<![CDATA[Darkmark RPG Forum - Coridoare]]> https://www.darkmark.ro/ Fri, 10 Apr 2026 09:01:44 +0000 MyBB <![CDATA[mala fama]]> https://www.darkmark.ro/t-mala-fama Tue, 31 Mar 2020 16:24:06 +0000 Carolina Sanchez]]> https://www.darkmark.ro/t-mala-fama private
Nu era ceva neobișnuit pentru Caro să facă nopți albe, fie că își învăța pentru examen pe ultima sută de metrii sau pur și simplu o lovea vreo insomnie nesuferită. Era asemenea unei bufnițe de cele mai multe ori. În plus, iubea noaptea și plimbările nocturne. Însă nu s-ar fi aventurat singură la o astfel de plimbare. Nu își dorea ca părinții ei să citească în Profetul Zilei despre vreo nenorocire ce o implica pe fiica ei în urma unei escapade nocturne în afara castelului.

Așa că se rezumă doar la o plimbare scurtă și silențioasă pe coridoare, luând un felinar după ea și fiind cu ochii în patru să nu dea de vreun profesor. Se opri la una dintre ferestre, așezându-se pe pervaz, alături de felinar și își încrucișă brațele la piept în timp ce privea către curte, cu capul sprijint de geam.
]]> private
Nu era ceva neobișnuit pentru Caro să facă nopți albe, fie că își învăța pentru examen pe ultima sută de metrii sau pur și simplu o lovea vreo insomnie nesuferită. Era asemenea unei bufnițe de cele mai multe ori. În plus, iubea noaptea și plimbările nocturne. Însă nu s-ar fi aventurat singură la o astfel de plimbare. Nu își dorea ca părinții ei să citească în Profetul Zilei despre vreo nenorocire ce o implica pe fiica ei în urma unei escapade nocturne în afara castelului.

Așa că se rezumă doar la o plimbare scurtă și silențioasă pe coridoare, luând un felinar după ea și fiind cu ochii în patru să nu dea de vreun profesor. Se opri la una dintre ferestre, așezându-se pe pervaz, alături de felinar și își încrucișă brațele la piept în timp ce privea către curte, cu capul sprijint de geam.
]]> <![CDATA[Sanity]]> https://www.darkmark.ro/t-sanity Sat, 04 May 2019 18:27:23 +0000 Splendora Cromwell]]> https://www.darkmark.ro/t-sanity
Splendora se plimba pierduta pe unul din holurile castelului, neascultand si nevazand nimic din ce se intampla in jurul ei. Intamplarile din zilele anterioare nu ii dadeau pace si se gandea necontenit la tot felul de metode prin care isi putea descarca nervi.
Se lovi accidental de cineva, in treacat insa ridica mana si fara macar a se uita la el, il impinse cat colo cu draci, lipindu-l de peretele din dreapta sa. 
'Probabil un astropuf ratacit.' Gandi
"Nenorocitul" Spuse soptit, inclestandu-si pumnul, nefacand referire la astropuf.]]>
Splendora se plimba pierduta pe unul din holurile castelului, neascultand si nevazand nimic din ce se intampla in jurul ei. Intamplarile din zilele anterioare nu ii dadeau pace si se gandea necontenit la tot felul de metode prin care isi putea descarca nervi.
Se lovi accidental de cineva, in treacat insa ridica mana si fara macar a se uita la el, il impinse cat colo cu draci, lipindu-l de peretele din dreapta sa. 
'Probabil un astropuf ratacit.' Gandi
"Nenorocitul" Spuse soptit, inclestandu-si pumnul, nefacand referire la astropuf.]]> <![CDATA[Ghidul de Ascundere al Spiridușilor]]> https://www.darkmark.ro/t-ghidul-de-ascundere-al-spiridu%C8%99ilor Tue, 30 Apr 2019 23:38:32 +0000 Jonathan Argus]]> https://www.darkmark.ro/t-ghidul-de-ascundere-al-spiridu%C8%99ilor Parcă o și auzea pe sora lui strigând, „cum?! Dar tata o să te omoare!”, în văzul tuturor colegilor, în Sala Mare, și se vedea deja împachetându-și lucrurile, cu lacrimi în ochi, grăbindu-se să prindă trenul ce îl va întoarcei acasă.
- Potolește-te! îi strigă Jonathan spiridușului, care tocmai începuse să lovească peretele coridorului cu piciorușul său firav. Am și așa destule probleme din cauza ta. Am crezut că va fi amuzant să am pe cineva care să-mi curețe prin cameră și să-mi facă temele, dar tu faci tot felul de năzbâtii și toți dau vina pe mine! Las-o-ncolo de treabă...
Brusc, se auzi un zgomot care îl înfioră pe Jonathan.]]> Parcă o și auzea pe sora lui strigând, „cum?! Dar tata o să te omoare!”, în văzul tuturor colegilor, în Sala Mare, și se vedea deja împachetându-și lucrurile, cu lacrimi în ochi, grăbindu-se să prindă trenul ce îl va întoarcei acasă.
- Potolește-te! îi strigă Jonathan spiridușului, care tocmai începuse să lovească peretele coridorului cu piciorușul său firav. Am și așa destule probleme din cauza ta. Am crezut că va fi amuzant să am pe cineva care să-mi curețe prin cameră și să-mi facă temele, dar tu faci tot felul de năzbâtii și toți dau vina pe mine! Las-o-ncolo de treabă...
Brusc, se auzi un zgomot care îl înfioră pe Jonathan.]]> <![CDATA[“Life is like photography. You use the negative to develop.”]]> https://www.darkmark.ro/t-%E2%80%9Clife-is-like-photography-you-use-the-negative-to-develop-%E2%80%9D Fri, 04 Jan 2013 17:02:19 +0000 Chase Clarisse]]> https://www.darkmark.ro/t-%E2%80%9Clife-is-like-photography-you-use-the-negative-to-develop-%E2%80%9D “She was usually in love with somebody, and, as her passion was never returned, she had kept all her illusions.”

