<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
	<channel>
		<title><![CDATA[Darkmark RPG Forum - Camera Fantomelor]]></title>
		<link>https://www.darkmark.ro/</link>
		<description><![CDATA[Darkmark RPG Forum - https://www.darkmark.ro]]></description>
		<pubDate>Sun, 19 Apr 2026 09:45:29 +0000</pubDate>
		<generator>MyBB</generator>
		<item>
			<title><![CDATA[A unexpected events]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-a-unexpected-events</link>
			<pubDate>Sat, 29 Dec 2012 11:44:35 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2246">Irine Wagner</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-a-unexpected-events</guid>
			<description><![CDATA[~Private Irine and James~<br />
<br />
Privirea i se plimba dintr-o parte in alta incepand sa mearga usor pe holurile scolii pentru a vedea lucruri noi. Nu avea cum sa vada toata scoala dar spera sa dea peste cineva care sa ii arate ceva interesant. Peste tot erau elevi chiar si fantomele elevilor care se plimbau pe aici pana cand privirea i se duse catre o fantoma care trecu prin ea. Ochii i se marira iar in urmatoarea secunda din curiozitate se intreba unde ajung acele fantome. Un zambet siret ii apru pe chip si se gandii sa se duca dupa ele. Zis si facut. Fata incepu sa se tina dupa una dintre fantome pana cand ajunse in fata unei usi mari si foarte groase.<br />
<br />
Stia ca trebuia sa deschida usa dar totusi avea o anumita teama din cauza acestului lucru. Un oftat ii iesii printre buze iar pana la urma isi apasa mainile pe suprafata de lemn si intra in incaperea foarte luminata. Cand ajunse acolo ochii i se marira din cauza miilor de fantome care se aflau in acel loc. Cum era posibil asa ceva? Acete fantome venisera catre ea incepand sa o asalte cu intrebari si cu lucruri plictisoare pe care aveam senzatia ca le zic mereu oamenilor care vin aici. S-a asezat pe un scaun la indemana unei fantome si continua sa se uite putin cam speriata la ele. Doamne unde a intrat de una sigura? Acum cum mai putea scapa de aici? Buna intrebare...oricum fantomele sareau pe ea cu mii de intrebari care nu aveau sens.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[~Private Irine and James~<br />
<br />
Privirea i se plimba dintr-o parte in alta incepand sa mearga usor pe holurile scolii pentru a vedea lucruri noi. Nu avea cum sa vada toata scoala dar spera sa dea peste cineva care sa ii arate ceva interesant. Peste tot erau elevi chiar si fantomele elevilor care se plimbau pe aici pana cand privirea i se duse catre o fantoma care trecu prin ea. Ochii i se marira iar in urmatoarea secunda din curiozitate se intreba unde ajung acele fantome. Un zambet siret ii apru pe chip si se gandii sa se duca dupa ele. Zis si facut. Fata incepu sa se tina dupa una dintre fantome pana cand ajunse in fata unei usi mari si foarte groase.<br />
<br />
Stia ca trebuia sa deschida usa dar totusi avea o anumita teama din cauza acestului lucru. Un oftat ii iesii printre buze iar pana la urma isi apasa mainile pe suprafata de lemn si intra in incaperea foarte luminata. Cand ajunse acolo ochii i se marira din cauza miilor de fantome care se aflau in acel loc. Cum era posibil asa ceva? Acete fantome venisera catre ea incepand sa o asalte cu intrebari si cu lucruri plictisoare pe care aveam senzatia ca le zic mereu oamenilor care vin aici. S-a asezat pe un scaun la indemana unei fantome si continua sa se uite putin cam speriata la ele. Doamne unde a intrat de una sigura? Acum cum mai putea scapa de aici? Buna intrebare...oricum fantomele sareau pe ea cu mii de intrebari care nu aveau sens.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[A Fair Deal]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-a-fair-deal</link>
			<pubDate>Fri, 07 Sep 2012 19:05:30 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1154">Colin Hawkeye Rovson</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-a-fair-deal</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">A Fair Deal</span></span></span></div>
<span style="font-size: small;" class="mycode_size"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">Oricine<br />
</span></div></span><br />
<br />
Trebuia sa se lamureasca acum, cat mai avea ocazia. Asa ca impinse usor usa, stramband din nas cand aceasta incepu sa scartaie. Asta era una dintre marile probleme de la Hogwarts. O gramada de elevi care se dadeau in vant dupa cercetarea diferitelor camere, dar nimeni care sa se gandeasca sa unga putin balamalele usilor cu probleme. Poate ca Hawkeye va fi nevoit sa umble cu sticluta cu ulei dupa el, pana la urma. <br />
Putin ofticat de acest detaliu scartaitor, intra in Camera Fantomelor. Nu-si amintea sa mai fi venit pe acolo in toti anii de cand era la Hogwarts. Pur si simplu nu ajunsese sa umble suficient prin zona asta a castelului. Ridica din umeri si inchise usa in urma lui. Se uita in jur, cu gandul de a studia o clipa incaperea, insa doar deschise mai larg ochii la ceea ce vedea. Era Camera Fantomelor. Era logic sa se astepte sa vada cateva fantome pe acolo, dar sigur nu se gandea ca aveau sa se holbeze la el si el inapoi. Ramasera asa o perioada, Colin lipit cu spatele de usa si fantomele plutind in aer. Ii scapa o respiratie zgomotoasa.<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">" Buunaa!"</span> zambi el larg, facand un semn larg cu mana si prelungind fiecare silaba. Se simtea ca un idiot, zambind la chestii plutitoare, pe jumatate transparente. <span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">" Intrerup ceva?"</span><br />
