Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

1 2 3 4 5 Next »

/ And you realize that her smile is everything

Abia asteptase weekendul. Isi dorea sa fie cu gandurile lui intr-o zi in care nu era nevoie de el. Asa ca dimineata de sambata era ocazia perfecta. Putea sa fuga in Hogsmeade si sa uite de toate. Aproape toate, caci gandurile lui Colin fusesera anapoda in ultima vreme. Si Merlin fereste daca nu-i convenea asa! Avea un singur chip in fata ochilor si pe el se concentra, testandu-si limitele si sentimentele. La ore devenise oarecum visator si se trezea la sfarsitul lor ca avusese momente in care nu-si amintea nimic. In Turn ori zdranganea chitara, ori scria, ori se invartea prin camera, cu un zambet larg pe fata, atunci cand nu-l vedea nimeni. Colin era fericit, insa si usor nesigur. De fapt, mai mult decat usor nesigur. Si-ar fi dorit sa aiba ocazia de a spune ce gandeste, sa aiba curajul sa riste totul si sa intrebe, chiar daca ce avea sa primeasca era un mare NU! Macar stia ca incercase in felul asta.
Se aseza pe o bancuta, la umbra unui copac inalt. Era un loc destul de izolat, caci nu parea ca trece multa lume pe acolo. De fapt, abia daca vazuse mai mult de doua persoane, si alea grabindu-se in alte directii. Hogsmeade parea adormit si vioi in acelasi timp, insa Colin era mai mult vesel decat somnoros. Avea prea multa energie si trebuia sa o consume, asa ca se apuca oarecum plictisit sa se joace cu fermoarul de la geaca.

Se plictisise sa stea in castel si se hotarase sa mearga in Hogsmeade. Adevarul era ca i-ar prinde foarte bine o plimbare in satul din apropiere. Surase usor aducandu-si aminte de faptul ca in primii ani avusese nevoie de un acord din partea unui parinte pentru a putea merge cu un profesor sau o profesoara in sat. Abia acum realiza cata vreme trecuse de atunci .. In timp ajunsese sa fie anul sapte, apoi renuntase pentru a merge la alta scoala Incuiata pentru a rezolva unele lucruri, dupa care devenise profesoara si intr-un final revenise la anul sapte vrand sa il recupereze.

"Eh, trece timpul .. si problemele nu sunt rezolvate complet." , rostise Rosalie absenta cand deja se trezise plimbandu-se prin sat. Brusc se opri sperand sa nu o fi auzit-o nimeni. Cautase o banca libera, dar nicidecum. Of, era sambata! Hogsmeade-ul era plin. Observase o silueta usor cunoscuta. Sa fie Colin? Isi amintise de ceea ce ii spuse Ema despre Lady Rovial si pufnise in ras, apoi se rezuma la un simplu zambet. Ce sa fi facut altceva ..?

' Oh, nu!'
Se stramba usor disperat cand fermoarul se prinse de tricoul de dedesubt. Incerca sa traga in sus, dar parca i-l bloca mai rau. Incerca sa traga in jos, dar fermoarul nu se clinti. Asa ca incerca sa traga de tricou. Se incrunta, iar degetele ii tremurara o clipa, dar fermoarul se desprinse cu un pric! surd. Hawk se grabi sa-si analizeze tricoul. Ca sa vezi! Putuse sa faca asta fara a-l gauri! Asta era o premiera! Desfacu total fermoarul, gandindu-se sa tina tentatia la distanta.
Destul de multumit de cavalereasca lui reusita, Soimeanul se rezema cu spatele de banca, lasandu-se purtat de ganduri. Poate ca mai avea putin si inebunea. I se parea ca o simte prin preajma, ca-i aude rasul. Clar era nebun! Stiind ca trebuia sa fie putin ingrijorat de aceasta descoperire, dar fara sa-i pese catusi de putin, Colin se uita prin jur. Avea nevoie de o distragere. Insa facu ochii mari la ceea ce vazu.
Initial, considera ca 'boala' lui avansa nitel prea repede. Abia apoi se gandi ca asta nu era atat de anormal, tinand cont ca erau in Hogsmeade, ca era sambata si ca elevii de la Hogwarts frecventau locul. Clipi de cateva ori, incercand sa vada daca Roselie avea sa dispara de acolo. Dar cum asta nu se intampla, zambi larg si se ridica de pe banca, mergand spre ea.
" Rose! Ce mai faci?" intreba el, putin cam prea entuziasmat pentru un baiat.

