se simti date la o parte, sa le soptesti cuvinte siropoase la ureche.. el nu s-ar fi vazut facand asa ceva. El lucra tot timpul. Ciopartea oameni. Dupa cum gandise, oamenii vinovati. Criminalii. Oricum, lumea era plina de ei. Folosea tot ce avea la indemana sa-i stearga de pe fata pamantului. Poate in timpul sau liber, ar fi avut timp de o prietena.
  
  Isi baga mainile in buzunari, oprindu-se brusc, privind cerul, soarele care abia se mai vedea, apunand in spatele blocurilor inalte ale oraselului. Era o priveliste trista. Cerul parea patat de gem de capsune, iar soarele parea a fi un vartej care absorbea tot albastrul senin, raspandind culoarea aceea rozalie pe intregul cer. Isi apleca capul, zambind. Ce motiv avea sa zambeasca? Nu era nimeni care sa-l faca sa zambeasca. Nimic.. exceptand placerea de a ucide. Desi nu mai ucisese de ceva timp. Isi umezi buzele, facandu-le din culoarea aceea aproape moarta de bej albastrui, rozalii. Un roz natural, chiar foarte potrivit expresiei de ucigas. Isi intoarse plictisit privirea in spate...

]]> https://www.darkmark.ro/t-little-wildrose Sun, 09 Sep 2012 18:46:47 +0000 Evan F. Lovel]]> https://www.darkmark.ro/t-little-wildrose Edmund&Lilith

You've gotta dance like there's nobody watching, love like you'll never be hurt,
sing like there's nobody listening, and live like it's heaven on earth.”

• Străduţele din Little Whinging erau împânzite de obişnuita armată de oameni ce venea în fiecare zi să vadă partea istorică. Desigur, erau unii care vedeau partea istorică a oraşului ca o mare şi blestemată sursă nefolositoare de bani pentru afurisiţii ce profitau de naivitatea celorlalţi. Sau, poate că era doar Ed care credea asta.
  Arunca priviri urâcioase la toţi oamenii ce se holbau la el. Se întreba dacă mai putea vreodată să aibă linişte într-un afurisit de oraş. Bombăni ceva inteligibil şi se uită după cel mai apropiat bar.
  Adevărul era că nu era uşor să nu te uiţi reluctant şi suspicios la el. Era mare şi dominant, îmbrăcat ciudat până şi pentru vrăjitori.
  Îşi aruncă rucsacul aproape gol pe umăr şi intră într-un local deasupra căruia scria cu litere luminoase, dintre care unele se stinseră: La îndemână. Sună un clopoţel care şi aşa nu se auzi deloc în gălăgia dinauntru şi Ed păşi spre tejgheaua veche, dar bine lustruită. Un barman chel, cu nişte ochelari prea mari pentru el îl întrebă ţâfnos:
  "Ţie ce-ţi mai dau?"
  Edmund se uită urât la el şi îi răspunse cu o voce tunătoare, care reuşea să sune în acelaşi timp ca un mormăit.
  "Vodkă. Şi rece."
  Îşi aşeză rucsacul lângă el şi scotoci după punga cu bani. Scoase câteva monede şi se ţinu în palma mare până când barmanul se întoarse cu băutura lui. Îi aruncă monedele pe tejghea şi luă o înghiţitură zdravănă din tărie.

]]> Edmund&Lilith

You've gotta dance like there's nobody watching, love like you'll never be hurt,
sing like there's nobody listening, and live like it's heaven on earth.”

• Străduţele din Little Whinging erau împânzite de obişnuita armată de oameni ce venea în fiecare zi să vadă partea istorică. Desigur, erau unii care vedeau partea istorică a oraşului ca o mare şi blestemată sursă nefolositoare de bani pentru afurisiţii ce profitau de naivitatea celorlalţi. Sau, poate că era doar Ed care credea asta.
  Arunca priviri urâcioase la toţi oamenii ce se holbau la el. Se întreba dacă mai putea vreodată să aibă linişte într-un afurisit de oraş. Bombăni ceva inteligibil şi se uită după cel mai apropiat bar.
  Adevărul era că nu era uşor să nu te uiţi reluctant şi suspicios la el. Era mare şi dominant, îmbrăcat ciudat până şi pentru vrăjitori.
  Îşi aruncă rucsacul aproape gol pe umăr şi intră într-un local deasupra căruia scria cu litere luminoase, dintre care unele se stinseră: La îndemână. Sună un clopoţel care şi aşa nu se auzi deloc în gălăgia dinauntru şi Ed păşi spre tejgheaua veche, dar bine lustruită. Un barman chel, cu nişte ochelari prea mari pentru el îl întrebă ţâfnos:
  "Ţie ce-ţi mai dau?"
  Edmund se uită urât la el şi îi răspunse cu o voce tunătoare, care reuşea să sune în acelaşi timp ca un mormăit.
  "Vodkă. Şi rece."
  Îşi aşeză rucsacul lângă el şi scotoci după punga cu bani. Scoase câteva monede şi se ţinu în palma mare până când barmanul se întoarse cu băutura lui. Îi aruncă monedele pe tejghea şi luă o înghiţitură zdravănă din tărie.