Fantomele nu-i raspunsera si-si reluara miscarea. Hawk ofta usurat. Cu pasi mici, se indrepta spre biblioteca din lemn de frasin.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">A Fair Deal</span></span></span></div>
<span style="font-size: small;" class="mycode_size"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i">Oricine<br />
</span></div></span><br />
<br />
Trebuia sa se lamureasca acum, cat mai avea ocazia. Asa ca impinse usor usa, stramband din nas cand aceasta incepu sa scartaie. Asta era una dintre marile probleme de la Hogwarts. O gramada de elevi care se dadeau in vant dupa cercetarea diferitelor camere, dar nimeni care sa se gandeasca sa unga putin balamalele usilor cu probleme. Poate ca Hawkeye va fi nevoit sa umble cu sticluta cu ulei dupa el, pana la urma. <br />
Putin ofticat de acest detaliu scartaitor, intra in Camera Fantomelor. Nu-si amintea sa mai fi venit pe acolo in toti anii de cand era la Hogwarts. Pur si simplu nu ajunsese sa umble suficient prin zona asta a castelului. Ridica din umeri si inchise usa in urma lui. Se uita in jur, cu gandul de a studia o clipa incaperea, insa doar deschise mai larg ochii la ceea ce vedea. Era Camera Fantomelor. Era logic sa se astepte sa vada cateva fantome pe acolo, dar sigur nu se gandea ca aveau sa se holbeze la el si el inapoi. Ramasera asa o perioada, Colin lipit cu spatele de usa si fantomele plutind in aer. Ii scapa o respiratie zgomotoasa.<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">" Buunaa!"</span> zambi el larg, facand un semn larg cu mana si prelungind fiecare silaba. Se simtea ca un idiot, zambind la chestii plutitoare, pe jumatate transparente. <span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">" Intrerup ceva?"</span><br />
Fantomele nu-i raspunsera si-si reluara miscarea. Hawk ofta usurat. Cu pasi mici, se indrepta spre biblioteca din lemn de frasin.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[What are you doing here,sweetie ?]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-what-are-you-doing-here-sweetie</link>
			<pubDate>Sun, 02 Sep 2012 11:09:38 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1754">Amanda M. Karren</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-what-are-you-doing-here-sweetie</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-family: Arial;" class="mycode_font"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">Just me and Fantine</span></span></div></span><br />
<br />
Amanda stătea întinsă pe podea,privind tavanul.Adoptase aceeaşi poziţie pe care o avea atunci când murise.Singura diferenţă fiind lipsa sângelui.Îi păru rău că murise aşa de tânără.Avea tot viitorul în faţă,atâtea lucruri de făcut,iar într-o singură noapte totul se spulberaseră.Tot ceea ce îşi dorea era să-l facă pe logodnicul ei să plătească.Însă nu voia s-o părăsească pe Kat,avea nevoie de Amanda.În plus,Hogwarts-ul era o a doua casă pentru ea.Îşi închise ochii,amintirile rulând în mintea ei.Asta fusese tot ce îi mai rămase decând devenise fantomă,amintirile.Deşi unele dintre ele erau dureroase şi urâte îi aminteau că trebuie să reziste.Dechise ochii şi oftă încet.Trebuia până la urmă să părăsească castelul.Nu putea sta pentru totdeauna acolo.Sau putea ?<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">"Ar trebui să-i spun ."</span> şopti fantoma pentru sine.<br />
<br />
Deodată auzi paşi destul de clari şi apăsaţi în încăpere.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-family: Arial;" class="mycode_font"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">Just me and Fantine</span></span></div></span><br />
<br />
Amanda stătea întinsă pe podea,privind tavanul.Adoptase aceeaşi poziţie pe care o avea atunci când murise.Singura diferenţă fiind lipsa sângelui.Îi păru rău că murise aşa de tânără.Avea tot viitorul în faţă,atâtea lucruri de făcut,iar într-o singură noapte totul se spulberaseră.Tot ceea ce îşi dorea era să-l facă pe logodnicul ei să plătească.Însă nu voia s-o părăsească pe Kat,avea nevoie de Amanda.În plus,Hogwarts-ul era o a doua casă pentru ea.Îşi închise ochii,amintirile rulând în mintea ei.Asta fusese tot ce îi mai rămase decând devenise fantomă,amintirile.Deşi unele dintre ele erau dureroase şi urâte îi aminteau că trebuie să reziste.Dechise ochii şi oftă încet.Trebuia până la urmă să părăsească castelul.Nu putea sta pentru totdeauna acolo.Sau putea ?<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">"Ar trebui să-i spun ."</span> şopti fantoma pentru sine.<br />
<br />
Deodată auzi paşi destul de clari şi apăsaţi în încăpere.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[we were born to die.]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-we-were-born-to-die--7474</link>
			<pubDate>Mon, 23 Jul 2012 21:26:10 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2095">Jenet A. Vandalism</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-we-were-born-to-die--7474</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">
OOC: Julieta A. Thibault și  Jenet A. Vandalism :3<br />
<br />
IC: Se plictisea?Da.Se plictisea,îngrozitor,viața ca și fantomă nu era atăt de interesantă pe cât crede lumea,înafara faptului că poți speria oamenii incredibil de ușor nu era nimic noi.De fapt,vrăjitori,toate creaturile se sperie atât de ușor,erau niște ființe incredibil de slabe,fără vlagă.Îi plăcea că încă are putere,simțea însă că scădea pe zi ce trece,având în vedere că nu prea exersase.Statui,nu se putea baza doar pe distrugerea acestora,însă fata încă menținea conexiunile cu dementorii,avea nevoie de informații noi,picante.Lucruri care să îi mențină atenția,știa că era aici doar pentru a face pe fata cea bună doar pentru a afla noutățile și punctele slabe ale școlii.Jenet se îndepartă de fereastră,mergând lângă un dulap unde era mai multă sticlărie,cristal,preferata ei,scotea un zgomot ieșit din comun,drăguț pentur ea.Și astfel începu să spargă câte un pahar,unul după altul,începând să râdă ușor.</div>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: center;" class="mycode_align">