Inchise ochi usor ,lasand genele lungi si feminine sa se vada ,lasa un oftat sa ii scape usor printre buzele rozli ,ducandu-si usor mana spre gata ,prinzandu-l usor ,cu acei ochi copilarosi privea spre spre ferestra lasandu-si mintea condu-sa de amintirile copilarir cand totul era lipsit de probleme si tot mai vaga ii era sentimentul de duca.Traia doar din sperante ,simtea ca pasi ii sunt ingreunati insa mereu ajungand la acelas loc de unde este obisnuita sa se intoarca.Parca mai usor ii era sa abandoneze acesta viata ciudat si plina de obstacole ,insa nu vroia sa o lase in urma avea acele amintiri pe care le legase cu cei dragi.Isi umezi lin buzele ,puand mainile pe veranda ,aplecandu-se lesne trupul putin peste ferestra ,intinzandu-si mainile in aer ,parand ca zboara .Orice ar vedea-o ar zice ca este o persoana nebuna ,dar oare nu gandurile cele dulci care deseori se prefaceau in comsaruri o ducea la acea stare de nebunie.Simti adiera vantului care ii purta parul in multe directi ,ichise usor ochi ,lasand un zambet placut sa ii se schiteze pe buze.In mintea sa mult prea preocupata aducandu-si amintea aceea propozitie pe care de mult o auzise de la un trecator care o oprise sa ii spuna doar ca are o personalitate diferita,acel trecator ii atinse usor cu palma obrazul fetei ,magaindu-l usor repetand acele cuvinte pe care ea nu le putea intelege.
“Some people feel like they don’t deserve love. They walk away quietly into empty spaces, trying to close the gaps of the past
Mai exact trebuia sa fie la ore nu sa stea si sa isi joace din nou si din nou jocul minti ,stiand ca nu va ajunge la nici un capat de drum .Din buzunarul robei isi scoase o baghete ,intinzand-o in aer ,si imagindaud-si o lume diferita ,care paraca aveau alte planuri si gandiri ,invarti de cate va ori bagete in aer ,scrind ceva parca.Doar erau cuvintele nespuse de inima sa acele pronuntate de bagheta sa.Pe care nu multa lume putea sa le descifreze.Deschise ochi privind bland spre cer ,parca vrand sa se lase si sa pluteasca despupra sa ,vroia sa simta cum este sa zbori fara a avea vreun suport ,insa era incepatoare si inca nu stia prea bine cum sa zboare.Isi urca un picior pe veranda apoi pe celalat ,atingand capetel geanului cu mainile .Inchise din nou ochi aceia ,de acesta data lasandu-si trulpul inspre iesirea ce ducea spre cer ,dar inca isi tinea mainile pe geam.]]> “She was usually in love with somebody, and, as her passion was never returned, she had kept all her illusions.”

Inchise ochi usor ,lasand genele lungi si feminine sa se vada ,lasa un oftat sa ii scape usor printre buzele rozli ,ducandu-si usor mana spre gata ,prinzandu-l usor ,cu acei ochi copilarosi privea spre spre ferestra lasandu-si mintea condu-sa de amintirile copilarir cand totul era lipsit de probleme si tot mai vaga ii era sentimentul de duca.Traia doar din sperante ,simtea ca pasi ii sunt ingreunati insa mereu ajungand la acelas loc de unde este obisnuita sa se intoarca.Parca mai usor ii era sa abandoneze acesta viata ciudat si plina de obstacole ,insa nu vroia sa o lase in urma avea acele amintiri pe care le legase cu cei dragi.Isi umezi lin buzele ,puand mainile pe veranda ,aplecandu-se lesne trupul putin peste ferestra ,intinzandu-si mainile in aer ,parand ca zboara .Orice ar vedea-o ar zice ca este o persoana nebuna ,dar oare nu gandurile cele dulci care deseori se prefaceau in comsaruri o ducea la acea stare de nebunie.Simti adiera vantului care ii purta parul in multe directi ,ichise usor ochi ,lasand un zambet placut sa ii se schiteze pe buze.In mintea sa mult prea preocupata aducandu-si amintea aceea propozitie pe care de mult o auzise de la un trecator care o oprise sa ii spuna doar ca are o personalitate diferita,acel trecator ii atinse usor cu palma obrazul fetei ,magaindu-l usor repetand acele cuvinte pe care ea nu le putea intelege.
“Some people feel like they don’t deserve love. They walk away quietly into empty spaces, trying to close the gaps of the past
Mai exact trebuia sa fie la ore nu sa stea si sa isi joace din nou si din nou jocul minti ,stiand ca nu va ajunge la nici un capat de drum .Din buzunarul robei isi scoase o baghete ,intinzand-o in aer ,si imagindaud-si o lume diferita ,care paraca aveau alte planuri si gandiri ,invarti de cate va ori bagete in aer ,scrind ceva parca.Doar erau cuvintele nespuse de inima sa acele pronuntate de bagheta sa.Pe care nu multa lume putea sa le descifreze.Deschise ochi privind bland spre cer ,parca vrand sa se lase si sa pluteasca despupra sa ,vroia sa simta cum este sa zbori fara a avea vreun suport ,insa era incepatoare si inca nu stia prea bine cum sa zboare.Isi urca un picior pe veranda apoi pe celalat ,atingand capetel geanului cu mainile .Inchise din nou ochi aceia ,de acesta data lasandu-si trulpul inspre iesirea ce ducea spre cer ,dar inca isi tinea mainile pe geam.]]> <![CDATA[Solution]]> https://www.darkmark.ro/t-solution Fri, 04 Jan 2013 12:57:50 +0000 Ozzy Vidan Q]]> https://www.darkmark.ro/t-solution Oh imi cer scuze ,spuse aceasta oare cum plictisita.