]]> https://www.darkmark.ro/t-breath-of-life Wed, 05 Sep 2012 10:15:24 +0000 Evelyn Steel]]> https://www.darkmark.ro/t-breath-of-life Evelyn & Rosalie.

You are not bound to loss and silence.
For you are not bound to the circles of this world.

Strazile din Little Whinging,Surrey erau pustii la acea ora.Soarele apusese de ceva timp aducand intunericul peste micutul orasel.Linistea mai era intrerupta din cand in cand de vreo masina sau de vreo bufnita.Fiecare fereastra avea perdelele trase desi inauntru se putea vedea inca lumina.Locuitorii din Little Whinging se pregateau de culcare sau leneveau in fata televizorului.Intre timp,pe strazile pustii,Aparu din senin o fata de saptesprezece ani.

Evelyn se sprijini la timp de o cutie postala pentru a nu cadea.Stia ca nu fusese o idee buna sa-si ia cizmele cu toc dar nu avea de gand sa se planga.Nu acum.
Tricoul sau gri era acoperit de o geaca de piele neagra alaturi de niste blugi stramti de aceiasi culoare,camufland-o perfect in negura noptii.Isi ridica privirea si se uita in jurul sau,luand in calcul totul.Nu se schimbase nimic.

O adiere usoara ii ravasi parul blond,iar Evelyn trase aer adanc in piept,simtind aerul noptii.Nu se obosi sa verifice daca o vazuse cineva Aparand din senin pe acele strazi pentru ca stia ca nimeni din Little Whinging nu se uita la ora aceea pe fereastra.Acela era si motivul pentru care alesese ora aceea.Poate nu va atrage atentia nimanui.
Sunetul altor pasi din spatele sau o facu sa se intoarca imediat,cu bagheta in mana,pregatita sa se apere daca era nevoie.]]> Evelyn & Rosalie.

You are not bound to loss and silence.
For you are not bound to the circles of this world.

Strazile din Little Whinging,Surrey erau pustii la acea ora.Soarele apusese de ceva timp aducand intunericul peste micutul orasel.Linistea mai era intrerupta din cand in cand de vreo masina sau de vreo bufnita.Fiecare fereastra avea perdelele trase desi inauntru se putea vedea inca lumina.Locuitorii din Little Whinging se pregateau de culcare sau leneveau in fata televizorului.Intre timp,pe strazile pustii,Aparu din senin o fata de saptesprezece ani.

Evelyn se sprijini la timp de o cutie postala pentru a nu cadea.Stia ca nu fusese o idee buna sa-si ia cizmele cu toc dar nu avea de gand sa se planga.Nu acum.
Tricoul sau gri era acoperit de o geaca de piele neagra alaturi de niste blugi stramti de aceiasi culoare,camufland-o perfect in negura noptii.Isi ridica privirea si se uita in jurul sau,luand in calcul totul.Nu se schimbase nimic.

O adiere usoara ii ravasi parul blond,iar Evelyn trase aer adanc in piept,simtind aerul noptii.Nu se obosi sa verifice daca o vazuse cineva Aparand din senin pe acele strazi pentru ca stia ca nimeni din Little Whinging nu se uita la ora aceea pe fereastra.Acela era si motivul pentru care alesese ora aceea.Poate nu va atrage atentia nimanui.
Sunetul altor pasi din spatele sau o facu sa se intoarca imediat,cu bagheta in mana,pregatita sa se apere daca era nevoie.]]> https://www.darkmark.ro/t-normal-is-just-an-illusion Tue, 04 Sep 2012 10:10:39 +0000 Raphael Olivier]]> https://www.darkmark.ro/t-normal-is-just-an-illusion Kurt&Raphael
Normal is just an illusion.
What is normal for spider
is chaos for fly.

• Raphael isi scoase bagheta si se uita in spatele sau, privind indicatorul pe care scria Little Whinging 5 km. Ii era prea lene sa dispara si sa apara in interiorul orasului, si nu avea nici cea mai mica intentie sa isi ia matura de acasa pentru a zbura. Mult prea mult efort. Casca obosit, realizand ca in ultima vreme paturile de la hoteluri deveneau tot mai incomode. Trebuia sa il caute pe fratele sau si sa-i violeze patul. Stia ca pana nu il gasea nu va avea liniste.
  
  Simti un gust amar in gura si scuipa, insa acesta inca persista, si isi stranse mai bine in jurul corpului paltonul negru, lung pana sub fund, si se intreba de ce anume isi cumparase blugi rupti, caci acum ii era frig. Vantul batea aspru, simtind cum fata i se crapa, insa asta era nimic pe langa gerurile de la Durmstrang, asa ca nu il deranja foarte tare.
  "Ei, dracie", sopti el printre dinti, dand cu piciorul indicatorului.

]]> Kurt&Raphael
Normal is just an illusion.
What is normal for spider
is chaos for fly.

• Raphael isi scoase bagheta si se uita in spatele sau, privind indicatorul pe care scria Little Whinging 5 km. Ii era prea lene sa dispara si sa apara in interiorul orasului, si nu avea nici cea mai mica intentie sa isi ia matura de acasa pentru a zbura. Mult prea mult efort. Casca obosit, realizand ca in ultima vreme paturile de la hoteluri deveneau tot mai incomode. Trebuia sa il caute pe fratele sau si sa-i violeze patul. Stia ca pana nu il gasea nu va avea liniste.
  