OOC: Julieta A. Thibault și  Jenet A. Vandalism :3<br />
<br />
IC: Se plictisea?Da.Se plictisea,îngrozitor,viața ca și fantomă nu era atăt de interesantă pe cât crede lumea,înafara faptului că poți speria oamenii incredibil de ușor nu era nimic noi.De fapt,vrăjitori,toate creaturile se sperie atât de ușor,erau niște ființe incredibil de slabe,fără vlagă.Îi plăcea că încă are putere,simțea însă că scădea pe zi ce trece,având în vedere că nu prea exersase.Statui,nu se putea baza doar pe distrugerea acestora,însă fata încă menținea conexiunile cu dementorii,avea nevoie de informații noi,picante.Lucruri care să îi mențină atenția,știa că era aici doar pentru a face pe fata cea bună doar pentru a afla noutățile și punctele slabe ale școlii.Jenet se îndepartă de fereastră,mergând lângă un dulap unde era mai multă sticlărie,cristal,preferata ei,scotea un zgomot ieșit din comun,drăguț pentur ea.Și astfel începu să spargă câte un pahar,unul după altul,începând să râdă ușor.</div>]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[A long and sad story]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-a-long-and-sad-story</link>
			<pubDate>Sun, 15 Jul 2012 19:42:39 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2082">Calliope A. Dubois</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-a-long-and-sad-story</guid>
			<description><![CDATA[OCC: Waitin` for Lexie &gt;<img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />&lt;<br />
<ul class="mycode_list"><li>O noaptea furtunoasa? Da, asta vedea tanara fantoma pe fereastra mare din Pivnita Viperinilor. Momentan nu o vedea nimeni si nici nu voia sa se faca vazuta, i placea sa priveasca oamenii si sa-i vada in mediul lor natural. Isi aminti brusc ce frumos ar fi fost acum..acum copilul ei ar fi avut 1 an, 1 an implinit fix in ziua asta. Isi imagina cum ar fi avut aceea familie fericita cu Gaspard, lipsita de griji si de toate cele. Ofta scurt si se aseza pe pervazul de la viperini si observa cum camera de Zi se goleste. Grozav, din nou avea sa fie singura, insa se obisnuise.<br />
In ultimul timp nu mai voia sa vada pe nimeni, desi daca cineva voia sa vorbeasca cu ea era dispusa sa accepte, in fond..putea sa mai faca ceva? Nu, raspunsul era nu si nu si nu. Inghiti in sec si isi ridica privirea observand lumina aceea, care ar duce-o fix intr-un loc linistit, dupa cum spunea lumea si celelalte fantome. Dar ea nu putea sa plece pana nu-i spunea tot adevarul lui Gaspard si probabil atunci s-ar fi simtit implinita si sa paraseasca lumea in care locul nu-i mai era. Isi ridica privirea din pamant si se facu vizibila in momentul in care observa o viperina venind spre ea.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[OCC: Waitin` for Lexie &gt;<img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />&lt;<br />
<ul class="mycode_list"><li>O noaptea furtunoasa? Da, asta vedea tanara fantoma pe fereastra mare din Pivnita Viperinilor. Momentan nu o vedea nimeni si nici nu voia sa se faca vazuta, i placea sa priveasca oamenii si sa-i vada in mediul lor natural. Isi aminti brusc ce frumos ar fi fost acum..acum copilul ei ar fi avut 1 an, 1 an implinit fix in ziua asta. Isi imagina cum ar fi avut aceea familie fericita cu Gaspard, lipsita de griji si de toate cele. Ofta scurt si se aseza pe pervazul de la viperini si observa cum camera de Zi se goleste. Grozav, din nou avea sa fie singura, insa se obisnuise.<br />
In ultimul timp nu mai voia sa vada pe nimeni, desi daca cineva voia sa vorbeasca cu ea era dispusa sa accepte, in fond..putea sa mai faca ceva? Nu, raspunsul era nu si nu si nu. Inghiti in sec si isi ridica privirea observand lumina aceea, care ar duce-o fix intr-un loc linistit, dupa cum spunea lumea si celelalte fantome. Dar ea nu putea sa plece pana nu-i spunea tot adevarul lui Gaspard si probabil atunci s-ar fi simtit implinita si sa paraseasca lumea in care locul nu-i mai era. Isi ridica privirea din pamant si se facu vizibila in momentul in care observa o viperina venind spre ea.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[I am a ghost, don't you know that?]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-i-am-a-ghost-don-t-you-know-that</link>
			<pubDate>Sun, 15 Jul 2012 17:55:14 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2082">Calliope A. Dubois</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-i-am-a-ghost-don-t-you-know-that</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Inca statea si medita pe acel scaun privind in jur, toate acele fantome care se obisnuisera cu viata de acolo, iar ea nu o facuse. Inca nu putea concepe faptul ca era o fantoma, caci cu cativa ani in urma fusese omorata chiar in ziua nunti si chiar de partenerul ei, tragic si pentru ea dar si pentru familia ei care acum sigur il urasc pe Gaspard.<br />
Dar ea nu. Ea nu il uraste, din contra tine din ce in ce mai multe la el decum trec zilele desi stie ca o relatie fantoma-vrajitor, era imposibila asa ca se resemna la gandul ca va ramane singura pentru tot restul vieti.<br />
Isi trecu o mana prin par si ura faptul ca putea pluti, niciodata nu-si dorise chestia asta dar totusi ramase legata intre pamant si cer, ca o pasare ce nu-si gaseste linistea si cuibul.<br />