[Image: bgnuh2.jpg]
OOC:Continua cine vrea .]]> Oh imi cer scuze ,spuse aceasta oare cum plictisita.

[Image: bgnuh2.jpg]
OOC:Continua cine vrea .]]> <![CDATA[I'm still alive~]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-still-alive--7971 Mon, 31 Dec 2012 22:58:23 +0000 Daniel Ryan Thompson]]> https://www.darkmark.ro/t-i-m-still-alive--7971 Ajuns pe coridorul imens, își așează cu grijă roba peste umerii lați, verificându-și buzunarul unde se afla bagheta sa, alături de o carte de vrăji - simțea nevoie să mai repete la ora de Poțiuni - nu era cel mai bun dar nici cel mai prost, întrucât considera, după așa bine-cunoscuta zicală ”repetiția este mama învățăturii”. Printr-un gest scurt și rapid, își ciufulește din nou părul șaten și pornește pe coridorul plin de elevi, împărțind acel entuziasm de dimineață. Mai privește din când în când tablourile de pe pereții castelului, zâmbetul finuț încă fiind pictat pe buzele sale perfect conturate.

OCC: me and Irine Wagner]]> Ajuns pe coridorul imens, își așează cu grijă roba peste umerii lați, verificându-și buzunarul unde se afla bagheta sa, alături de o carte de vrăji - simțea nevoie să mai repete la ora de Poțiuni - nu era cel mai bun dar nici cel mai prost, întrucât considera, după așa bine-cunoscuta zicală ”repetiția este mama învățăturii”. Printr-un gest scurt și rapid, își ciufulește din nou părul șaten și pornește pe coridorul plin de elevi, împărțind acel entuziasm de dimineață. Mai privește din când în când tablourile de pe pereții castelului, zâmbetul finuț încă fiind pictat pe buzele sale perfect conturate.

OCC: me and Irine Wagner]]> <![CDATA[Tired]]> https://www.darkmark.ro/t-tired Thu, 27 Dec 2012 13:34:15 +0000 Georgia Harris]]> https://www.darkmark.ro/t-tired Privea absenta pe fereastra. Intunericul punea treptat stapanire asupra domeniului. Coridorul se umplu incet de o ceata neagra din ce in ce mai densa, ca si cum inserarea ar fi arucat un voal indoliat peste Hogwarts. Tortele se aprinsera intr'un sfarsit si cateva cioburi de lumina taiau negrul dintre peretii castelului, in seara aceea mai intunecati ca niciodata.
Georgya se gandea ca sosise momentul sa se intoarca in Turn. Ryan era probabil ingrijorat, fata lipsise aproape toata ziua. In plus, era sambata seara. In fiecare miercuri si sambata ii trimitea cate o bufnita Dayanei in care ii povestea ce se mai intamplase. Ce mult si-ar fi dorit ca prietena sa sa fie la Hogwarts... Si Dayana isi dorea, dar dorinta celor doua fete era doar o lumanare aprinsa, singura sursa de lumina, intr-o primbare nocturna prin Padurea Interzisa in timpul unei furtuni. De parca Beauxbatons, era o scoala de magie mai buna ca Hogwarts... dar cateodata, a incerca sa le explici parintilor ceva este ca si cum ai incerca sa ii explici unui copil de cinci ani ca nu poti sa ii cumperi matura de jucarie pe care o vrea el.
Fata facu doi pasi, indreptandu-se spre Turnul Cercetasilor, dar fara vreun motiv se intoarse la fereasta. Continua sa priveasca intunericul. Gandurile ii zburara tot mai departe... atat de departe incat de acolo nu se mai vedeau nici Castelul, nici muntii de teme pe care ii avea, nici albul zapezii de afara, nici intunecimea zidurilor reci si nici chiar coridorul pustiu, cufundat intr-o lumina galbuie.