  Simti un gust amar in gura si scuipa, insa acesta inca persista, si isi stranse mai bine in jurul corpului paltonul negru, lung pana sub fund, si se intreba de ce anume isi cumparase blugi rupti, caci acum ii era frig. Vantul batea aspru, simtind cum fata i se crapa, insa asta era nimic pe langa gerurile de la Durmstrang, asa ca nu il deranja foarte tare.
  "Ei, dracie", sopti el printre dinti, dand cu piciorul indicatorului.

]]> https://www.darkmark.ro/t-don-t-keep-calm-and-slap-that-bitch-hard Wed, 25 Jul 2012 10:17:46 +0000 William Knight]]> https://www.darkmark.ro/t-don-t-keep-calm-and-slap-that-bitch-hard

privaaat.

Manuise bagheta foarte bine. Nu era el batausul cunoscut sub un pseudonim, insa nici o mamaliga nu era. Isi sufleca pantalonii, si continua sa mearga. Era destul de devreme pentru plimbarea de dimineata, era destul de tarziu pentru a prinde trenul spre Londra. Sunt inconjurat de oameni bolnavi. Idiotul care a creat grupul acela nu s-a gandit la dezavantajele crearii acestuia?! Pfff.

Tinea in coltul gurii un pai pe care il foise toata dimineata. Il arunca si se opri, mangaindu-si bratul. Avea pielea ca de gaina. Era, intr-adevar, racoare la ora aceea. Isi masa tampla dreapta. Avusese un mic accident in urma caruia ramasese cu amintiri neplacute. Dupa cum mai spusese, nu era un bataus. Nu-si baga nasul unde nu-i fierbea oala. Vroia doar sa-si asigure un viitor si o viata linistita.. insa mai ales, sa-i protejeze pe ai lui. Prin ai lui se gandea la prietenii lui.

Observa un om in usa unui bar facandu-i semn cu mana. Arata ciudat de speriat. Darren se intoarse confuz cerificand imprejurimile. Nu era nimeni, exceptandu-l pe el. Se intoarse inapoi spre barbat si isi impunse un deget in piept mimand buzele un Eu?!
Mosul aproba scurt. Se deplasa pana la el, insa nu foarte aproape. Daca era o capcana?
"Cine esti?" Batranul il apuca brutl de umar si-l trase inauntru, privindu-l ca pe un lup renegat. Il conduse la o masa, pe care tocmai o lustruise. Cel putin asta credea Darren dupa felul in care stralucea.
Se aseza pe bancheta, pe care incapeau cam cinci oameni, si isi sprijini coatele de masa. Desi nu era frumos.
"Pot avea incredere in tine, batrane?" Barbatul cu perciuni albi se apropie de el luctruind un pahar si apoba scurt din cap. Dar ce avea? Era surdo-mut?

]]>

privaaat.

Manuise bagheta foarte bine. Nu era el batausul cunoscut sub un pseudonim, insa nici o mamaliga nu era. Isi sufleca pantalonii, si continua sa mearga. Era destul de devreme pentru plimbarea de dimineata, era destul de tarziu pentru a prinde trenul spre Londra. Sunt inconjurat de oameni bolnavi. Idiotul care a creat grupul acela nu s-a gandit la dezavantajele crearii acestuia?! Pfff.

Tinea in coltul gurii un pai pe care il foise toata dimineata. Il arunca si se opri, mangaindu-si bratul. Avea pielea ca de gaina. Era, intr-adevar, racoare la ora aceea. Isi masa tampla dreapta. Avusese un mic accident in urma caruia ramasese cu amintiri neplacute. Dupa cum mai spusese, nu era un bataus. Nu-si baga nasul unde nu-i fierbea oala. Vroia doar sa-si asigure un viitor si o viata linistita.. insa mai ales, sa-i protejeze pe ai lui. Prin ai lui se gandea la prietenii lui.

Observa un om in usa unui bar facandu-i semn cu mana. Arata ciudat de speriat. Darren se intoarse confuz cerificand imprejurimile. Nu era nimeni, exceptandu-l pe el. Se intoarse inapoi spre barbat si isi impunse un deget in piept mimand buzele un Eu?!
Mosul aproba scurt. Se deplasa pana la el, insa nu foarte aproape. Daca era o capcana?
"Cine esti?" Batranul il apuca brutl de umar si-l trase inauntru, privindu-l ca pe un lup renegat. Il conduse la o masa, pe care tocmai o lustruise. Cel putin asta credea Darren dupa felul in care stralucea.
Se aseza pe bancheta, pe care incapeau cam cinci oameni, si isi sprijini coatele de masa. Desi nu era frumos.
"Pot avea incredere in tine, batrane?" Barbatul cu perciuni albi se apropie de el luctruind un pahar si apoba scurt din cap. Dar ce avea? Era surdo-mut?