Vedea lumina aceea care i arata sa treaca dincolo dar nu voia sa treaca, nu avea de ce..altfel toate amintirile i erau luate. Statea pe un scaun plutitor si se uita pe fereastra, zi frumoasa de iesit, doar ca nu pentru ea. Ofta in continuare si privi multitudinea de fantome care se plimbau in jurul ei si auzi brusc cum se deschide usa si observa o silueta care intra, nu o putea distinge dar i simtea aura si prezenta pozitiva, ceea ce nu mai simtise pana acum.</li>
</ul>
<br />
OCC: Oricine&gt;<img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />&lt;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Inca statea si medita pe acel scaun privind in jur, toate acele fantome care se obisnuisera cu viata de acolo, iar ea nu o facuse. Inca nu putea concepe faptul ca era o fantoma, caci cu cativa ani in urma fusese omorata chiar in ziua nunti si chiar de partenerul ei, tragic si pentru ea dar si pentru familia ei care acum sigur il urasc pe Gaspard.<br />
Dar ea nu. Ea nu il uraste, din contra tine din ce in ce mai multe la el decum trec zilele desi stie ca o relatie fantoma-vrajitor, era imposibila asa ca se resemna la gandul ca va ramane singura pentru tot restul vieti.<br />
Isi trecu o mana prin par si ura faptul ca putea pluti, niciodata nu-si dorise chestia asta dar totusi ramase legata intre pamant si cer, ca o pasare ce nu-si gaseste linistea si cuibul.<br />
Vedea lumina aceea care i arata sa treaca dincolo dar nu voia sa treaca, nu avea de ce..altfel toate amintirile i erau luate. Statea pe un scaun plutitor si se uita pe fereastra, zi frumoasa de iesit, doar ca nu pentru ea. Ofta in continuare si privi multitudinea de fantome care se plimbau in jurul ei si auzi brusc cum se deschide usa si observa o silueta care intra, nu o putea distinge dar i simtea aura si prezenta pozitiva, ceea ce nu mai simtise pana acum.</li>
</ul>
<br />
OCC: Oricine&gt;<img src="https://www.darkmark.ro/images/emojis/happywide.png" alt="Happywide" title="Happywide" class="smilie smilie_332" />&lt;]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[I will always love you]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-i-will-always-love-you</link>
			<pubDate>Sat, 14 Jul 2012 21:21:26 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2082">Calliope A. Dubois</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-i-will-always-love-you</guid>
			<description><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">CALLIOPE &amp; GASPARD<br />
<img src="http://i48.tinypic.com/90ysnm.gif" loading="lazy"  alt="[Image: 90ysnm.gif]" class="mycode_img" /></span></span></div></span></span></span><br />
<ul class="mycode_list"><li>Ofta scurt si continua sa se plimbe prin aceea multime de fantome care se plimbau dintr-o parte in alta a camerei. Nu se impacase inca cu gandul ca nu mai putea fi cu Gaspard, ca nu i spusese ca ea era insarcinata cu copilul lui. Se aseza jos pe un scaun si continua sa gandeasca, acum era o fantoma! Da, era o fantoma care nu mai putea sa revina la viata si care doar sa stea si sa vegheze asupra lui Gaspard. Stia caci, daca murise el isi va gasi o alta partenera de viata. Gandul asta i invada mintea si era ceva ce o facea sa se simta rau, doar ca acum..chiar nu mai simtea. Era doar un spirit, iar trupul ei se afla la cine stie cati zeci de metri sub pamant. Ofta scurt, nu se obisnuise cu viata asta si nici nu stia daca avea sa o faca dar trebuia. Acum..era doar ea si Camera aceea a Fantomelor in care trebuia sa stea teoretic, dar ea putea umbla prin castel, doar ca i se parea ciudat ca toti sa se holbeze la ea. Era imbracata cu o rochie alba, frumoasa care i reprezenta finetea si inocenta. Mereu i se derulau in minte ca un film amintirile cu Gaspard, cum il intalnise si..apoi ziua nuntii care defapt devenise o inmormantare, inmormantarea ei!.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Georgia;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-style: italic;" class="mycode_i"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">CALLIOPE &amp; GASPARD<br />
<img src="http://i48.tinypic.com/90ysnm.gif" loading="lazy"  alt="[Image: 90ysnm.gif]" class="mycode_img" /></span></span></div></span></span></span><br />
<ul class="mycode_list"><li>Ofta scurt si continua sa se plimbe prin aceea multime de fantome care se plimbau dintr-o parte in alta a camerei. Nu se impacase inca cu gandul ca nu mai putea fi cu Gaspard, ca nu i spusese ca ea era insarcinata cu copilul lui. Se aseza jos pe un scaun si continua sa gandeasca, acum era o fantoma! Da, era o fantoma care nu mai putea sa revina la viata si care doar sa stea si sa vegheze asupra lui Gaspard. Stia caci, daca murise el isi va gasi o alta partenera de viata. Gandul asta i invada mintea si era ceva ce o facea sa se simta rau, doar ca acum..chiar nu mai simtea. Era doar un spirit, iar trupul ei se afla la cine stie cati zeci de metri sub pamant. Ofta scurt, nu se obisnuise cu viata asta si nici nu stia daca avea sa o faca dar trebuia. Acum..era doar ea si Camera aceea a Fantomelor in care trebuia sa stea teoretic, dar ea putea umbla prin castel, doar ca i se parea ciudat ca toti sa se holbeze la ea. Era imbracata cu o rochie alba, frumoasa care i reprezenta finetea si inocenta. Mereu i se derulau in minte ca un film amintirile cu Gaspard, cum il intalnise si..apoi ziua nuntii care defapt devenise o inmormantare, inmormantarea ei!.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Forgeting the past]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-forgeting-the-past</link>
			<pubDate>Wed, 11 Jul 2012 14:04:10 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2080">Aleksandra D'Arques</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-forgeting-the-past</guid>