Tresarise usor nefiind pe faza, dar apoi realizase ca avusese dreptate. Intr-adevar era el. Era ciudat faptul ca desi erau la aceeasi casa nu s-au mai vazut prin turn. Ultima data cand il vazuse fusese de fapt si prima data, atunci la lac. Hah, frumoasa amintire! Reusise sa o inveseleasca atunci si adevarul era ca nu fusese deloc intr-o dispozitie buna. Nu prea multa lume avea 'talentul' , ca sa spuna asa, sa o linisteasca. Isi amintise de cateva persoane dragi care reuseau.

"Buna, Colin. Uite, la o plimbare prin sat. Mi-era atat de dor.." , rostise Rosalie melancolica, dupa care adaugase: "Dar tu? Ce faci aici?" . Isi schimbase usor fata. Nu mai zambea. Ii venea sa isi dea un 'facepalm' . Ce intrebare stupida! Ce Dumnezeu putea sa faca in sat? Plimbare sau cumparaturi..

' Zambesc in fata destinului'
Se abtinu totusi sa dea un astfel de raspuns. Isi dorea sa se apropie de Rose, nu sa-l considere un nebun. Asa ca ridica din umeri si ii zambi.
" Tot ceva in genu'. Simteam nevoia sa mai scap putin de castel si rutina lui."
Lui i se paruse intotdeauna ca Hogwarts avea anumite reguli, in timp ce in Hogsmeade existau altele. Pentru Colin erau doua lumi paralele. Sau, mai bine spus, aproape paralele. In amandoua gaseai vrajitori si chestii magice pana la urma. Dar atmosfera era complet diferita. Scoala era impunatoare, solemna, te simteai ca o furnica. Chiar si daca erai un inaltagan precum Colin. In Hogsmeade totul parea atat de mic!
Soimeanul isi aminti amuzat cand, in primii doi ani de scoala, crezuse ca Hogsmeade era o mare gluma. Isi imaginase satul precum un supus loial al Hogwarts-ului, o sluga sumbra si cam lipsita de viata. Credea ca totul vine din nume. Hog ca o porecla pentru Hogwarts. Hog's maid. Cat de prostut fusese!
Deci Rose era la o plimbare. Poate...
" Pai daca tu esti la o plimbare... si eu sunt la o plimbare..." incepu el pe un ton relaxat. " Imi permiti sa te insotesc?"
Zambi iar, desi simtea ca tremura cu totul. Daca Rosalie isi dorea sa fie singura? Daca dorea sa fie cu oricine in afara de el? Daca nu-l putea suporta, dar era prea politicoasa sa-i spuna? Incerca sa-si pastreze calmul.

Zambise din nou. Nu degeaba ii spusese Emei data trecuta cand se intalnisera ca baiatul era unul dintre putinele persoane care reuseau sa o inveseleasca in momente usor neplacute sau ca acesta .. jenante. Cum putea sa il refuze cand intr-un fel sau altul, inconstient, se astepta si voia sa o intrebe acest lucru. "Sigur! De ce nu?" , rostise Soimeanca usor entuziasmata de invitatia lui Colin. Ei bine, nu era chiar o invitatie, dar totusi .. putea sa o perceapa ca pe una.

"Da, si eu m-am plictisit deja de castel. Nu stiu de ce,dar acesta este adevarul.." , adaugase Rosalie in timp ce se plimbau deja pe strazile Hogsmeade-ului. Rasuflase linistita. Satul parea atat de micut, atat de ..nu neaparat sumbru, dar foarte calm. Fix de acest lucru ducea ea lipsa! De relaxare .. iar in compania lui Hawk stia ca va fi o plimbare placuta. Atunci la lac ii demonstrase asta baiatul.