]]> https://www.darkmark.ro/t-fear-of-the-dark--7409 Wed, 11 Jul 2012 20:22:25 +0000 Victor A. Olivier]]> https://www.darkmark.ro/t-fear-of-the-dark--7409
don't let yourself go; everybody cries and everybody hurts sometimes

• Era trecut de miezul noptii, stia asta. Si mai stia ca duhnea a alcool. Era un geniu prapadit si betivan. Incetase cu mult timp in urma sa-si mai planga de mila, insa asta nu insemna ca undeva inauntrul lui, nu il durea. Isi dorea sa fie un om mai bun, dar era un criminal, si asta era imposibil. Era un monstru, care nu cruta linistea persoanelor moarte, duse din aceasta lume. Si pana la urma, era vina lui? Stia ca tatal lui, daca era cel al carui nume-l purta, si care era acum inchis in Azkaban, era de vina pentru viciul lui. Nu stia daca asemenea lucru era ereditar, insa in cazul lui, era. Nu simtise pana acum lipsa mamei sale, si uneori ii parea rau pentru frumusetea ei, insa cam atat.
  
  Din fericire, reusise sa inventeze un leac pentru toata betia lui, iar acum putea fi macar sigur ca nu va ucide sau viola orice intalnea in cale. Oftand, scoase din buzunar micuta sticla plina cu lichid cenusiu, si arunca capacul, dand-o pe gat. Acum se simtea ceva mai bine, insa arsura din gatul lui inca persista, si si-ar fi infipt dintii in prima sticla de alcool pe care ar fi vazut-o, insa gandurile lui zburara la o mica pasare, si asta era ca un unguent pentru durerea lui. Daca nu pentru el, atunci macar pentru ea sa ramana demn, desi nu se simtea.
  
  OOC: anyone

]]>
don't let yourself go; everybody cries and everybody hurts sometimes

• Era trecut de miezul noptii, stia asta. Si mai stia ca duhnea a alcool. Era un geniu prapadit si betivan. Incetase cu mult timp in urma sa-si mai planga de mila, insa asta nu insemna ca undeva inauntrul lui, nu il durea. Isi dorea sa fie un om mai bun, dar era un criminal, si asta era imposibil. Era un monstru, care nu cruta linistea persoanelor moarte, duse din aceasta lume. Si pana la urma, era vina lui? Stia ca tatal lui, daca era cel al carui nume-l purta, si care era acum inchis in Azkaban, era de vina pentru viciul lui. Nu stia daca asemenea lucru era ereditar, insa in cazul lui, era. Nu simtise pana acum lipsa mamei sale, si uneori ii parea rau pentru frumusetea ei, insa cam atat.
  
  Din fericire, reusise sa inventeze un leac pentru toata betia lui, iar acum putea fi macar sigur ca nu va ucide sau viola orice intalnea in cale. Oftand, scoase din buzunar micuta sticla plina cu lichid cenusiu, si arunca capacul, dand-o pe gat. Acum se simtea ceva mai bine, insa arsura din gatul lui inca persista, si si-ar fi infipt dintii in prima sticla de alcool pe care ar fi vazut-o, insa gandurile lui zburara la o mica pasare, si asta era ca un unguent pentru durerea lui. Daca nu pentru el, atunci macar pentru ea sa ramana demn, desi nu se simtea.
  
  OOC: anyone

]]> https://www.darkmark.ro/t-who-am-i-to-disagree Wed, 11 Jul 2012 08:20:55 +0000 Kurt F. Malfoy]]> https://www.darkmark.ro/t-who-am-i-to-disagree

OOC: Me and Cissy
BIC:

Isi pozitiona mai bine palaria pe crestet apoi continua sa mearga,simtind ca nu mai avea mult de tras bocancii aia dupa el,desi nu accepta alta incaltaminte. Un pas,doi pasi..ii numarase pana acum si erau peste un miliard iar caldura era insuportabila. Injua si blestema ideea maica-sii de a se ocupa de garderoba lui,de a arunca toate hainele de vara si de a o reinnoi cu ceva 'mai la moda'. Ah,viziunea feminina!

Ajunse in final la o cafenea micuta,intrebandu-se daca era multa lume. Detesta locul in sine,orasul in sine,oamenii in sine. Asa ca prezenta acelor creaturi nu ii facea tocmai bine. Stramba din nas,tragand un fum din tigara sa cu gust de menta apoi se aseza la o masa recunoscand o claie de par blonda,stralucitoare si un fizic absolut superb. Cissy.

'' Sa vezi si sa nu crezi! Liliacul a iesit din cuib. Nu te-am mai vazut de secole!''

]]>

OOC: Me and Cissy
BIC:

Isi pozitiona mai bine palaria pe crestet apoi continua sa mearga,simtind ca nu mai avea mult de tras bocancii aia dupa el,desi nu accepta alta incaltaminte. Un pas,doi pasi..ii numarase pana acum si erau peste un miliard iar caldura era insuportabila. Injua si blestema ideea maica-sii de a se ocupa de garderoba lui,de a arunca toate hainele de vara si de a o reinnoi cu ceva 'mai la moda'. Ah,viziunea feminina!

Ajunse in final la o cafenea micuta,intrebandu-se daca era multa lume. Detesta locul in sine,orasul in sine,oamenii in sine. Asa ca prezenta acelor creaturi nu ii facea tocmai bine. Stramba din nas,tragand un fum din tigara sa cu gust de menta apoi se aseza la o masa recunoscand o claie de par blonda,stralucitoare si un fizic absolut superb. Cissy.