(Eu si Colin.)]]> Privea absenta pe fereastra. Intunericul punea treptat stapanire asupra domeniului. Coridorul se umplu incet de o ceata neagra din ce in ce mai densa, ca si cum inserarea ar fi arucat un voal indoliat peste Hogwarts. Tortele se aprinsera intr'un sfarsit si cateva cioburi de lumina taiau negrul dintre peretii castelului, in seara aceea mai intunecati ca niciodata.
Georgya se gandea ca sosise momentul sa se intoarca in Turn. Ryan era probabil ingrijorat, fata lipsise aproape toata ziua. In plus, era sambata seara. In fiecare miercuri si sambata ii trimitea cate o bufnita Dayanei in care ii povestea ce se mai intamplase. Ce mult si-ar fi dorit ca prietena sa sa fie la Hogwarts... Si Dayana isi dorea, dar dorinta celor doua fete era doar o lumanare aprinsa, singura sursa de lumina, intr-o primbare nocturna prin Padurea Interzisa in timpul unei furtuni. De parca Beauxbatons, era o scoala de magie mai buna ca Hogwarts... dar cateodata, a incerca sa le explici parintilor ceva este ca si cum ai incerca sa ii explici unui copil de cinci ani ca nu poti sa ii cumperi matura de jucarie pe care o vrea el.
Fata facu doi pasi, indreptandu-se spre Turnul Cercetasilor, dar fara vreun motiv se intoarse la fereasta. Continua sa priveasca intunericul. Gandurile ii zburara tot mai departe... atat de departe incat de acolo nu se mai vedeau nici Castelul, nici muntii de teme pe care ii avea, nici albul zapezii de afara, nici intunecimea zidurilor reci si nici chiar coridorul pustiu, cufundat intr-o lumina galbuie.

(Eu si Colin.)]]> <![CDATA[Cat-astrophe]]> https://www.darkmark.ro/t-cat-astrophe Mon, 24 Dec 2012 10:06:42 +0000 Ema Snow]]> https://www.darkmark.ro/t-cat-astrophe Cat-astrophe
~Anyone~

  • Inainta cu pasi furtunosti pe coridoare, tinand scuza patetica pentru o pisica in brate. In ciuda panicii ce se construia incet, dar sigur, in interiorul ei, Ema fumega de furie. Sau cel putin asa incerca sa se convinga. Se uita la pisica slaba, mult prea tacuta, cu blana negricioasa ciufulita si ochii de un albastru anormal ce ii statea acum tolanita pe brat. Soimeanca ofta.
    " Numai tu, Rovson, puteai sa te bagi in asemenea bucluc. Daca o sa scapi din povestea asta, o sa ai detentie pentru o luna intreaga. Si daca nu, o sa ai nevoie de toate cele noua vieti pisicesti ca sa scapi" murmura ea, vocea dura si impunatoare, desi se sesiza o usoara nota de simpatie.
    Nici macar nu se mai uita la animal. Nu dorea sa vada vreo reactie. Nu vroia sa auda un mieunat sau sa se uite in ochii mult prea umani.
    Se intreba de ce ar vrea cineva sa ia o alta forma decat cea normala, cea cu care s-a nascut. Insa realiza cumva ca intrebarea e gresita. Asa ca toate gandurile Emei luara o noua turnura. De ce ar vrea cineva sa faca vraji de Transfigurare complicate daca nu e sigur pe puterile sale? Si mai ales daca stie prea bine ca vraja il depaseste.
    Coti pe urmatorul coridor, nestiind nici ea prea exact unde se ducea. Se opri in loc cu un pas impiedicat, luata prin surprindere de persoana de care dadu. Aproape ca-i scapa pisica din brate si o stranse instinctiv de mijloc.

ooc: And then the cat came back]]> Cat-astrophe
~Anyone~

  • Inainta cu pasi furtunosti pe coridoare, tinand scuza patetica pentru o pisica in brate. In ciuda panicii ce se construia incet, dar sigur, in interiorul ei, Ema fumega de furie. Sau cel putin asa incerca sa se convinga. Se uita la pisica slaba, mult prea tacuta, cu blana negricioasa ciufulita si ochii de un albastru anormal ce ii statea acum tolanita pe brat. Soimeanca ofta.
    " Numai tu, Rovson, puteai sa te bagi in asemenea bucluc. Daca o sa scapi din povestea asta, o sa ai detentie pentru o luna intreaga. Si daca nu, o sa ai nevoie de toate cele noua vieti pisicesti ca sa scapi" murmura ea, vocea dura si impunatoare, desi se sesiza o usoara nota de simpatie.
    Nici macar nu se mai uita la animal. Nu dorea sa vada vreo reactie. Nu vroia sa auda un mieunat sau sa se uite in ochii mult prea umani.
    Se intreba de ce ar vrea cineva sa ia o alta forma decat cea normala, cea cu care s-a nascut. Insa realiza cumva ca intrebarea e gresita. Asa ca toate gandurile Emei luara o noua turnura. De ce ar vrea cineva sa faca vraji de Transfigurare complicate daca nu e sigur pe puterile sale? Si mai ales daca stie prea bine ca vraja il depaseste.
    Coti pe urmatorul coridor, nestiind nici ea prea exact unde se ducea. Se opri in loc cu un pas impiedicat, luata prin surprindere de persoana de care dadu. Aproape ca-i scapa pisica din brate si o stranse instinctiv de mijloc.

