Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Diagon

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ A little walk...

Just me and Elisabeth K. Dietrich

Chiar daca imi era frig , tot voiam sa ma mai plimb. Nu aveam o destinatie anume , ma plimbam pe micile stradute din Londra. Era cam pustiu , dar din cand in cand mai vedeam cate 2-3 oameni trecand pe acolo. Era aproape intuneric afara , puteai observa cateva stele micute care isi facusera aparitia mai devreme pe cer. Ma opresc din mers , oftand. Ma uit intr-o parte si in alta , observand ca sunt pe Aleea Diagon. Bun , e un loc bun de plimbare. Ma uit la cerul instelat , zambind. Imi trec mana prin parul desfacut , si scot din buzunar un elastic de par , prinzandu-mi parul intr-o coada de cal. Pasesc incet pe alee , uitandu-ma in fiecare parte. Era pustiu , de-a dreptul pustiu. De obicei pe aici erau mult oameni. Oftaz usor , apoi ma opresc cand ajung la o bancuta. Ma asez usor pe acea bancuta , uitandu-ma intr-o parte. Batea vantul usor , dar nu asa de rau incat sa-mi fie foarte frig. Clipesc de cateva ori , indreptandu-mi privirea spre un copac , fiind fascinata. De ce? Pur si simplu nimic. Mi se intampla des sa vad ceva fascinant in lucruri total banale. Imi scutur capul , clipind de cateva ori. "Chiar nu e nimeni pe aici? E chiar plictisitor..." imi spun in gand. Chiar era plictisitor , dar nu voiam sa plec. Incep sa ma joc cu o suvita de par care imi cadea pe chip , fara sa imi dau seama. Puteam spune ca sunt o ametita , ca de obicei. Dar nu ma deranja chiar deloc acest lucru.
Ma ridic de pe banca dupa cateva minute , incepand sa ma plimb din nou , cu pasi mici. Imi placea acea seara , imi placea cand batea vantul. Asta ma relaxa. Inchid usor ochii , avand un zambet pe fata. Dupa cateva secunde deschid ochii , continuand sa ma plimb incet , admirand frumosul peisaj din jurul meu.

• Îşi ţinuse ochii larg deschişi, aprigi şi ageri, în timp ce înainta pe străzile aproape pustii ale Londrei. Întotdeauna o încântase acest oraş, şi nu numai fiindcă adora clădirile acelea vechi şi faptul că nu era niciodată prea însorit , deşi ura să îi bată razele soarelui în ochi, mai iubea acest oraş fiindcă multe amintiri o legau de el. Aici făcuse primii paşi în lumea magiei, aici se simţise prima dată integrată, privită ca toţi ceilalţi, după o copilărie singuratică, în care fiecare zi era presărată de regrete şi suspine.
  
  Liz îşi ridică privirea safirie şi se opri în loc atunci când o clădire îi atrase atenţia prin numele aparent ciudat aspectul ciudat a acesteia. 'Ceaunul Crăpat.' Rostise în şoaptă cercetaşa , în timp ce un zâmbet mic şi amuzant îi obligă colţurile buzelor să se mişte. Îşi trecu mâna dreaptă prin părul şaten , uşor cârlionţat spre vârfuri , îşi plimbă leneşă privirea în stânga şi-n dreapta , apoi intră. Lumina mult prea slabă din cameră o făcu să-şi mijească ochii şi să-şi caute bagheta, în eventualitatea în care va avea nevoie de ea, însă nu o scoase la vedere. Oricum nu era decât în trecere prin local, înainte să dispară spre Aleea Diagon. Katia îşi plimbă privirea în jur, în timp ce înainta precaută, dar totuşi calmă spre ieşirea din spate a clădirii. Se strâmbă uşor când zări la una dintre mese un vrăjitor cam de vârsta a doua inconştient , cel mai probabil din cauza alcoolului, dar înainte să se apuce fără intenţie să comenteze deja înainte îi apărea 'uşa' spre Alee.
  
  Şatena zâmbi din nou şi , cu un entuziasm aproape exagerat tâşni prin dechizătura din zid. Aproape imediat se pierduse prin mulţimea de vrăjitori agitaţi, singurul lucru care o scotea în evidenţă fiind hainele de Încuiat. Liz îşi plimba privirea de colo-ncoce, cu o rapiditate care o uimea pe ea însăşi, şi aproape că nu o surprinse atunci când se lovi de cineva. De fapt se aşteptase la acest lucru din momentul în care ajunsese . Îşi întoarse privirea amuzată, uşor visătoare spre fată .
  
  "Scuze." Murmurase pe un ton vesel, dar uşor nonşalant aceasta , înainte să-şi fixeze atenţia asupra celei de dinaintea ei. Putea să jure că o mai văzuse, şi judecând după aspectul acesteia încă era la şcoală, cel mai probabil la Hogwarts.

O vad pe fata care se loveste de mine. Ups..la naiba cu mine si cu starea mea de visare ! " Ah nu , nu e vina ta. Eu sunt prea visatoare si..imi pare rau. " spun eu avand un zambet vinovat , uitandu-ma la fata. Trebuie sa invat sa imi controlez visarea. spun in gandul meu , uitandu-ma in continuare la fata. Era draguta , si mi se parea cunoscuta. Nu stiam de unde... ciudat. Imi trec mana dreapta prin par , zambind catre fata. O vazusem cand venea spre mine , dar nu reactionasem. Oftez usor , uitandu-ma la cerul instelat. Era de-a dreptul magnific. Ma uit la fata de langa mine , zambind. " Eu sunt Melissa. " spun zambind dulce , intinzand usor mana spre fata.

Deja ma enerva parul roscat care imi tot venea in ochi , asa ca scor din buzunar un elastic de par si il prind intr-o coada , lasand unele suvite sa pice aiurea. Ma uit intr-o parte , vazand o cladire. ' Ceaunul Crapat ' ... ciudat nume. Intrasem de cateva ori pe acolo , si erau numai barbati care beau alcool , nu prea vedeau alte persoane. Cateodata , imi era frica sa trec pe langa cladire. Pur si simplu... oricand poate sari cineva in fata ta si sa te atace. Lumea din ziua de azi e imprevizibila... Oftez lung , intorcandu-mi privirea spre fata de langa mine. Posibil sa fie de la Hogwarts , dar nu aveam de unde sa stiu. Parca o mai vazusem pe acolo. Oricum , nu conta.