'' Sa vezi si sa nu crezi! Liliacul a iesit din cuib. Nu te-am mai vazut de secole!''

]]> https://www.darkmark.ro/t-fight-to-survive Mon, 02 Jul 2012 07:39:25 +0000 Ivy Thibault]]> https://www.darkmark.ro/t-fight-to-survive

fight to survive

And how can we win
When fools can be kings
Don't waste your time
Or time will waste you

• OCC: Me&Mike
  
  BIC: Noaptea întunecată de vară pusese stăpânire peste orăşelul Little Whinging. Stele erau ascunse de nori, iar luna nu se vedea nicăieri, aşa că orăşelul era cufundat într-o beznă completă. Singurele surse de lumină erau strălucirile ferstrelor, dincolo de care Încuiaţii se uitau la televizor, continuându-şi rutina, fără să aibă habar cât de special era oraşul lor pentru Lumea Vrăjitorească.
  
  Ivy închise ochii şi inspiră adânc, gustând aerul curat şi răcoros. Era în mijlocul acoperişului unei case părăsite, şi habar nu avea ce căuta acolo. Era ca o adolescentă controlată de impulsuri. Câteodată, voia să mănânce îngheţată, iar altădată, să se caţere pe case. Perfect normal.
  
  De fapt, îşi dăduse seama de mult că nu era normală. Şi, cu câţiva ani înainte, o deranjase. Însă acum se temea de normalitate. Acum preţui faptul că nu era normală şi se ruga să nu ajungă aşa. Pentru că normal însemna plictisitor, şi plicitisitor însemna neimportant. Şi ea nu voia să facă ceva neimportant, nedemn de luat în seamă. Ea visa la lucruri mari.
  
  Deci oricare ar fi fost motivul ei pentru care ajunse pe un acoperiş al unei case din Little Whinging, nu se aşteptase deloc să dea peste cel pe care îşi dorise să nu îl mai vadă niciodată.

]]>

fight to survive

And how can we win
When fools can be kings
Don't waste your time
Or time will waste you

• OCC: Me&Mike
  
  BIC: Noaptea întunecată de vară pusese stăpânire peste orăşelul Little Whinging. Stele erau ascunse de nori, iar luna nu se vedea nicăieri, aşa că orăşelul era cufundat într-o beznă completă. Singurele surse de lumină erau strălucirile ferstrelor, dincolo de care Încuiaţii se uitau la televizor, continuându-şi rutina, fără să aibă habar cât de special era oraşul lor pentru Lumea Vrăjitorească.
  
  Ivy închise ochii şi inspiră adânc, gustând aerul curat şi răcoros. Era în mijlocul acoperişului unei case părăsite, şi habar nu avea ce căuta acolo. Era ca o adolescentă controlată de impulsuri. Câteodată, voia să mănânce îngheţată, iar altădată, să se caţere pe case. Perfect normal.
  
  De fapt, îşi dăduse seama de mult că nu era normală. Şi, cu câţiva ani înainte, o deranjase. Însă acum se temea de normalitate. Acum preţui faptul că nu era normală şi se ruga să nu ajungă aşa. Pentru că normal însemna plictisitor, şi plicitisitor însemna neimportant. Şi ea nu voia să facă ceva neimportant, nedemn de luat în seamă. Ea visa la lucruri mari.
  
  Deci oricare ar fi fost motivul ei pentru care ajunse pe un acoperiş al unei case din Little Whinging, nu se aşteptase deloc să dea peste cel pe care îşi dorise să nu îl mai vadă niciodată.

]]> https://www.darkmark.ro/t-fire-cannot-kill-a-dragon Tue, 26 Jun 2012 09:12:23 +0000 Freyja Maegan Guðríðr]]> https://www.darkmark.ro/t-fire-cannot-kill-a-dragon Freyja & Kurt

In the dark I've grown

• Freyja isi privi medalionul, mandra de ceea ce reusise sa gaseasca. Un lant de argint, subtire, cu un dragon infasurat pe el i se odihnea pe gatul sau alb, in timp ce mergea linistita pe strazile pustii ale orasului. Rochia verde smarald, lunga, ii flutura in spate, vantul necrutator neincetand sa bata, iar parul sau blond argintiu i se legana, incurcandu-se mai mult. Insa reusi sa nu cada, iar asta era un record la subitirimea trupului sau si fragilitatea sa.
  
  'Inca putin', isi spuse ea, sperand ca Malfoy nu avea sa intarzie. Desi ajunsese in familia lor, nu putea spune ca era foarte atasata de ceilalti membri ai familiei, el fiind singurul cu care se putea afla intr-o camera fara sa exaspereze. Nu era sigura ca inca tinea la el ca la un tata, insa deja se crease o conexiune intre ei, iar asta era deja un pas. Se intoarse cu spatele la copacul in fata caruia se asezase, sperand sa vada silueta puternica a tatalui sau.