ooc: And then the cat came back]]> <![CDATA[Be careful.]]> https://www.darkmark.ro/t-be-careful Fri, 19 Oct 2012 21:16:21 +0000 Ryan Wagner]]> https://www.darkmark.ro/t-be-careful
  • Se rezema de unul din peretii coridorului, uitandu-se la torta care ardea. Se plimbase ceva vreme, dar tot plictisit era. Niciodata nu putea face ceva care sa-l multumeasca. Pur si simplu, nu-l multumea lumea din jurul lui, la fel si toate lucrurile. Toti erau enervanti, te sacaiau cu diferite prostii de iti venea sa le arunci cu ceva in cap. De mult timp gandea in acest fel, dar tinuse tot in el, refuzand sa se razbune pe oricine. In acest ritm, numarul populatiei de pe glob sau al elevilor scadea. Pufni scurt, apoi se scotoci prin buzunar cautandu-si telefonul. Era ora 12 noaptea, dar era sambata. Putin ii pasa ca se intalnea cu vreun profesor sau cu vreun elev. In acea seara nu avea chef de absolut nimic, si nu prea avea sperante ca totul se va imbunatati prea repede.

    Injura printre dinti atunci cand vazu ca telefonul i se stinsese din cauza bateriei consumate. Si inca o data, uitase sa-si bage telefonul la incarcat. Injura printre dinti, apoi il baga inapoi in buzunar. Isi continua asa-zisa plimbare de-a lungul coridorului, fara sa se uite pe unde merge, nesesizand ca urma o frantura la dreapta. Era cat pe ce sa dea cu capul in zis daca nu se trezea la realitate, un lucru cam necunoscut pentru el in ultimele zile. Isi trecu mana prin parul saten, apoi din plictiseala, necaracteristica lui, incepu sa fredoneze o melodie destul de ciudata. Isi scutura capul, apoi realiza ca gradul de plictiseala era mult mai mare decat si-ar fi imaginat el vreodata. Toti elevii respectau regulile si dormeau sau stateau in camera. In concluzie, el era singurul care nu respecta regulile.
    • ]]>
  • Se rezema de unul din peretii coridorului, uitandu-se la torta care ardea. Se plimbase ceva vreme, dar tot plictisit era. Niciodata nu putea face ceva care sa-l multumeasca. Pur si simplu, nu-l multumea lumea din jurul lui, la fel si toate lucrurile. Toti erau enervanti, te sacaiau cu diferite prostii de iti venea sa le arunci cu ceva in cap. De mult timp gandea in acest fel, dar tinuse tot in el, refuzand sa se razbune pe oricine. In acest ritm, numarul populatiei de pe glob sau al elevilor scadea. Pufni scurt, apoi se scotoci prin buzunar cautandu-si telefonul. Era ora 12 noaptea, dar era sambata. Putin ii pasa ca se intalnea cu vreun profesor sau cu vreun elev. In acea seara nu avea chef de absolut nimic, si nu prea avea sperante ca totul se va imbunatati prea repede.