			<description><![CDATA[Vazu ca Hassy o tragea dupa ea, si la inceput protesta, dar o urma pana la urma.Parasisera spitalul, ajungand din nou in castel.<br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">-Hassy unde vrei sa mergem? </span>intreba, de parca aceasta iar putea raspunde.<br />
Ajunse in fata usilor ce dadeau spre camera fantomelor si pasi inauntru.Nu intelesese pe moment de ce o duse acolo , dar apoi isi dadu seama.<br />
Vroia sa o vada pe iubita lui Sebastian, cea pe care chiar o iubise. Schita un mic zambet, lasandu-se pe vine si mangaind-o pe micuta catelusa pe cap.<br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">-Nu cred ca e o idee buna.</span> sopti.<br />
Nu stia cum sa reactioneze la acest lucru, dar nu credea ca Sebastian se va simti bine, daca afla unde era acum satena.<br />
Isi musca usor buzele, oftand si lasandu-se trasa de Hassy spre una dintre fantomele de pe acolo.<br />
O privi.Era foarte frumoasa, intelegand de ce o iubise atat de mult Sebastian. Avea parul negru si lung, iar ochii verzi erau mari si atat de frumosi.<br />
Hassy dadu usor din coada, latrand odata, iar frumoasa fata se intoarse spre satena si catelusa.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[Vazu ca Hassy o tragea dupa ea, si la inceput protesta, dar o urma pana la urma.Parasisera spitalul, ajungand din nou in castel.<br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">-Hassy unde vrei sa mergem? </span>intreba, de parca aceasta iar putea raspunde.<br />
Ajunse in fata usilor ce dadeau spre camera fantomelor si pasi inauntru.Nu intelesese pe moment de ce o duse acolo , dar apoi isi dadu seama.<br />
Vroia sa o vada pe iubita lui Sebastian, cea pe care chiar o iubise. Schita un mic zambet, lasandu-se pe vine si mangaind-o pe micuta catelusa pe cap.<br />
<span style="color: #32CD32;" class="mycode_color">-Nu cred ca e o idee buna.</span> sopti.<br />
Nu stia cum sa reactioneze la acest lucru, dar nu credea ca Sebastian se va simti bine, daca afla unde era acum satena.<br />
Isi musca usor buzele, oftand si lasandu-se trasa de Hassy spre una dintre fantomele de pe acolo.<br />
O privi.Era foarte frumoasa, intelegand de ce o iubise atat de mult Sebastian. Avea parul negru si lung, iar ochii verzi erau mari si atat de frumosi.<br />
Hassy dadu usor din coada, latrand odata, iar frumoasa fata se intoarse spre satena si catelusa.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Let me go .]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-let-me-go--7396</link>
			<pubDate>Mon, 09 Jul 2012 16:48:17 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=2084">Ryan Wagner</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-let-me-go--7396</guid>
			<description><![CDATA[<span style="font-family: Tahoma;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size">Ryan &amp; Aylee</span></div></span><br />
<ul class="mycode_list"><li>Păși în camera Fantomelor , auzind mici șușoteli care proveneau de la fantomele care stăteau grupuri și vorbeau. Nu erau prea multe , o parte din ele plimbându-se liniștite prin castel dorind să sperie elevii sau pe altcineva. Mârâi enervat , și încercă să le ignore , dar acestea văzându-l părăsiră acea cameră puțin speriate. <br />
Băiatul se plictisea , și nu mai știa unde să se ducă sau ce să mai facă. Se rezemă de peretele rece , încercând să se gândească la ceva. La orice. Dar îi era imposibil. Își trase una peste frunte , oftând obosit. Se așeză pe unul din fotoliile destul de tari care se aflau în acea încăpere. Își aruncă o privire pe peretele din fața lui , unde erau prezente o mulțime de tablouri ciudate , dar oarecum interesante. Te făceau să te uiți la ele fără oprire. Exact cum i se întâmplase lui Ryan în acel moment.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="font-family: Tahoma;" class="mycode_font"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size">Ryan &amp; Aylee</span></div></span><br />
<ul class="mycode_list"><li>Păși în camera Fantomelor , auzind mici șușoteli care proveneau de la fantomele care stăteau grupuri și vorbeau. Nu erau prea multe , o parte din ele plimbându-se liniștite prin castel dorind să sperie elevii sau pe altcineva. Mârâi enervat , și încercă să le ignore , dar acestea văzându-l părăsiră acea cameră puțin speriate. <br />
Băiatul se plictisea , și nu mai știa unde să se ducă sau ce să mai facă. Se rezemă de peretele rece , încercând să se gândească la ceva. La orice. Dar îi era imposibil. Își trase una peste frunte , oftând obosit. Se așeză pe unul din fotoliile destul de tari care se aflau în acea încăpere. Își aruncă o privire pe peretele din fața lui , unde erau prezente o mulțime de tablouri ciudate , dar oarecum interesante. Te făceau să te uiți la ele fără oprire. Exact cum i se întâmplase lui Ryan în acel moment.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Divided we stand]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-divided-we-stand</link>
			<pubDate>Mon, 28 May 2012 13:53:54 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1148">Ema Snow</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-divided-we-stand</guid>
			<description><![CDATA[<span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">Divided we stand</span><br />
Evelina &amp; Ema</div></span><br />
<br />
Uneori avea senzatia ca vede in ceata diminetii lucruri ce urmau sa se intample. Atunci erau momentele cand Ema stia ca trebuie sa se retraga intr-un loc linistit pentru a-si calma senzatia puternica ce ii apasa pieptul. O facea nelinistita, o facea sa se considere nebuna, punand-o sa reia firul gandirii de nenumarate ori, verificand logica cuvintelor iar si iar.<br />