]]> Freyja & Kurt

In the dark I've grown

• Freyja isi privi medalionul, mandra de ceea ce reusise sa gaseasca. Un lant de argint, subtire, cu un dragon infasurat pe el i se odihnea pe gatul sau alb, in timp ce mergea linistita pe strazile pustii ale orasului. Rochia verde smarald, lunga, ii flutura in spate, vantul necrutator neincetand sa bata, iar parul sau blond argintiu i se legana, incurcandu-se mai mult. Insa reusi sa nu cada, iar asta era un record la subitirimea trupului sau si fragilitatea sa.
  
  'Inca putin', isi spuse ea, sperand ca Malfoy nu avea sa intarzie. Desi ajunsese in familia lor, nu putea spune ca era foarte atasata de ceilalti membri ai familiei, el fiind singurul cu care se putea afla intr-o camera fara sa exaspereze. Nu era sigura ca inca tinea la el ca la un tata, insa deja se crease o conexiune intre ei, iar asta era deja un pas. Se intoarse cu spatele la copacul in fata caruia se asezase, sperand sa vada silueta puternica a tatalui sau.

]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-letting-go-to-see-if-you-ll-hold-on-to-me Fri, 22 Jun 2012 10:15:19 +0000 Arlin van Iver]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-letting-go-to-see-if-you-ll-hold-on-to-me .
ANYONE :3

• Dadu drumul la muzica, dupa care mai facu cateva exercitii. Acelea insemnau ceva, deci era clar ca oricum trebuia sa faca incalzirea. Se ridica de la podea si inspira adanc. Ridica deasupra capului, mainile. Isi privi pret de cateva secunde picioarele si apoi incepu. Lebada isi lua zborul.
  
  Gratia cu care pasea.. se concentra atat de mult incat parca totul era prea perfect. Parca se astepta sa cada. Sa alunece sau sa pur si simplu sa nu fie atenta si sa gata. Facu o pirueta tripla ca apoi sa aterizeze cu toata talpa pe podea, si din nou se ridica. Inca o pirueta.
  Se opri si se indrepta spre cortina mare dupa care se afla o noptiera si o sticla cu apa. Cocul, mai devreme elegant, arata dezordonat acum, iar ea era putin stresata. Era singura acolo. O ruda de-a ei ii permise sa vina si sambata. Renuntase la balet timp de o luna, iar acum avea de recuperat. Mult.
  
  Se intoarse pe scena. Inspira adanc aer in piept, imaginandu-si ca scaunele din fata ei erau pline.. cu oameni. Isi ridica din nou mainile deasupra capului, le cobori pe langa corp, apoi le pozitiona in fata abdomenului, imitand un cos de baschet. Din nou. Se ridica pe varfurile tari, rigide, ale poantelor si grabi pasul.. se invarti din nou de vreo trei ori,inca de trei ori, inca de trei ori ..izbindu-se de perete.
  Era ceva normal.. avand in vedere ca nu mancase si nu bause toata ziua si ca era de la ora sapte acolo.
  Auzi pe cineva aplaudand undeva in spate. Credea ca viseaza.. sau poate doar halucineaza. Se ridica de acolo, tinandu-se de brat. Distinse o silueta in intuneric, insa nu baga mana in foc..

]]> .
ANYONE :3

• Dadu drumul la muzica, dupa care mai facu cateva exercitii. Acelea insemnau ceva, deci era clar ca oricum trebuia sa faca incalzirea. Se ridica de la podea si inspira adanc. Ridica deasupra capului, mainile. Isi privi pret de cateva secunde picioarele si apoi incepu. Lebada isi lua zborul.
  
  Gratia cu care pasea.. se concentra atat de mult incat parca totul era prea perfect. Parca se astepta sa cada. Sa alunece sau sa pur si simplu sa nu fie atenta si sa gata. Facu o pirueta tripla ca apoi sa aterizeze cu toata talpa pe podea, si din nou se ridica. Inca o pirueta.
  Se opri si se indrepta spre cortina mare dupa care se afla o noptiera si o sticla cu apa. Cocul, mai devreme elegant, arata dezordonat acum, iar ea era putin stresata. Era singura acolo. O ruda de-a ei ii permise sa vina si sambata. Renuntase la balet timp de o luna, iar acum avea de recuperat. Mult.
  
  Se intoarse pe scena. Inspira adanc aer in piept, imaginandu-si ca scaunele din fata ei erau pline.. cu oameni. Isi ridica din nou mainile deasupra capului, le cobori pe langa corp, apoi le pozitiona in fata abdomenului, imitand un cos de baschet. Din nou. Se ridica pe varfurile tari, rigide, ale poantelor si grabi pasul.. se invarti din nou de vreo trei ori,inca de trei ori, inca de trei ori ..izbindu-se de perete.
  Era ceva normal.. avand in vedere ca nu mancase si nu bause toata ziua si ca era de la ora sapte acolo.
  Auzi pe cineva aplaudand undeva in spate. Credea ca viseaza.. sau poate doar halucineaza. Se ridica de acolo, tinandu-se de brat. Distinse o silueta in intuneric, insa nu baga mana in foc..