    Injura printre dinti atunci cand vazu ca telefonul i se stinsese din cauza bateriei consumate. Si inca o data, uitase sa-si bage telefonul la incarcat. Injura printre dinti, apoi il baga inapoi in buzunar. Isi continua asa-zisa plimbare de-a lungul coridorului, fara sa se uite pe unde merge, nesesizand ca urma o frantura la dreapta. Era cat pe ce sa dea cu capul in zis daca nu se trezea la realitate, un lucru cam necunoscut pentru el in ultimele zile. Isi trecu mana prin parul saten, apoi din plictiseala, necaracteristica lui, incepu sa fredoneze o melodie destul de ciudata. Isi scutura capul, apoi realiza ca gradul de plictiseala era mult mai mare decat si-ar fi imaginat el vreodata. Toti elevii respectau regulile si dormeau sau stateau in camera. In concluzie, el era singurul care nu respecta regulile.
    • ]]>         <![CDATA[Don't you ever let me go]]> https://www.darkmark.ro/t-don-t-you-ever-let-me-go Sat, 22 Sep 2012 16:27:31 +0000 Christian Halroyd]]> https://www.darkmark.ro/t-don-t-you-ever-let-me-go Era destul de tarziu, motiv pentru care iesi de nebun pe coridoare. Obisnuia sa o faca, mai ales in acele zile ploioase cand era pur si simplu destul de plictisitor sa iti petreci cele cateva ore libere in dormitor. In plus, avea nevoie de ceva de baut si o plimbare prin ploaie ca sa isi mai revina din starea posomorata ce il dominase in acea zi. Daca cei mai multi isi stricau buna dispozitie cand venea vorba de o vreme urata, el era mai mult decat incantat de cei cativa stropi si nori intunecati ce persistau totusi saptamani intregi in zona. Soarele nu facea decat sa il tina in camera, era adeptul unei vremi reci si usor zapacite, asa ca acea zi se anunta a fi perfecta pentru el.
    Ii lua insa ceva timp sa ajunga in curte, asa ca pasi fara nicio graba pe coridor, avand mainile aruncate lejer in buzunarele pantalonilor. Ii statea in caracter sa fie mereu relaxat, sa le ofere celorlalti impresia ca nimic nu i-ar fi provocat o stare de agitatie ori ca i-ar fi schimbat atitudinea destul de indiferenta. Era in realitate preocupat de ce se intampla in jurul sau si cum stia sa acorde importanta doar celor ce conteaza, nu era nevoit sa se deranjeze prea mult cu fiecare lucru ce ii pica in cale.
    Se opri in cele din urma in fata ferestrei, cantarindu-si decizia de a iesi afara sau de a se intoarce in dormitor, acolo unde probabil avea sa cada prada unei carti deja citite de 5 ori.]]>     Era destul de tarziu, motiv pentru care iesi de nebun pe coridoare. Obisnuia sa o faca, mai ales in acele zile ploioase cand era pur si simplu destul de plictisitor sa iti petreci cele cateva ore libere in dormitor. In plus, avea nevoie de ceva de baut si o plimbare prin ploaie ca sa isi mai revina din starea posomorata ce il dominase in acea zi. Daca cei mai multi isi stricau buna dispozitie cand venea vorba de o vreme urata, el era mai mult decat incantat de cei cativa stropi si nori intunecati ce persistau totusi saptamani intregi in zona. Soarele nu facea decat sa il tina in camera, era adeptul unei vremi reci si usor zapacite, asa ca acea zi se anunta a fi perfecta pentru el.
    Ii lua insa ceva timp sa ajunga in curte, asa ca pasi fara nicio graba pe coridor, avand mainile aruncate lejer in buzunarele pantalonilor. Ii statea in caracter sa fie mereu relaxat, sa le ofere celorlalti impresia ca nimic nu i-ar fi provocat o stare de agitatie ori ca i-ar fi schimbat atitudinea destul de indiferenta. Era in realitate preocupat de ce se intampla in jurul sau si cum stia sa acorde importanta doar celor ce conteaza, nu era nevoit sa se deranjeze prea mult cu fiecare lucru ce ii pica in cale.
    Se opri in cele din urma in fata ferestrei, cantarindu-si decizia de a iesi afara sau de a se intoarce in dormitor, acolo unde probabil avea sa cada prada unei carti deja citite de 5 ori.]]>         <![CDATA[born to be wild]]> https://www.darkmark.ro/t-born-to-be-wild--7726 Fri, 14 Sep 2012 14:00:55 +0000 Lexie Stryder]]> https://www.darkmark.ro/t-born-to-be-wild--7726 born to be wild
    Yeah, darlin', gonna make it happen
    Take the world in a love embrace, fire all of your guns at once
    And explode into space
    • Lexie îşi înconjură corpul cu braţele, încercând să pară mai puţin tensionată decât era. Nu ştia de ce se simţea atât de încordată, parcă pregătită ca Superman să intre pe uşă şi să o lovească cu puterile lui supranaturale. Pufni în sinea ei, întrebându-se dacă nu înnebunise. Cine se gândeşte la Superman ca la un personaj negativ? Sau mai bine spus cine se gândeşte la Superman?

      'Nu eşti nebună, îşi spuse, apoi ieşi din dormitorul ei cu un oftat.
      Era joi după-masa. Fusese o zi plăcută şi soarele era pe cer încă, încălzind domeniile castelului.
      Viperina ieşi din Pivniţa Viperinilor, ajungând în Holul de la Intrare. Nimeni nu era în castel la acea oră. Unii elevi erau încă la ore, iar cei care nu erau sau nu avea detenţie, preferau să îşi petreacă ziua pe domenii cât se mai pot bucura de soare şi căldură.

      Viperina aruncă o privire de-a lungul coridorului. Era gol. Zâmbi trist şi continuă să se plimbe, fără să aibă idee unde se ducea, sau cu cine avea să se întâlnească, sau măcar ce voia să facă pe acolo.

      OOC: me and Julieta
    ]]>     born to be wild
    Yeah, darlin', gonna make it happen
    Take the world in a love embrace, fire all of your guns at once
    And explode into space
    • Lexie îşi înconjură corpul cu braţele, încercând să pară mai puţin tensionată decât era. Nu ştia de ce se simţea atât de încordată, parcă pregătită ca Superman să intre pe uşă şi să o lovească cu puterile lui supranaturale. Pufni în sinea ei, întrebându-se dacă nu înnebunise. Cine se gândeşte la Superman ca la un personaj negativ? Sau mai bine spus cine se gândeşte la Superman?

      'Nu eşti nebună, îşi spuse, apoi ieşi din dormitorul ei cu un oftat.
      Era joi după-masa. Fusese o zi plăcută şi soarele era pe cer încă, încălzind domeniile castelului.
      Viperina ieşi din Pivniţa Viperinilor, ajungând în Holul de la Intrare. Nimeni nu era în castel la acea oră. Unii elevi erau încă la ore, iar cei care nu erau sau nu avea detenţie, preferau să îşi petreacă ziua pe domenii cât se mai pot bucura de soare şi căldură.

      Viperina aruncă o privire de-a lungul coridorului. Era gol. Zâmbi trist şi continuă să se plimbe, fără să aibă idee unde se ducea, sau cu cine avea să se întâlnească, sau măcar ce voia să facă pe acolo.

