|
23 Jun 2012, 20:23
|
|
Ivy Thibault
|
Posts: 1,940
RP Posts: 722
Joined: Dec 2011
Reputation:
131
Casa: Viperini
Galeoni: 2241
Animal: Tigru - "Hope"
Slujba: Vanzator la "Weasley Bing Bong"
|
|
- Ivy râse. Chiar nu avea habar daca fusese sau nu ea, însă i se părea foarte amuzant să se fi întâmplat. Asta ar însemna că deja ei se cunosc.
"Habar n-am, n-a fost doar o dată când am furat plăcintă de la bucătărie," râse ea, "dar prefer să cred că da."
Îi zâmbi în continuare, gândindu-se cum de reuşise să uite de toate problemele ei dintr-o dată. Era doar acum, doar Ivy, Jules şi Shadow, ca şi cum restul lumii dispăruse dintr-o dată. Ca şi cum ea n-ar fi omorât oameni. Ca şi cum ea n-ar fi fost niciodată un monstru.
Se întrebă ce are efectul ăsta asupra ei. Noapte aceea senină? Sau Jules? Nu prea ştia încă, dar avea să afle în curând.
i'll stop at nothing to achieve freedom
“Life doesn't stop for anybody.”
|
|
24 Jun 2012, 17:57
|
|
Guillaume J. Devereux
|
Posts: 254
RP Posts: 136
Joined: Dec 2011
Reputation:
14
Casa: Viperini
Galeoni: 320
Animal: Lup - "Shadow"
|
|
- Julien incepu sa rada, privind-o pe Ivy cum mergea senina la bratul lui, cu Shadow in spatele lor, adulmecand totul cu nasul lui umed si intunecat. Doua creaturi atat de frumoase si speciale, in compania unui desfranat patetic ca el. Insa, lasand asta la o parte, inca credea ca orice om merita o a doua sansa.
"Imi amintesc ca in Hogwarts faceam totul felul de prostii, dar nu eram prins niciodata. Sau fel de fel de farse idiotilor. Din pacate, Hogwarts-ul nu mai e ce a fost o data. Mai ales casa Viperinilor. Numai acrituri si copii rasfatati. Sau dus vremurile in care viperinii nu faceau casa de rusine, si era exact asa cum ii descria Jobenul: ambitiosi, vicleni, si tot tacamul", rosti el, cu o voce plina de nostalgie si regret.
war is coming, prepare for the massacre
We are the children of death. Know us by our scars, tears, and hatred. We are the shadows cast by your holy light.
They will not force us, they will stop degrading us, they will not control us. We will be victorious.
|
|
25 Jun 2012, 21:49
|
|
Ivy Thibault
|
Posts: 1,940
RP Posts: 722
Joined: Dec 2011
Reputation:
131
Casa: Viperini
Galeoni: 2241
Animal: Tigru - "Hope"
Slujba: Vanzator la "Weasley Bing Bong"
|
|
- Ivy se încruntă la ultima frază a lui Jules. Oare chiar erau Viperinii aşa? Era adevărat, avea prieteni care terminaseră şcoala la Viperini. O avea pe Lex, dar ea era în anul şase şi nu mai avea mult şi termina. O avea pe Isa, însă ea fusese Şefă de Casă, acum nu mai era elevă.
Aşa că nu mai cunoştea niciun elev nou de la Viperini. De fapt, niciunul de la Hogwarts. Deci, ce ar putea spune în apărarea lor. Poate că Jules avea totuşi dreptate.
"Sincer, nu am idee cum sunt Viperinii acum. Eu am ceva colegi care terminaseră, sau sunt pe cale să termine Hogwarts, la Viperini. Însă habar n-am nimic despre noile generaţii de acolo," îşi dădu ea cu părerea.