]]> https://www.darkmark.ro/t-thundersruck Sun, 10 Jun 2012 16:04:02 +0000 Ivy Thibault]]> https://www.darkmark.ro/t-thundersruck KURT AND IVY
thunderstruck

• Little Whinging nu fusese niciodată locul ei de plimbare preferat, nu ştia de ce. I se părea prea vesel şi plin de energie pozitivă. Prefera locurile întunecate, pe unde se poate strecura fără să o audă sau să o vadă nimen. Oraşul acesta parcă avea doar umbre mici şi fără substanţă şi străzi luminoase, pe unde se mai plimbau o pereche de bătrânei sau un grup de adolescenţi gălăcioşi.
  
  Aşa că nu prea avea idee de ce venise aici, însă i se păruse o idee bună atunci când ieşise din casă. Probabil se va întâmpla ceva neaşteptat.
  Desigur, Kurt era plecat de acasă, habar nu avea unde, pentru că ea încă dormise atunci. Cally probabil era pe acasă, prin Franţa, pe Lexie nu o mai văzuse de săptămâni întregi, la fel şi pe Isa, iar restul erau pe undeva pe la Hogwarts.
  
  Îşi luase o pereche de blugi albaştrii, o bluză subţire şi o geacă de piele peste şi o pereche de balerini. Nu se mai îmbrăcase aşa de lejer de o grămadă de timp, însă nu conta acum.
  
  Spera să găsească ceva de făcut, aşa că intră în primul bar pe care îl văzu. Imediat, o furtună de vară începu afară, cu fulgere şi tunete. Spera să nu dureze mult, pentru că voia să mai meargă şi acasă la un moment dat. Aşa că oftă şi îşi puse geaca pe spătarul scaunului, aşezându-se după aia. Instinctul îi spunea că ceva avea să se întâmple, aşa că spera că va scăpa de plictiseală în următoarea oră.

]]> KURT AND IVY
thunderstruck

• Little Whinging nu fusese niciodată locul ei de plimbare preferat, nu ştia de ce. I se părea prea vesel şi plin de energie pozitivă. Prefera locurile întunecate, pe unde se poate strecura fără să o audă sau să o vadă nimen. Oraşul acesta parcă avea doar umbre mici şi fără substanţă şi străzi luminoase, pe unde se mai plimbau o pereche de bătrânei sau un grup de adolescenţi gălăcioşi.
  
  Aşa că nu prea avea idee de ce venise aici, însă i se păruse o idee bună atunci când ieşise din casă. Probabil se va întâmpla ceva neaşteptat.
  Desigur, Kurt era plecat de acasă, habar nu avea unde, pentru că ea încă dormise atunci. Cally probabil era pe acasă, prin Franţa, pe Lexie nu o mai văzuse de săptămâni întregi, la fel şi pe Isa, iar restul erau pe undeva pe la Hogwarts.
  
  Îşi luase o pereche de blugi albaştrii, o bluză subţire şi o geacă de piele peste şi o pereche de balerini. Nu se mai îmbrăcase aşa de lejer de o grămadă de timp, însă nu conta acum.
  
  Spera să găsească ceva de făcut, aşa că intră în primul bar pe care îl văzu. Imediat, o furtună de vară începu afară, cu fulgere şi tunete. Spera să nu dureze mult, pentru că voia să mai meargă şi acasă la un moment dat. Aşa că oftă şi îşi puse geaca pe spătarul scaunului, aşezându-se după aia. Instinctul îi spunea că ceva avea să se întâmple, aşa că spera că va scăpa de plictiseală în următoarea oră.

]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-a-renegade-it-s-in-my-blood Sun, 29 Apr 2012 12:17:38 +0000 Chloe M. Kim]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-a-renegade-it-s-in-my-blood i'm a renegade, it's in my blood

-everyone-

• Apusul îşi arunca ultimele raze roşiatice asupra văzduhului de un albastru pal, presărat din loc în loc cu nori de o culoare ştearsă. Orăşelul de provincie părea părăsit şi o deprimau pe Chloe. În mod normal liniştea ar fi mulţumit-o, însă acest loc era special pentru ea , şi o durea să îl vadă pustiit. Dacă ar fi putut ar fi pus un blestem Imperius asupra tuturor pentru a-i scoate din case. Pufni zgomotos , în timp ce în minte îi apărea imaginea oamenilor mergând ca roboţii în rânduri haotice pe străzi, fără un scop sau o destinaţie, ca insectele ce se îndreaptă fix spre plasa unui păianjen. Clătină din cap alungând acest gând copilăresc, şi îşi continuă cu lene drumul.
  
  Se simţea ciudat să fie singura de pe străduţa aceea. Avea amuzanta senzaţie că se află într-unul dintre acele filme Încuiate în care este descrisă imaginea de după "sfârşitul lumii" şi ultimul supravieţuitor. Surâse încet , în timp ce pătrunse în locul de joacă la fel de gol. Poarta scârţâi , Chloe fiind nevoită să o forţeze pentru a o deschide. Probabil că ar fi fost cu mult mai uşor să folosească magia, însă nu simţea nevoia de a o face. În plus se afla într-un sat încuiat.
  
  Se opri în faţa unui leagăn , ce se balansa încet dintr-o parte în alta sub o pală slabă de vânt, şi se aşeză pe acesta. Ochii i se pironiră asupra cerului roşiatic, în timp ce un surâs micuţ şi firav îi înflori pe buze. Irişii de culoarea ciocolatei deveniră inexpresivi, în timp ce în faţa ochilor i se desfăşurau scene inexsitente, trecut combinat cu prezent, şi presărat cu viitor.