Asa se facea ca in acea dimineata, Ema statea ghemuita langa canapeaua veche din Camera Fantomelor, cu palmele pe genunchi si privind absenta spre geam, pierduta in ganduri. Purta atat de multe conversatii cu colturile mintii in imaginatia ei. Ocazional, arunca un <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">'Nu sunt nebuna'</span> printre idei, stiind fara dubiu acel fapt, dar imediat isi ocupa gandurile cu <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">'Asta e exact ce ar spune un nebun'</span>. Era doar in mintea ei, din cauza lipsei unui somn odihnitor. In alte conditii, ar fi ras de cat de prostuta era. <br />
Ceva o facu sa iasa din starea asta de plutire, iar ochii ei urmarira silueta argintie a unei fantome ce se plimba prin stanga ei. Se auzi scartaitul metalic al clantei, iar Soimeanca isi inalta capul ca sa poata privi peste canapea.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">Divided we stand</span><br />
Evelina &amp; Ema</div></span><br />
<br />
Uneori avea senzatia ca vede in ceata diminetii lucruri ce urmau sa se intample. Atunci erau momentele cand Ema stia ca trebuie sa se retraga intr-un loc linistit pentru a-si calma senzatia puternica ce ii apasa pieptul. O facea nelinistita, o facea sa se considere nebuna, punand-o sa reia firul gandirii de nenumarate ori, verificand logica cuvintelor iar si iar.<br />
Asa se facea ca in acea dimineata, Ema statea ghemuita langa canapeaua veche din Camera Fantomelor, cu palmele pe genunchi si privind absenta spre geam, pierduta in ganduri. Purta atat de multe conversatii cu colturile mintii in imaginatia ei. Ocazional, arunca un <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">'Nu sunt nebuna'</span> printre idei, stiind fara dubiu acel fapt, dar imediat isi ocupa gandurile cu <span style="font-style: italic;" class="mycode_i">'Asta e exact ce ar spune un nebun'</span>. Era doar in mintea ei, din cauza lipsei unui somn odihnitor. In alte conditii, ar fi ras de cat de prostuta era. <br />
Ceva o facu sa iasa din starea asta de plutire, iar ochii ei urmarira silueta argintie a unei fantome ce se plimba prin stanga ei. Se auzi scartaitul metalic al clantei, iar Soimeanca isi inalta capul ca sa poata privi peste canapea.]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[no reflection]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-no-reflection</link>
			<pubDate>Mon, 07 May 2012 12:40:36 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1714">Kurt F. Malfoy</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-no-reflection</guid>
			<description><![CDATA[<div style="text-align: right;" class="mycode_align"> OOC: Me and Alice Morris </div>
<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: 7pt;" class="mycode_size">~</div></span> <br />
<ul class="mycode_list"><li>De obicei dupa ce fumul se raspandea prin incapere si nu mai ramaneau decat el si oglinzile care ii aratau reflectia propriei persoane,reusea sa ramana in picioare,sa nu tipe,sa nu se agite. Acum era prea tarziu. Doar el si cele cateva panze de paianjen,si o senzatie dureroasa,rece pe sira spinarii. <br />
<br />
Nu ii era frica de locul acesta,nu era ca si cum mortii l-ar fi facut sa se cutremure fiindca el,zilnic,ducea pe lumea cealalta noi persoane. Ucidea in general pe aceia care-i placeau,gasind moartea ca fiind o salvare iar pe ceilalti,pe care ii detesta de-a dreptul,ii lasa pe pamant,ca sa se chinuie. Nu era un om prea dragut. Se obisnuise cu ideea. <br />
<br />
Reusi doar sa paseasca pentru cateva clipe in incapere fara a face zgomot apoi se opri,tragandu-si un scaun pe care se aseza. Fantomelor le placea sa se arate in oglinzi,de obicei dar deocamdata nu era nimeni. <br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">'' Am venit sa ma joc.''</span> sopti el,stiind ca nu erau tocmai normale,ca de obicei innebuneau dupa ce constientizau ca se aflau intre viata si moarte. Nici el nu era mai sanatos. O companie placuta,unii pentru altii.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: right;" class="mycode_align"> OOC: Me and Alice Morris </div>
<div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: 7pt;" class="mycode_size">~</div></span> <br />
<ul class="mycode_list"><li>De obicei dupa ce fumul se raspandea prin incapere si nu mai ramaneau decat el si oglinzile care ii aratau reflectia propriei persoane,reusea sa ramana in picioare,sa nu tipe,sa nu se agite. Acum era prea tarziu. Doar el si cele cateva panze de paianjen,si o senzatie dureroasa,rece pe sira spinarii. <br />
<br />
Nu ii era frica de locul acesta,nu era ca si cum mortii l-ar fi facut sa se cutremure fiindca el,zilnic,ducea pe lumea cealalta noi persoane. Ucidea in general pe aceia care-i placeau,gasind moartea ca fiind o salvare iar pe ceilalti,pe care ii detesta de-a dreptul,ii lasa pe pamant,ca sa se chinuie. Nu era un om prea dragut. Se obisnuise cu ideea. <br />
<br />
Reusi doar sa paseasca pentru cateva clipe in incapere fara a face zgomot apoi se opri,tragandu-si un scaun pe care se aseza. Fantomelor le placea sa se arate in oglinzi,de obicei dar deocamdata nu era nimeni. <br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">'' Am venit sa ma joc.''</span> sopti el,stiind ca nu erau tocmai normale,ca de obicei innebuneau dupa ce constientizau ca se aflau intre viata si moarte. Nici el nu era mai sanatos. O companie placuta,unii pentru altii.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[she's lost control again]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-she-s-lost-control-again</link>
