Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca

1 2 3 4 5 … 7 Next »

/ About my story

Sammy & Lucas

Fetita mea cu ochii verzi,
Astept ca iarna iar sa vina,
Si tu de mine sa-ti amintesti, imi este dor de tine.
Cind printre gene ma privesti
Ingheata singele prin vene
Si cad in fata ta iar in genunchi,
Cind tremura lacrima pe gene.

Pffffffff, de ce cu totii citesc poezii de dragoste, daca nu princep nimci in ele. Nu cunosc ce-i ala romantism, cum te simti cind esti aproape de ati indeplini visele si de a incepe o noua viata. Ei bine micuta noastra Samatha crezuse ca ajunsese la acel moment al vietii, insa nu era chiar asa.
Ramasese aceeasi tinara idealista, chiar daca nu mai era atit de vie ca inainte. Poate ca nu isi mai facea veacum pe pamint intr-un trup ce semana izbitor de mult cu sufletul ce-l popula, poate ca nu mai putea sa atinga pe cei dragi si adese se primea ca sperie pe toti din jur din cauza actualei ei forme, dar nu era moarta cu totul.

O faceau vie sentimentele, ea putea fi rea, buna, trinsta vesela, exact ca si toti ceilalti oameni care avea carne si oase. Nu se deosebea prea mult de ei, dar total opusa. Se duse din spatele stundentului peste a carui umar citise poezia si isi retrase trupul sidefiu in in fundul bibliotecii. Fusese cindva locul ei favorit, sedea mereu la ultima masa, cea mai indepartata, doar acolo putea sa se detaseze de problemele celorlalti sa sa-si invete frumusel lectiile. Frumoase vremuri, cel putin atunci viata fusese mult mai interesanta decit acum.

OOC: Posts by Kaili~Lina

• Casca lung si plictisit de monotonia si mediocritatea oamenilor din jur, toti erau atat de banali, atat de simpli si cu o minte atat de ingusta incat ii trezeau antipatie, scarba, ii era greata chiar sa se atinga de ei de frica sa nu devina si el la fel. Aceasta frica stupida il innebunise, simtea cum isi iese treptat din minti si nu putea sa faca nimic in legatura cu asta..sau mai bine zis nu vroia..ii placea sa fie unul diferit..sa fie unic..insa nebunia nu era proprie lui, mai existau si altii ca si el iar asta il injosea, faptul ca era muritor il umilea..doar aceste lucruri il mai tineau in viata si ii intareau unicul sau scop..puterea. Hotari sa nu mai leneveasca si sa faca ceva pentru ca in curand se pomenea ca pierde tot, ultima farama de demnitate.
  Isi incolaci in jurul sau roba de scolar si lua un gat de polipotiune pentru a se transforma intr-un elev de la Ochi-de-Soim, doar aceasca casa merita tot respectul si cinstea vrajitorilor. Intra in semineu si rosti clar "Hogwarts".
  
  
  Mergea domol pe coridoarele scolii fara a atrage prea multa atentie asupra propriei persoane, nu vroia sa fie suspucios ca se grabeste undeva, poate deja era paranoic, dar o precautie in plus nu strica nimanui. Intra calm in biblioteca unde domnea linistea de cavou, doar zgomotul pasilor sai provocat de pantofii nergri si luciosi rasunau cu ecou in incapere insa nici macar nu-i durea in cot pe altii sa vada cine e noul vizitator. Isi trecea lacom degetele lungi de pianist peste copertile cartilor vechi, vroia sa le citeasca dar si mai mult isi dorea sa citeasca ceva din sectorul interzis.."Toate la timpul lor." sopti doar pentru sine cercetand cateva denumiri ale carilor pe care le luase in brate, isi alese cateva despre potiunile cele mai puternice si se aseza pe un scaun deschizand una si rasfoind-o simti paginile uscate cum ii netezeau mana..era un sentiment placut..pe care il simtea doar in biblioteca din Hogwarts unde sunt ascunse multe secrete, iar el avea de gand sa le descopere pe toate.

ooc:in spatele Samanthei acum este Kaili

Libertatea era tot ce mai conta acum, libera in gindire, in gesturi si sentimente. Libera in calatorii si poate ca ar fi vrut cindva sa intoarca totul inapoi, dar acum nu. Aminase la nesfirsit momentul de a trece dincolo, era prea legata de pamint de tot ce misuna acolo. Paranoicii care o inconjurau peste tot ii faceau viata mai colorata. Ciudat dar cit era in viata nu prea ii agrea, poate deoarece paranoia e asemeni unui virus ce se transmite repede, dar sa scapi de le e greu. Nici acum nu-i prea agrea si tot ii ocoloea, scoala nu avea nevoie de inca o fantoma paranoica pe linga acelea care existau aici. Se pare ca acel loc era asemeni unui club al tacanitilor si dependentilor de idei in ultimii ani. Schimbarea generatiilor are loc mult mai repede decit isi poate cineva imagina.