      OOC: me and Julieta
    ]]>         <![CDATA[i can wait]]> https://www.darkmark.ro/t-i-can-wait Tue, 04 Sep 2012 17:00:14 +0000 Arlin van Iver]]> https://www.darkmark.ro/t-i-can-wait
    Arlin& Hawkeye

    • Oare.. existau persoane fara sentimente? Adica, persoane care cu adevarat sa nu aiba remuscari din urma.. unei crime de exemplu. Ea era ce se vedea. O fetita cu ochii mari, inocenti, scunda si firava. Nu stia daca cineva o vedea pe ea ca fiind rautacioasa. Daca ar fi fost la viperini, poate la prima vedere parea astfel, insa din moment ce era o Albastrica, era clar ca era genul de fata care tacea si gandea. Nu inghitea. 
      Avea parul prins intr-un coc nu foarte elegant, cu fire rebele iesind pe dinafara. Niste blugi si o maleta ceva mai larga, fara gat. Era weekend, avea permisiunea de a renunta la uniforma ei macar atunci. Luase o pana cu ea. Si o bucata de pergament, desigur. Se aseza jos, sprijinindu-se de perete. Umezi varful cu limba, simtind cerneala impanzindu-se pe limba. Nu avea de gand sa isi faca temele. Acelea mai puteau astepta. Venise acolo pentru idei. Cu siguranta putea gasi niste idei in castelul acela. Un monstru cu sapte tentacule, noua ochi si trei nasuri ar fi fost de ajuns incat sa o sperie si sa-si adune gandurile, reusind sa continuie astfel cartea aceea. Doar atat isi pusese in minte. Sa termine afurisita de carte. Promisese cuiva ca o va termina, o va semna si i-o va trimite prin posta. Unicata, gata tiparita si etc. Simti miros de fum. Venea.. din sala de Potiuni. Mari ochii ridicandu-se de acolo, si indreptandu-se spre usa. Se ridica pe varfuri pana la micutul geam, incercand sa vada sursa. Dezavantanjul de a fi scund. Nu putea observa decat o claie de par negru, agitand mainile in aer, si tusind probabil.
    ]]>
    Arlin& Hawkeye

    • Oare.. existau persoane fara sentimente? Adica, persoane care cu adevarat sa nu aiba remuscari din urma.. unei crime de exemplu. Ea era ce se vedea. O fetita cu ochii mari, inocenti, scunda si firava. Nu stia daca cineva o vedea pe ea ca fiind rautacioasa. Daca ar fi fost la viperini, poate la prima vedere parea astfel, insa din moment ce era o Albastrica, era clar ca era genul de fata care tacea si gandea. Nu inghitea. 
      Avea parul prins intr-un coc nu foarte elegant, cu fire rebele iesind pe dinafara. Niste blugi si o maleta ceva mai larga, fara gat. Era weekend, avea permisiunea de a renunta la uniforma ei macar atunci. Luase o pana cu ea. Si o bucata de pergament, desigur. Se aseza jos, sprijinindu-se de perete. Umezi varful cu limba, simtind cerneala impanzindu-se pe limba. Nu avea de gand sa isi faca temele. Acelea mai puteau astepta. Venise acolo pentru idei. Cu siguranta putea gasi niste idei in castelul acela. Un monstru cu sapte tentacule, noua ochi si trei nasuri ar fi fost de ajuns incat sa o sperie si sa-si adune gandurile, reusind sa continuie astfel cartea aceea. Doar atat isi pusese in minte. Sa termine afurisita de carte. Promisese cuiva ca o va termina, o va semna si i-o va trimite prin posta. Unicata, gata tiparita si etc. Simti miros de fum. Venea.. din sala de Potiuni. Mari ochii ridicandu-se de acolo, si indreptandu-se spre usa. Se ridica pe varfuri pana la micutul geam, incercand sa vada sursa. Dezavantanjul de a fi scund. Nu putea observa decat o claie de par negru, agitand mainile in aer, si tusind probabil.
    ]]>         <![CDATA[What can I do ?]]> https://www.darkmark.ro/t-what-can-i-do Thu, 23 Aug 2012 21:08:11 +0000 Izabella E. Weber]]> https://www.darkmark.ro/t-what-can-i-do Ora 9:30

    O zi frumoasa de duminica . Izabella se trezi foarte vesela si cu zambetul pe buze ramanand cateva secunde in fund , pe pat privind peretele albicios intr-un punct fix .
    Isi baga picioarele in papucii pufosi de culoare albastra apoi se imbraca si isi lua roba din cuier indreptandu-se spre coridoare . Nu se indrepta spre un loc anume , ci doar se plimba si se bucura de aceasta zi minunata .
    Avea sa primeasca un plic de la cineva in legatura cu familia ei adevarata . Peretii erau plini de tablouri care mai de care se miscau , radeau , chiar si plangeau .
    Bruneta se opri la un moment dat cautand ceva prin buzunare.]]>     Ora 9:30