Cât despre prostiile pe care le făceau, acesta era un subiect comun. Ea fusese cea mai fidelă clientă al magazinului Weasley Bing Bong.
i'll stop at nothing to achieve freedom
“Life doesn't stop for anybody.”
|
|
26 Jun 2012, 11:32
|
|
Guillaume J. Devereux
|
Posts: 254
RP Posts: 136
Joined: Dec 2011
Reputation:
14
Casa: Viperini
Galeoni: 320
Animal: Lup - "Shadow"
|
|
- Barbatul dadu din cap, privind-o pe Ivy usor amuzat. Nu intelegea la ce se referea, asta putea fi explicatia cea mai probabil. Se opri, uitandu-se inspre Shadow, apoi se intoarse spre vrajitoare, privind-o ganditor cateva secunde, catadicsand intr-un final sa vorbeasca:
"Nu ma refer neaparat la cei care sunt acum la Hogwarts, ci chiar si generatiile anterioare. Nu ma refer ca sunt rai, intr-un fel, toti sunt asa, insa sunt stupizi, dobitori si cretini. Viperinii veritabili sunt egoisti, numai pentru ei si pentru ceea ce iubesc, insa majoritatea celor de azi si celor care au fost in anii trecuti nu prea mai au habar de cum ar trebui sa se poarte, si nu prea mai merita asta. De exemplu, daca se iveste o cearta, un viperin ar trebui sa plece de acolo, si sa-si vada de treburi, dar astia, nu, intra si ei, poate prind o bucatica de ochi sfartecat. Nu mai au nici un pic de creier"
Discursul sau fusese rostit pe un ton mult prea rapid, subliniind intr-un mod nu foarte subtil cuvantul "viperin", ajungand in final sa urle, aproape.
war is coming, prepare for the massacre
We are the children of death. Know us by our scars, tears, and hatred. We are the shadows cast by your holy light.
They will not force us, they will stop degrading us, they will not control us. We will be victorious.
|
|
26 Jun 2012, 12:02
|
|
Ivy Thibault
|
Posts: 1,940
RP Posts: 722
Joined: Dec 2011
Reputation:
131
Casa: Viperini
Galeoni: 2241
Animal: Tigru - "Hope"
Slujba: Vanzator la "Weasley Bing Bong"
|
|
- Da, avea dreptate. Ivy nu putea să spună nimic în apărarea Viperinilor. Era adevărat tot ce spusese. Dar asta nu o opri din a înceta să meargă şi a-l privi cu ochii mari şi cu un zâmbet amuzat pe faţă. Îi plăcea modul în care se enerva şi începea să-şi strige cuvintele. Strânse din buze, rerpimându-şi zâmbetul, şi îşi drese glasul, apoi începu iar să meargă. Încuviinţă din cap, semn că înţelesese şi era de acord.
"Da, ai dreptate. Unii Viperini chiar sunt cretini," recunoscu fata.
În capul ei era perfectă linşte, ceea ce nu era deloc obişnuit. Şi totuşi, îi plăcea această linişte enorm de mult. Era bine să nu mai audă toate acele certuri, despre ce era mai bine de făcut. Să audă cum se ceartă instinctul cu creierul. Avea impresia că făcea ceva greşit. Ascultase de instinct şi reuşise să supravieţuiască. Acum, asculta de creier şi se simţea oribil.
Dar acum instinctul şi creierul tăceau amândouă. De fapt, vorbeau, dar într-o armonie perfectă. Era ca şi cum, într-un final, cele două ajunseseră la un armistiţiu. Amândouă îi cântau într-o singură voce: E foarte bine, continuă se te plimbi, e foarte bine, continuă să te plimbi. Se uită curioasă în direcţia lui Jules, întrebându-se ce era atât de special la el, încât toată fiinţa ei să o îndemne să continue să se plimbe cu el.