]]> i'm a renegade, it's in my blood

-everyone-

• Apusul îşi arunca ultimele raze roşiatice asupra văzduhului de un albastru pal, presărat din loc în loc cu nori de o culoare ştearsă. Orăşelul de provincie părea părăsit şi o deprimau pe Chloe. În mod normal liniştea ar fi mulţumit-o, însă acest loc era special pentru ea , şi o durea să îl vadă pustiit. Dacă ar fi putut ar fi pus un blestem Imperius asupra tuturor pentru a-i scoate din case. Pufni zgomotos , în timp ce în minte îi apărea imaginea oamenilor mergând ca roboţii în rânduri haotice pe străzi, fără un scop sau o destinaţie, ca insectele ce se îndreaptă fix spre plasa unui păianjen. Clătină din cap alungând acest gând copilăresc, şi îşi continuă cu lene drumul.
  
  Se simţea ciudat să fie singura de pe străduţa aceea. Avea amuzanta senzaţie că se află într-unul dintre acele filme Încuiate în care este descrisă imaginea de după "sfârşitul lumii" şi ultimul supravieţuitor. Surâse încet , în timp ce pătrunse în locul de joacă la fel de gol. Poarta scârţâi , Chloe fiind nevoită să o forţeze pentru a o deschide. Probabil că ar fi fost cu mult mai uşor să folosească magia, însă nu simţea nevoia de a o face. În plus se afla într-un sat încuiat.
  
  Se opri în faţa unui leagăn , ce se balansa încet dintr-o parte în alta sub o pală slabă de vânt, şi se aşeză pe acesta. Ochii i se pironiră asupra cerului roşiatic, în timp ce un surâs micuţ şi firav îi înflori pe buze. Irişii de culoarea ciocolatei deveniră inexpresivi, în timp ce în faţa ochilor i se desfăşurau scene inexsitente, trecut combinat cu prezent, şi presărat cu viitor.

]]> https://www.darkmark.ro/t-yayo Sat, 31 Mar 2012 16:53:13 +0000 Raven A. Harris]]> https://www.darkmark.ro/t-yayo
Alesese din intamplare acel loc, insa orice astfel de intamplare nu se traducea intocmai ca o pura intamplare, preferand ce dele mai multe ori insa sa foloseasca ca pretext acest lucru decat sa recunoasca intr-adevar scopurile sale.Isi amintea de parfumul dulce acrisor al grepfruitului mancat de dimineata, ah, ce dulce fusese, atat de dulce incat dintii parca il dureau si acum.Incepu sa rada subtin in timp ce isi aprinse usor tigarea pe care o tinea in gura.

Se imbracase cat mai normal posibil pentru orice barbat incuiat, limitandu-se la o jacheta de piele neagra, o pereche de blugi ce ii veneau minunat, mai bine decat s-ar fii asteptat, fiind desigur imprumutati de la un oarecare magazin incuiat care nu avea sa le simta prea curand lipsa, si sub acea jacheta un tricou de culoare alba cu o inscriptie "I love LA" gasit la intamplare in acelasi magazin.Desigur, nu era tocmai un fan al acelui oras fiind un englez pur-sange obsedat de Marea Britanie si accentul sau pe care desi il folosise o viata intreaga, nu inceta sa ii placa.O lua la pas de-a lungul aleilor aparent pustii, caci la o astfel de ora nu prea aveai pe cine sa intalnesti pe strada, fiind o ora perfecta pentru orice iti doreai sa faci si nu era tocmai in regula, doar ca el, ei bine, avea sa se limiteze doar la o simpla plimbare de seara.]]>
Alesese din intamplare acel loc, insa orice astfel de intamplare nu se traducea intocmai ca o pura intamplare, preferand ce dele mai multe ori insa sa foloseasca ca pretext acest lucru decat sa recunoasca intr-adevar scopurile sale.Isi amintea de parfumul dulce acrisor al grepfruitului mancat de dimineata, ah, ce dulce fusese, atat de dulce incat dintii parca il dureau si acum.Incepu sa rada subtin in timp ce isi aprinse usor tigarea pe care o tinea in gura.

Se imbracase cat mai normal posibil pentru orice barbat incuiat, limitandu-se la o jacheta de piele neagra, o pereche de blugi ce ii veneau minunat, mai bine decat s-ar fii asteptat, fiind desigur imprumutati de la un oarecare magazin incuiat care nu avea sa le simta prea curand lipsa, si sub acea jacheta un tricou de culoare alba cu o inscriptie "I love LA" gasit la intamplare in acelasi magazin.Desigur, nu era tocmai un fan al acelui oras fiind un englez pur-sange obsedat de Marea Britanie si accentul sau pe care desi il folosise o viata intreaga, nu inceta sa ii placa.O lua la pas de-a lungul aleilor aparent pustii, caci la o astfel de ora nu prea aveai pe cine sa intalnesti pe strada, fiind o ora perfecta pentru orice iti doreai sa faci si nu era tocmai in regula, doar ca el, ei bine, avea sa se limiteze doar la o simpla plimbare de seara.]]>