			<pubDate>Sun, 22 Apr 2012 08:36:37 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=743">Desiree Rose Goth</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-she-s-lost-control-again</guid>
			<description><![CDATA[<span style="font-family: georgya;" class="mycode_font"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"> she's lost control again</span><br />
 privat</div></span></span><br />
<br />
<ul class="mycode_list"><li>Obrazul lunii îşi împrăştia lumina palidă, dezvăluindu-i fetei coridorul pustiu. Bataile inimii sale reverberau prin trupul ei. Era emotionata, dar si nerabdatoare. Voia sa termine odata ceea ce avea de facut, pentru ca pe urma sa se intoarca la normalul de zi cu zi. Daca acela putea fi numit normal.<br />
<br />
 Lumina slaba a baghetei sale se rasfrangea pe peretii de piatra, fiind aproape imediat inlocuita de umbre. Cercetasa ofta si continua sa mearga, ascultand sunetul pasilor sai goi ce reverbera pe coridoare. Avea o destinatie fixa in minte: camera fantomelor. Intotdeauna evitase locul acela, insa acum nu avea de ales decat sa intre inauntru si sa-si infrunte temerile.<br />
<br />
 O adiere usoara o invalui cand intra in incapere, ravasindu-i suvitele de par. Inchise usa in urma sa, care se tranti cu un bufnet scurt, apoi privi in jur. Cateva fantome se perindau prin incapere, aproape insesizabile din pricina luminii palide a lunii. Facu cativa pasi in fata. Spera sa nu refrete decizia pe care o luase.</li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="font-family: georgya;" class="mycode_font"><span style="font-weight: bold;" class="mycode_b"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"> she's lost control again</span><br />
 privat</div></span></span><br />
<br />
<ul class="mycode_list"><li>Obrazul lunii îşi împrăştia lumina palidă, dezvăluindu-i fetei coridorul pustiu. Bataile inimii sale reverberau prin trupul ei. Era emotionata, dar si nerabdatoare. Voia sa termine odata ceea ce avea de facut, pentru ca pe urma sa se intoarca la normalul de zi cu zi. Daca acela putea fi numit normal.<br />
<br />
 Lumina slaba a baghetei sale se rasfrangea pe peretii de piatra, fiind aproape imediat inlocuita de umbre. Cercetasa ofta si continua sa mearga, ascultand sunetul pasilor sai goi ce reverbera pe coridoare. Avea o destinatie fixa in minte: camera fantomelor. Intotdeauna evitase locul acela, insa acum nu avea de ales decat sa intre inauntru si sa-si infrunte temerile.<br />
<br />
 O adiere usoara o invalui cand intra in incapere, ravasindu-i suvitele de par. Inchise usa in urma sa, care se tranti cu un bufnet scurt, apoi privi in jur. Cateva fantome se perindau prin incapere, aproape insesizabile din pricina luminii palide a lunii. Facu cativa pasi in fata. Spera sa nu refrete decizia pe care o luase.</li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[strangers think i am quiet]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-strangers-think-i-am-quiet</link>
			<pubDate>Sat, 24 Mar 2012 21:32:59 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1703">Agnes Marie Lovel</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-strangers-think-i-am-quiet</guid>
			<description><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Agnes and Natalie .<br />
<br />
Cobori din baia fetelor . Nu era prea usor sa scapi de gura lui Myrtle , deci ii luase ceva timp , sa iasa intreaga de acolo . Cobori cateva scari , tinandu-si mana stanga pe perete in timp ce cobora . Facea asta de cele mai multe ori , aproape la fel ca un copil care se tinea de balustrada in timp ce alerga pe scari .<br />
<br />
Se simtea primavara . Cel putin afara era soare , iar castelul arat mai curat . Iarna puteai observa praful , fiindca stateai inauntru toata ziulica , plictisindu-te si cautand diferite detalii . <br />
<br />
Observa cum roschia pe care o purta era putin botita in colt . Probabil fiindca se asezase pe ea cat statuse de vorba cu fantoma din baia fetelor . Se apleca sa o indrepte , cel putin cat putea , dupa care scoase bagheta , indreptand-o asupra probleme ... mergea in timp ce indrepta greseala ; Ii era imposibil sa vada in fata , doar daca nu cumva avea ochi in crestetul capului , desigur . Ceea ce nu avea . </li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<ul class="mycode_list"><li>Agnes and Natalie .<br />
<br />
Cobori din baia fetelor . Nu era prea usor sa scapi de gura lui Myrtle , deci ii luase ceva timp , sa iasa intreaga de acolo . Cobori cateva scari , tinandu-si mana stanga pe perete in timp ce cobora . Facea asta de cele mai multe ori , aproape la fel ca un copil care se tinea de balustrada in timp ce alerga pe scari .<br />
<br />
Se simtea primavara . Cel putin afara era soare , iar castelul arat mai curat . Iarna puteai observa praful , fiindca stateai inauntru toata ziulica , plictisindu-te si cautand diferite detalii . <br />
<br />
Observa cum roschia pe care o purta era putin botita in colt . Probabil fiindca se asezase pe ea cat statuse de vorba cu fantoma din baia fetelor . Se apleca sa o indrepte , cel putin cat putea , dupa care scoase bagheta , indreptand-o asupra probleme ... mergea in timp ce indrepta greseala ; Ii era imposibil sa vada in fata , doar daca nu cumva avea ochi in crestetul capului , desigur . Ceea ce nu avea . </li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Probleme din trecut]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-probleme-din-trecut</link>
			<pubDate>Mon, 20 Feb 2012 17:31:04 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=729">Isabella River</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-probleme-din-trecut</guid>