În mod normal, nu avea încredere în oamenii pe care nu îi cunoştea. Pentru că făcuse unele lucruri, pentru care era căutată. Aşa că nu risca să îşi facă noi prieteni, de teamă să nu îi fie duşmani. Era mai bine aşa. Însă, dacă nu rişti, nu câştigi, zicea proverbul. Iar Ivy avea un presentiment că în noaptea asta era pe cale să câşige ceva minunat.
i'll stop at nothing to achieve freedom
“Life doesn't stop for anybody.”
|
|
26 Jun 2012, 13:05
|
|
Guillaume J. Devereux
|
Posts: 254
RP Posts: 136
Joined: Dec 2011
Reputation:
14
Casa: Viperini
Galeoni: 320
Animal: Lup - "Shadow"
|
|
- Guillaume incepu sa rada, deoarece reactia ei i se paruse cat se poate de amuzanta. Se intreba cum de reusisera sa vorbeasca despre asta, insa realiza in sucrt timp ca nu conta despre ce vorbeau, tot era absolut incantator sa discute cu ea. Nu era deloc o persoana care sa nu accepte adevarul sau lucrurile care trebuiau acceptate.
"Cati ani ai, miss Ives?" intreba el dintr-odata.
Shadow incepuse sa se joace cu un caine al strazii, repezindu-se jucaus la el, in timp ce celalalt se retragea speriat. Guillaume nu mai era atent la el, concentradu-si toata atentia asupra partenerei sale.
OOC ost anemic X_X
war is coming, prepare for the massacre
We are the children of death. Know us by our scars, tears, and hatred. We are the shadows cast by your holy light.
They will not force us, they will stop degrading us, they will not control us. We will be victorious.
|
|
26 Jun 2012, 13:17
|
|
Ivy Thibault
|
Posts: 1,940
RP Posts: 722
Joined: Dec 2011
Reputation:
131
Casa: Viperini
Galeoni: 2241
Animal: Tigru - "Hope"
Slujba: Vanzator la "Weasley Bing Bong"
|
|
- Ivy îşi îngustă ochii şi ridică din sprâncene, reuşind să arate complet ridicol. De obicei îşi controla mai bine gesturile în faţa celorlalţi, însă cu Jules simţea că poate fii ea însăşi fără să fie luată în râs. Motivul pentru care se strâmbase era pentru că nu ştia cum să îi răspundă. Să îi spună pur şi simplu "douăzeci şi cinci" şi să-şi continue conversaţia? Aşa ar simţi că îl minte- în plus, Jules avea dreptul să ştie adevărul. Trase aer adânc în piept şi începu să povestească.
"Din câte ştiu eu, douăzeci şi cinci," răspunse ea. "Spun 'din câte ştiu', pentru că nu ştiu exact ziua în care m-am născut. Am fost crescută la un orfelinat. Îngrijitoarele m-au găsit pe scări. Au spus că ele mereu presupuseră că am doi ani şi de acolo au început numărătoare. Dar la fel de bine puteam să am trei ani, sau mai puţin."
Oftă. Îşi amintea câte vorbe urâte şi cuvinte de ocară atrăsese trecutul ei printre Viperinii de la Hogwarts. Poate unii dintre elevii ei mai gândeau aşa, însă trecuse de mult peste perioada când punea la suflet. Îşi dădu părul blond după ureche.
"Eu îmi sărbătoresc ziua de naştere în ziua în care m-au găsit Îngrijitoarele."
Îl privi pe Jules, încercând să îi citească reacţia. Ea nu era o plângăcioasă, sau răsfăţată. Dacă după ce îi povestise toate aceste, Jules avea să aleagă să plece, ea îi va respecta decizia.
i'll stop at nothing to achieve freedom
“Life doesn't stop for anybody.”
|
|
26 Jun 2012, 13:37
|
|
Guillaume J. Devereux
|
Posts: 254
RP Posts: 136
Joined: Dec 2011
Reputation:
14
Casa: Viperini
Galeoni: 320
Animal: Lup - "Shadow"
|
|
- Ridica uimit din sprancene. Nu mai intalnise pana atunci pe cineva cu situatia ei, desi fusesera in acelasi an. Totusi, el primii ani de scoala ii petrecuse la Durmstrang, asa ca, in ciuda faptului ca petrecuse 3 ani la Hogwarts, nu reusise sa cunoasca prea multa lume. Fusese capitanul echipei de Vajthat, arogant si increzut. Toti se gudurau pe langa el, dar nimeni nu ii putea avea prietenia.
"Aha, inteleg", raspunse el, desi mintea.