Si daca era se vorbim de tot ce ne inconjoara erau si alte specimente cum ar fi fanaticii care se profilau foarte des printre rafturi luind cartile ce aveau titluri seducatoare, dar continutul lor lasa de dorit. Nu o singura data avusese asemenea dezamagire si decisese sa ia carti la intimplare. Era o metoda mult mai eficienta de cautare a faptelor interesante. Cine ar fi crezut ca intr-o carte simpla de istorie poti gasi o intraga poveste, doar ca ea nu facea parte din continutul cartii. Un astfel de paranoic-fanatic despre care mentionase nterior se afla la masa ei preferata. Chiar arata rau baiatul, dependenta toala fata de scoala si alte timpenii pe care le propagheaza acesta, sau nu? Poate ca o fi el obsedat de carte, dar literatura parea sa corespunda lui, personalitatii sale destul de ciudate.

• Isi trecu privirea printre cele mai dorite carti dupa care si-a facut niste notite care o sa-i fie de folos cand o sa incerce sa si prepare toate aceste potiuni in micul sau laborator din casa. Ii placea sa experimenteze si nimic din ceea ce citea nu memora fara practica, oadata chiar incercase cateva potiuni pe niste incuiati, desigur ca daduse si gres si nu il mustra constiinta cand ii vedea chinuindu-se si murind incet. Transformarea intr-un tocilar miop nu era o idee tocmai stralucita avand in vedere ca ii cadeau din cinci in cinci minute pe masa, iar asta il irita la culme. Ii luase de pe ochi si ii puse pe masa insa constientiza ca nu vedea absolut nimic fara ei. Data viitoare o sa fie mai atent cand o sa-si aleaga jertfa. Curata lentilele cu roba sa si inchise cartile hotarat sa le duca inapoi si sa faca o vizita inocenta sectorului interzis.
  Se intoarse si se ridica incet fixandu-si privirea pe pantofii lui, isi ridica incet capul, se incrunta usor si ridica dintr-o spranceana. In fata lui nas in nas cu el se holba o stafie direct in ochii lui "Tu ce naiba vrei?" se rasti la ea insa in soapta..nu vroia sa deranjeze pe altcineva. O cerceta usor ridicandu-si incet ochii in sus apoi coborand jos..aspectul ei nu ii era deloc cunoscut..cine stie ce fantoma mai era si ea.

Era interesant sa vada cum ii cad ochelarii, cum se enerveaza. Se vedea din purtarea sa ca nu avusese ochelari in viata lui. Se apropiase maximal de el si se holba la fata lui mult prea cunoscuta, cel putin baiatul acela era in alta parte a salii teoretic, trebuia sa fie il vazuse acum doua minute. Era asemeni unui claun la circ doar ca era un claun ce imta posesivitatea, nu el chiar era posedat de cartea lui si notite. Cind acest ase ridica privi direct in ochii lui si ramasese putin stupefiata cind auzise intrebarea. Avea vaga impresie ca domnul, nu era de prin scoala si ca doar folosise ceva care sa-i dea infatisarea respectiva.

Nu de alta, dar cum mentionase un baiat exact ca si acesta se afla in alta partea a bibliotecii si peste umarul lui citise poezia, iar ochelarii nu-l enervau atit de mult. In fine, avea sa fie muzant. Nu se cunosteau, dar ea avea un plan in capul ei micut. Astept sa termini cu invatatul si sa-mi acrozi atentie. Se purta de parca baiatul ar fi fost obligat sa o faca.

• Nu se abtinuse sa nu izbucneasca intr-un ras nebunesc de zgomotos care atrase cateva priviri curioase si indignate. Se opri imediat transformand rasul intr-o tuse usoara. Ridica o spranceana in semn de mirare si o privi atent pe fantoma care vroia atentie, ei bine nu putea sa-i faca nimic acum si imbracat in acel mod si nu ii mai ramanea decat sa accepte sa palavrageasca un pic cu ea.
  "Nu ma poti obliga sa-ti acord putina atentie si la momentul dat nu am de gand sa fac asa ceva..ce sunt eu aici? birou informational?..sii nu am nevoie de o prietena..daca nu esti la curent te luminez eu..esti moarta!" Isi luase si restul cartilor de pe masa si intorcandu-i spatele porni spre rafturile de unde le luase cand intrase in biblioteca. Arunca totusi o privire in spate pentru ai vedea chipul probabil dezamagit al fantomei apoi sopti peste umar cu un glas gutural total diferit de cel a unui baiat de saisprezece ani. "Urmeaza-ma" Aranja repede cartile la locurile lor initiale si isi reluase mersul spre inima bibliotecii unde se afla sectorul interzis..locul cu adevarat linistit din scoala. Fara a se opri flutura din bagheta si ii cazu in mana o cartulie mica si destul de uzata pe care o puse in buzunarul robei sale lungi. Cand se asigura ca nu va fi auzit de nimeni se opri si astepta sa-si faca aparitia si domnisoara alba.