Era un da, indiferent cum il intorceai. Un da! Pentru el! Uau!
Nu se putu abtine sa nu zambeasca. Ii venea atat de usor cand era langa Rosalie.
" In urechile celor din exteriorul Hogwarts-ului si chiar si in urechile bobocilor, suna ciudat cand cineva spune ca s-a plictisit intre peretii castelului" ridica el din umeri. " Presupun ca obisnuinta e totul"
I se parea ca fusese prea rece. Pe langa subiect. Iar el nu dorea sa stea sa vorbeasca despre cum vedeau altii scoala. Nu, el dorea sa afle cat de mult se poate despre Rose. Vroia sa stie cum o poate face fericita, caci ar fi facut orice. Putea, desigur, sa o intrebe oricand pe Ema, din moment ce cele doua pareau atat de apropiate. Dar nu functiona pentru el. Vroia sa ii descopere singur misterele.
O vreme se plimbara in liniste pe stradutele inghesuite. Asta vorbind de liniste fizica, deoarece Hawkeye se simtea ca o orchestra. Inima batea puternic, picioarele aproape ca tremurau, mainile i se incalzisera - inca putin si urmau obrajii.
" Cum a fost saptamana ta, Rose?" intreba intr-un final, tatonand terenul fara pic de talent.

Se simtea usor ciudat. Se plimbau fara o tinta anume si fara sa scoata unul dintre ei vreun cuvant. Si totusi .. si mai ciudat era faptul ca se simtea bine in compania lui, chit ca in jur se auzeau doar pasii si vorbele celorlalti. Brusc isi amintise ca Hawk rostise cateva cuvinte. Avea o voce atat de calma si nu avea cum sa nu o linisteasca si pe ea. "Da, cu siguranta este obisnuita. Rutina zilnica .. ba orele de curs, ba sala mare, ba turnul soimilor. Nu pot spune ca nu imi face o deosebita placere sa-mi petrec timpul cu prietenii si colegii, dar totusi .. o escapada nu strica nicicand. " Se oprise subit facand o grimaza. Oops, vorbise prea mult!

[..] Faptul ca baiatul o intrebase cum i s-a desfasurat saptamana, parca totusi, o facea sa creada ca voia sa o asculte in continuare. "Ei, nu ma pot plange, dar nici perfecta nu a fost. Asa .. ceva intre. Nu pot gasi exact cuvintele pentru a-mi descrie saptamana. Au fost zile lejere, dar si zile obositoare .. in fine. Spune-mi tu. Cum ti-a trecut tie saptamana aceasta?" Pauza pentru a-l asculta.

Il uimea cum de putea sa fie atat de fascinat de Rosalie. Cuvintele pe care le folosea, felul in care vorbea, gesturile, simpla ei prezenta. Ridica usor din umeri... Cum fusese saptamana lui? Buna intrebare.
" A fost ok" raspunse si abia dupa ce vorbi realiza ca, intr-adevar, asa fusese. " Obisnuita, dar lipsita de evenimente neplacute. De fapt, chiar am avut niste ganduri vesele in ultima vreme"
Se uita in alta parte si isi dadu un sut mental pentru ca era atat de sfios. El putea sa faca poante cu oricine si despre orice, vorbind cu curaj, insa cu Rose era diferit. Ea il dadea peste cap. Intr-un sens bun. Ocupase un loc special in sufletul lui. Isi dorea ca ea sa aiba parte de ce era mai bun. Si totusi iata-l acolo, tacand ca un mormoloc. Nu stia cum sa actioneze si nici nu avea increderea necesara.
Purta o lupta scurta in mintea lui. Dorea sa ii arate locuri frumoase, sa faca orice pentru ea. Dar nu stia ce anume. Intr-un final, se decise sa-si incerce norocul.
" Stii ceva, Rose? Hai sa mergem undeva unde sa fim doar noi... doi"
O privi intens o clipa, inainte sa-si plece privirea. Isi simtea obrajii incepand sa arda usor.

Ramasese usor uimita de propunerea lui Colin, dar de ce sa nu accepte pentru ca putea sa jure ca nu ii spusese in nume de rau. Totusi, undeva unde sa fie doar ei .. suna usor ciudat, adica mult prea personal. In fine, merita sa incerce. De ce nu? Dar unde puteau sa mearga? Daduse din umeri instinctiv si observase usor ca tipul era derutat. Ei bine, uitase ca nu isi exprimase gandurile cu voce tare. Cine stie ce ar fi putut sa creada. Statuse pe ganduri cateva secunde si intr-un final se hotarase sa ii raspunda.

"Sigur, dar unde am putea sa mergem?" Adevarul era ca existau destule localuri in Hogsmeade pentru a putea merge la un suc de dovleac sau orice altceva, insa chiar nu stia care alegere ar fi cea mai potrivita. Se uitase catre Colin intrebandu-se daca el avea vreo vaga idee despre ce aveau sa faca, insa el parea foarte pus pe ganduri. Ceea ce ii ramasese de facut era sa astepte. Atata tot..