Adevarul e ca el avusese o casa mare, o familie siropoasa, tot ce isi dorise, intr-un cuvant. Sau, mai bine spus, tot ce avusese nevoie. Ce isi dorea el era sa fie destul de puternic pentru a fi temut, cunoscut si respectat. Hmm, putea sa faca asta, daca credea in asa ceva. Si daca se alia si imprietenea cu cine trebuia.
war is coming, prepare for the massacre
We are the children of death. Know us by our scars, tears, and hatred. We are the shadows cast by your holy light.
They will not force us, they will stop degrading us, they will not control us. We will be victorious.
|
|
26 Jun 2012, 14:43
|
|
Ivy Thibault
|
Posts: 1,940
RP Posts: 722
Joined: Dec 2011
Reputation:
131
Casa: Viperini
Galeoni: 2241
Animal: Tigru - "Hope"
Slujba: Vanzator la "Weasley Bing Bong"
|
|
- Ivy se încruntă la răspunsul lui Jules. Nu prea era sincer. Nu ştia de ce, dar avea impresia că nu înţelegea chiar deloc. Ceea ce n-o deranja. În afară de Cally şi Kurt, nimeni nu o înţelesese. Încercaseră să înţeleagă, ca şi Mike, sau se comportau cu ea ca şi cum nu ar fi avut acel trecut, ca şi Isa, ceea ce o ajuta, dar nu o vindeca complet. Oftă şi încercă să îşi reia buna dispoziţie, pentru că tocmai se lăsase peste ei melancolia trecutului.
"Dar tu? Câţi ani ai?" îl întrebă fata.
Îi părea cunoscut, acum că apucaseră să mai vorbească şi să îl observe mai bine. Ceea ce însemna că nu era departe de vârsta ei. Poate fuseseră chiar în acelaşi an. Nu avea de unde să ştie, pentru că singurele ei prietene fuseseră Lexie, Isa şi Cally, cel puţin de la Viperini. Aşa că era cam invizibilă pe acolo. Şi nu îi plăcea să stea şi să observe alţi oameni. De multe ori, i se părea nepoliticos, sau nu credea că era treaba ei. Ceea ce înseamna că nu prea băga în seamă ceea ce se întâmpla în legătură cu casa ei, în afară de cine câştiga la Vâjthaţ.
"Nu ai fost tu căpitanul echipei de Vâjthaţ?" întrebă Ivy, aproape simţind cum i se aprind toate beculeţele din minte. Îşi amintea acum că vorbeau despre el multe fete în dormitor. Probabil ce o băgase în ceaţă era faptul că toate îi spuneau Guillaume, nu Jules...
i'll stop at nothing to achieve freedom
“Life doesn't stop for anybody.”
|
|
26 Jun 2012, 15:05
|
|
Guillaume J. Devereux
|
Posts: 254
RP Posts: 136
Joined: Dec 2011
Reputation:
14
Casa: Viperini
Galeoni: 320
Animal: Lup - "Shadow"
|
|
- "Ca si tine", raspunse el, zambindu-i.
Ahh, in sfarsit isi daduse seama. Sau, cel putin, isi amintise. Capitanul echipei, cel care adusese doar de 2 ori cupa casei, insa si acele doua ori reprezentau ceva. Din pacate, timpul se scursese, si anii trecusera, iar el era aici, om in toata firea, regretand acele moemnte de glorie. Ehh, ar fi putut sa fi continuat sa fie jucator de vajthat, daca ar fi vrut, insa nu...
"Mdah, eu am fost", rosti el, pe un ton plat, fara expresie.
"Tu ce planuri de viitor ai, Ives?" continua, auzind cum lupul sau incepuse sa urle la luna plina. Ii arunca o privire obosita, apoi se intoarse spre Ivy.
Adevarul era ca el era putin ratacit, insa in mare, planurile lui erau clare si bine puse la punct. Singura problema era ca nu stia de unde sa inceapa.
war is coming, prepare for the massacre
We are the children of death. Know us by our scars, tears, and hatred. We are the shadows cast by your holy light.
They will not force us, they will stop degrading us, they will not control us. We will be victorious.
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|