Era de-a dreptul stupefiata, fireste ca putea imita bine asta, dar ma rog, se pare ca nene care vroia sa aiba din nou 16 ani nu cunostea manierele de comunicare. Drace, ce-i cu tine, Ralf? Ai uitat cum sa te comporti cu mine? Purcelus nerecunoscator, data viitoare te las sa mori in padure, clar? Bine poate ca exagerase, dar nu mai glumise de ani de zile si acum nu prea reusea din cauza unui tip fara simtul umorului. Se rezema d eun raft cu carti uitinduse in urma baiatului. Era ciudat sa stea acolo si sa se uita cum cineva pune catile la loc. I se pareau atit de straine aceste gesturi, dar le vedea in fiecare zi efectute de diferiti oameni, dar nu de dinsa. Poate ca fantomele erau diferite, dar acum nu se simtea ca o fantoma normala, de fapt de mult timp nu se mai simtea asa.

Auzind vocea aceea stranie se cutremura putin. Porni agale dupa el, nu avea nimic de pierdut, dupa cum spusese el, este moarta, iar in timpul vietii nu eliminase prea multa adrenalina, riscul nu era pentru ea. Acum ii era indiferent, unicul lucru care putea sa se intimple era sa fie trimisa in lumea de dincolo, dar asta nu era usor de facut, chiar imposibil. Cind acesta se opri ea isi facuse aparitia in fata unui raft ce marcheaza ineputul sectorului interzis. Ii era atit de indiferent de ce face el, ea nu avea restrictii.

• "Din cate vad esti o fetita desteapta.." sopti el folosind un ton gutural, excesiv masculizat, putin animalic dupa parerea sa. Se rezema de un raft simtind duritatea lui in spatele sau, o senzatie neplacuta cum fiecare particica a cartilor o simtea ceea ce probabil nu stia fata ce inseamna acest lucru. Fantonele sunt vulnerabile pentru ca sufletele lor nu sunt linistite,ele se razvratesc si nu accepta moartea ceea ce le face sensibile si folositoarein unele cazuri fiind foarte usor manipulate.
  O privi timp indelunagat fara sa scoata o vorba, chipul ii era rece si fara nici o expresie emotionala total nepotrivit pentru elevul caruia ii furase infatisarea. Apoi isi lua ochelarii pentru ca vedere i se imbunatatise repede avand in vedereca nu mai luase de ceva timp nici o inghititura de polipotiune. Apleca capul in jos si deschise cartea rasfoind-o in timp ce isi relua treptat infatisarea sa. O privi furis pe domnisoara care deja ar fi trebuit sa-si piarda rabdarea.
  "Ia spune-mi..ce ai vrut de la mine adineaori? stiai ca nu sunt un elev amarat si tocilar nu-i asa? De ce nu ai plecat sa anunt in gura mare ca ceva nu e in regula?"

Faptul ca el uitase de polipotiune era normal. Fiecare om uita cite ceva important sau poate el o facuse intentionat. In fine nu o interesa foarte tare daca are probleme cu memoria sau nu. Se uita cum incepe sa-si recapete infatisarea, destul de dragut, avea unele tangente cu fostul ei iubi. Eh pacat ca nu a ales sa fie si el fantoma. Il privea putin printre gene, si facea asta atunci cind era curioasa. Defapt cind era om aceasta era o adevarata boala, iar cum mai regresase.

Auzi cuvintele lui si ii venise sa rida. Chiar era amuzant, nu asa ca si toti ceilalti asta clar. Rau, viclean, dar acum naiv, sau poate ca intilnise doar fantome incorecte. Si ce mi-ar fi dat asta? Daca tipam ca nebuna, nu sunt Peves sau Myrtle sau alta fantoma de aici, sunt diferita ca si tine de altfel. Cind spusese despre fantoma destepta nu se gindea ca va urma fraza lui despre tipatul in gura mare, ea doar era destepta. Daca sincer nu vroiam nimic special, ti-am spus atentie. Si putin sa te incurc, tu habar nu ai despre baiatul a carui infatisare ai luat-o si am vrut sa-ti joc un pic la nervi, dar tu esti baiat destept si nu mi-ai permis. Vorbea mult, dar prefera sa dea raspunsuri complete, nu-i placeau anagramele si raspunsurile pe jumate, mereu fusese mintita, primea raspunsuri incomplete si asta o irita deci nu facea ce ei nu-i placea.