    O zi frumoasa de duminica . Izabella se trezi foarte vesela si cu zambetul pe buze ramanand cateva secunde in fund , pe pat privind peretele albicios intr-un punct fix .
    Isi baga picioarele in papucii pufosi de culoare albastra apoi se imbraca si isi lua roba din cuier indreptandu-se spre coridoare . Nu se indrepta spre un loc anume , ci doar se plimba si se bucura de aceasta zi minunata .
    Avea sa primeasca un plic de la cineva in legatura cu familia ei adevarata . Peretii erau plini de tablouri care mai de care se miscau , radeau , chiar si plangeau .
    Bruneta se opri la un moment dat cautand ceva prin buzunare.]]>         <![CDATA[pink striped zebras]]> https://www.darkmark.ro/t-pink-striped-zebras Thu, 16 Aug 2012 14:22:50 +0000 Freyja Maegan Guðríðr]]> https://www.darkmark.ro/t-pink-striped-zebras Anyone
    • Era trecut de miezul nopţii, când Freyja îşi dădu seama că nu putea sa doarmă şi îi era frig. Se înveli cu pătura de la picioarele patului, însă atunci îi fu prea cald şi renunţă. Se ridică încet, nedorind să îşi trezească colegele de cameră, şi ieşi din camera, în pijamalele-un tricou şi pantaloni scurţi-albe, cu dragoni roşii, şi în picioarele goale. Îşi lăsase părul lung până la talie liber pe spate, şi probabil că arăta ca o fantomă. Chicoti, întrebându-se dacă avea să sperie pe cineva.

      "Nu, nu e bine."îşi şopti ea, gândindu-se că dacă avea să fie prinsă pe holuri atât de târziu în noapte, avea să dea de bucluc. Eh, asta e. Nu poţi condamna pe cineva când nu îl ia somnul. Zâmbi în timp ce trecea pe coridoare, pe lângă tablourile ai căror locatari erau cufundaţi într-un somn adânc şi magic. Auzi paşi în spatele ei, însă nu se întoarse, continuându-şi hoinăreala.
    ]]>     Anyone
    • Era trecut de miezul nopţii, când Freyja îşi dădu seama că nu putea sa doarmă şi îi era frig. Se înveli cu pătura de la picioarele patului, însă atunci îi fu prea cald şi renunţă. Se ridică încet, nedorind să îşi trezească colegele de cameră, şi ieşi din camera, în pijamalele-un tricou şi pantaloni scurţi-albe, cu dragoni roşii, şi în picioarele goale. Îşi lăsase părul lung până la talie liber pe spate, şi probabil că arăta ca o fantomă. Chicoti, întrebându-se dacă avea să sperie pe cineva.

      "Nu, nu e bine."îşi şopti ea, gândindu-se că dacă avea să fie prinsă pe holuri atât de târziu în noapte, avea să dea de bucluc. Eh, asta e. Nu poţi condamna pe cineva când nu îl ia somnul. Zâmbi în timp ce trecea pe coridoare, pe lângă tablourile ai căror locatari erau cufundaţi într-un somn adânc şi magic. Auzi paşi în spatele ei, însă nu se întoarse, continuându-şi hoinăreala.
    ]]>         <![CDATA[Nocturn way]]> https://www.darkmark.ro/t-nocturn-way Sun, 12 Aug 2012 10:50:14 +0000 Artemis B. Ricardi]]> https://www.darkmark.ro/t-nocturn-way [Image: Moving_stairs.gif]
    • Tocmai se dadu stingerea si toti elevi erau in paturi , in afara de Artemis.Simtea ca nu facuse ceva distractiv de mult timp.De la o vreme nu stia ce se intampla cu ea , era altefl.Avea alte gusturi , cu prietenii foarte apropiati se intelegea mai greu , se simtea singura.Ii treceau prin minte primul ei an la Hogwarts , cum mergea pe coridoare cu una din cele mai bune prietene ale ei,Julieta.Isi lua o geaca mai subtire pe ea , isi baga bagheta in buzunar si cobori incet , incet din Turnul Cercetasilor pentru a nu o auzi nimeni.Deschise tabloul si iesi.Scarile pareau sa nu se mai miste noaptea , dupa stingere , probabil pentru a impedica elevii sa nu se plimbe.Scoase bagheta din buzunar si zise in soapta "Wingardium Leviosa!" scarile incepura sa se miste dupa cum rotea Artemis Bagheta.Cobori cateva trepte si vazu un elev cu o gluga pe cap...
    ]]>     [Image: Moving_stairs.gif]
    • Tocmai se dadu stingerea si toti elevi erau in paturi , in afara de Artemis.Simtea ca nu facuse ceva distractiv de mult timp.De la o vreme nu stia ce se intampla cu ea , era altefl.Avea alte gusturi , cu prietenii foarte apropiati se intelegea mai greu , se simtea singura.Ii treceau prin minte primul ei an la Hogwarts , cum mergea pe coridoare cu una din cele mai bune prietene ale ei,Julieta.Isi lua o geaca mai subtire pe ea , isi baga bagheta in buzunar si cobori incet , incet din Turnul Cercetasilor pentru a nu o auzi nimeni.Deschise tabloul si iesi.Scarile pareau sa nu se mai miste noaptea , dupa stingere , probabil pentru a impedica elevii sa nu se plimbe.Scoase bagheta din buzunar si zise in soapta "Wingardium Leviosa!" scarile incepura sa se miste dupa cum rotea Artemis Bagheta.Cobori cateva trepte si vazu un elev cu o gluga pe cap...
    ]]>