			<description><![CDATA[<span style="color: #ECE5B6;" class="mycode_color"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-family: timesnewroman;" class="mycode_font"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size">» Probleme din trecut «</span></span></span></div>
<span style="color: #ECE5B6;" class="mycode_color"><ul class="mycode_list"><li>Isabella isi lua cartea abia cumparata de la "Pete si caligrafie" – "Adevar si minciuna" de Nigel Hortman – si se aseza pe un fotoliu, langa semineu, incercand sa se incalzeasca. Fusese o zi destul de obositoare si nu mai avea chef de nimeni si nimic. In ultima vreme orele de curs o plictiseau tot mai mult si temele nu erau decat o povara. <br />
<br />
Se uita fix la flacarile jucause din semineu, tragand aer in piept. Simti cum ceva o impinge usor de picior, asa ca se uita incruntata, vazandu-l pe Warro care se asezase pe burta langa fotoliu. Ii intoarse o privire blanda si lingusitoare, asa cum facea de obicei. Isa nu se putu abtine sa nu zambeasca.<br />
Isi lasa carte ape marginea fotoliului si se aplica sa-l mangaie. Warro era un Rottweiler frumos de aproape trei ani pe care Viperina il iubea enorm. <br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">"- Haide, baiete, fii cuminte."</span> sopti Isabella si aseza mai bine pe fotoliu, luandu-si cartea in mana. <br />
Dar nu apuca sa inceapa nici prima propozitie, ca auzi o voce cunoscuta.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">OFF: Emma.</span></span></li>
</ul>
]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<span style="color: #ECE5B6;" class="mycode_color"><div style="text-align: center;" class="mycode_align"><span style="font-family: timesnewroman;" class="mycode_font"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size">» Probleme din trecut «</span></span></span></div>
<span style="color: #ECE5B6;" class="mycode_color"><ul class="mycode_list"><li>Isabella isi lua cartea abia cumparata de la "Pete si caligrafie" – "Adevar si minciuna" de Nigel Hortman – si se aseza pe un fotoliu, langa semineu, incercand sa se incalzeasca. Fusese o zi destul de obositoare si nu mai avea chef de nimeni si nimic. In ultima vreme orele de curs o plictiseau tot mai mult si temele nu erau decat o povara. <br />
<br />
Se uita fix la flacarile jucause din semineu, tragand aer in piept. Simti cum ceva o impinge usor de picior, asa ca se uita incruntata, vazandu-l pe Warro care se asezase pe burta langa fotoliu. Ii intoarse o privire blanda si lingusitoare, asa cum facea de obicei. Isa nu se putu abtine sa nu zambeasca.<br />
Isi lasa carte ape marginea fotoliului si se aplica sa-l mangaie. Warro era un Rottweiler frumos de aproape trei ani pe care Viperina il iubea enorm. <br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">"- Haide, baiete, fii cuminte."</span> sopti Isabella si aseza mai bine pe fotoliu, luandu-si cartea in mana. <br />
Dar nu apuca sa inceapa nici prima propozitie, ca auzi o voce cunoscuta.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;" class="mycode_b">OFF: Emma.</span></span></li>
</ul>
]]></content:encoded>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Scary Ghost]]></title>
			<link>https://www.darkmark.ro/t-scary-ghost</link>
			<pubDate>Sat, 14 Jan 2012 12:14:58 +0000</pubDate>
			<dc:creator><![CDATA[<a href="https://www.darkmark.ro/member.php?action=profile&uid=1561">Julieta D. Thibault</a>]]></dc:creator>
			<guid isPermaLink="false">https://www.darkmark.ro/t-scary-ghost</guid>
			<description><![CDATA[                                              <span style="color: #FF69B4;" class="mycode_color"><span style="font-family: Courier;" class="mycode_font"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size">DOAR EU SI JENNIFER</span></span></span><br />
<br />
<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Times New Roman;" class="mycode_font">Noaptea se lasa pe castel..cu pasi repezi.Fulgii cadeau cu abundenta formand peste castel o patura de zapada alba alba..Cercetasa nu avea somn..toata lumea dormea doar ea nu.Cobora din Turnul Cercetasilor fara sa faca pic de zgomot.<br />
-Ei acum unde sa merg?zise ea entuziasmata..dar in gand ca sa nu o auda nimeni.<br />
Isi scoase bagheta si zise:<br />
-Lumos..si jumatate din incapere se lumina.<br />
Cobora pe scarile mari..nestiind unde sa mearga..cand dintr-o data dadu peste o usa imensa..pe care scria "Camera Fantomelor"...dar cand sa dea sa intre o silueta aparu in spatele ei punand mana pe bratul ei zicand...</span></span></span>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[                                              <span style="color: #FF69B4;" class="mycode_color"><span style="font-family: Courier;" class="mycode_font"><span style="font-size: x-large;" class="mycode_size">DOAR EU SI JENNIFER</span></span></span><br />
<br />
<span style="color: #FFFFFF;" class="mycode_color"><span style="font-size: medium;" class="mycode_size"><span style="font-family: Times New Roman;" class="mycode_font">Noaptea se lasa pe castel..cu pasi repezi.Fulgii cadeau cu abundenta formand peste castel o patura de zapada alba alba..Cercetasa nu avea somn..toata lumea dormea doar ea nu.Cobora din Turnul Cercetasilor fara sa faca pic de zgomot.<br />
-Ei acum unde sa merg?zise ea entuziasmata..dar in gand ca sa nu o auda nimeni.<br />
Isi scoase bagheta si zise:<br />
-Lumos..si jumatate din incapere se lumina.<br />
Cobora pe scarile mari..nestiind unde sa mearga..cand dintr-o data dadu peste o usa imensa..pe care scria "Camera Fantomelor"...dar cand sa dea sa intre o silueta aparu in spatele ei punand mana pe bratul ei zicand...</span></span></span>]]></content:encoded>
		</item>
	</channel>
</rss>