Balul
|
06 Sep 2011, 13:20
(This post was last modified: 06 Sep 2011, 20:57 by Tora Chang.)
Post: #1 |
|||
|
|||
OCC:Numai Jenn si Heather.
Nordul Suediei. Un loc friguos, insa extraordinar de frumos. Tora fu luata de la gara si condusa intr-o sanie. Muntii se intindeau cat vedeai cu ochii. O patura alba de zapada acoperea aproape fiecare centimetru de pamant. Drumul deveni mai hurducanos. Asta insemna probabil ca se apropiau de castel. Nu trecu mult si incepu sa zareasca un turn. Era invaluit de ceata, insa in varful lui se vedea un steag ce flutura in bataia vantului. Simti cum aerul se raceste. Era ceva straniu la acest castel insa nu lua in seama. Isi stranse mai tare haina pe ea. Era la fel de alba ca zapada. Pe cap avea indesata o caciula de blana, de asemenea alba. Ajunsera in fata castelului. Acesta era imprejmuit de un zid gros de piatra. Niste usi masive din lemn opreau trecerea. Acestea se deschisera cu un scartait ce ii zgarie urechile. Sania isi continua drumul oprindu-se in fata castelului. Era construit in stil gotic, cu gargui ce strajuiau la ferestre. Nu avu timp sa analizeze toate fatetele castelului, caci vizitiul ii lua bagajul si o conduse dea lungul unui hol ce dadea intr-o sala uriasa. Crezuse ca e prima fata invitata ce ajunse insa camera era intesta de tinere domnisoare ce asteptau sa-si intalneasca pretendentii. Vru sa-i adreseze o intrebare vizitiului, dar observa ca acesta disparuse lasansu-i bagajul la picioare. Gandurile ii fura intrerupte de o usoara bataie pe umeri. Se intoarse usor. In fata ei statea un baiat mai inalt cu un cap decat ea. Avea parul blond ce stralucea in lumina calda a lumanarilor. Ochii verzi aveau o stralucire aparte. Un zambet larg i se lati pe fata. Tora avu aceeasi reactie il lua in brate simtind cum acesta ii raspunde. Dupa mult timp se simtea protejata. Cat de dor ii fusese de el. Strangearea deveni mai larga si simti cum el se departeaza de ea. "Mi-a fost dor de tine..." spuse cu rasuflarea taiata. "Acum esti aici, si nimic nu mai conteaza. Hai sa-ti arat unde o sa stai." Ii lua bagajul si inainta inspre scari, insa Tora isi auzi numele strigat. "Stai putin!" ii spuse aceasta in timp ce se intoarse sa scruteze multime. In imbulzeala de fete necunoscute vazu o figuura ce se indrepta inspre ei. Atunci o recunoscu. Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.
![]() "Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken." |
|||
06 Sep 2011, 20:35
(This post was last modified: 07 Sep 2011, 20:26 by Jennifer L. Campbell.)
Post: #2 |
|||
|
|||
Jennifer se sui usor in sania care o ducea inspre Durmsdrang.Vizitiul ii pusese bagajeze pe bancheta din fata sa, si porni la drum.Privelistea o facea sa se simta minunat.Ii fusese asa dor de zappada, de a se da cu sania sau de a se batea cu bulgari.Chiar daca acum nu stia daca o sa aiba timp pentru asa ceva, cand va pleca nu va rata ocazia.Era fericita ca acceptase sa vina la Bal, si mai presus ca Alexander nu se suparase.Fusese invitata de un prieten bun de`al ei.Il cunostea de cand erau mici, erau chiar prieteni de familie.
Vantul batea usor, dar tanara simtea cum ii ingheata venele in ea.Isi impreuna mainile tinandu`le la piept pentru a ii fi mai cald.Chiar si cu un pulover si cojocul pe ea, tot ii era frig.chiar daca era asa, tot deabea astepta sa se joace in zapada.Ridica privirea in sus vazand cum silueta Castelului se iveste in fata sa.Nu era la fel de frumos ca Hogwarts, dar era sigura ca se va simti bine.Auzise despre aceasta scoala de vrajitori ca este mai mult o adepta a Magiei Negre dar nu ii pasa.Stia ca Ryan nu este asa, si asta era tot ce conteaza.Mereu fusese ca un frate pentru ea si asa va ramane mereu. Portile masive din lemn se deschisera cu un scartait lung, sania intrand in curtea Castelulu.Vizitiul orpi usor sania, Jennifer coborand din aceasta cu bagajele dupa ea.Silueta lui Ryan se ivea in fata sa.nu dupa mult timp cei doi se aflau fata in fata. -Ryan ! spuse Jennifer entuziasmata revazandu`si vechiul prieten. -Ma bucur mult ca ai venit, spuse acesta luand`o in brate.Ce frumoasa te`ai facut ! -Multumesc, si tu ! ii spuse Jennifer razand. -Haide sa te conduc in camera pentru a te schimba, si dupa iti arat imprejurimile., continuase aceasta schitand un zambet calduros. Jennifer dadu afrimativ din cap.bagajele tinerei Cercetase au fost duse in camera sa printr`o magie, ea mergand la brat cu Ryan inspre intrarea in Castel.Usile marise deschisera, cei doi intrand usor.Cercetasa zambi usor uimita vazand atatea fete necunoscuse, dar dintr`o data zari silueta unei persoane care o cunostea foarte bine.Era Tora, prietena sa care facea parte din aceeasi casa. -Tora ! striga Jennifer indreptandu`se spre aceasta usor uimita vazand`o aici, la Durmstrang. |
|||
06 Sep 2011, 21:24
(This post was last modified: 06 Sep 2011, 21:25 by Tora Chang.)
Post: #3 |
|||
|
|||
Jennifer alerga inspre ea. Cele doua fete se luara in brate. Nu se astepta sa se intalneasca aici. Vazu un baiat ce inainta inspre ele. Se indeparta usor de ea, soptindu-i la ureche:
"Imi povestesti mai tarziu cine e baiatul..." Jenn incepu sa chicoteasca. "Hei, Vlad!. Crezi ca as putea avea o colega de camera?" Un zambet i se lati pe fata. Vladimir se uita nedumerit la ea, insa figura i se destinse. "Sigur, asta daca e de acord si partenerul prietenei tale." Cei doi se privira. Era ceva ciudat la acea privire din ochii lor, insa disparu intr-o secunda. Vladimir o lua de mana si u aduse langa el. "Oh! Am uitat sa fac prezentarile. Vladimir ea e Jennifer. Jenn el e Vladimir." La ultimele cuvinte simti cum se inroseste. Spera ca Jenn sa nu observe ca sa nu o supuna la un intreg interogatoriu despre el. Dar observa o sclipire in ochii ei, asa ca probabil nu o sa scape de cateva intrebari. "Ma bucur sa te cunosc Jenn." spuse tanarul intanzind mana. Insa aceasta fu stransa de o alta persoana. Tora isi ridica privirea. Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.
![]() "Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken." |
|||
06 Sep 2011, 21:58
(This post was last modified: 06 Sep 2011, 21:58 by Fleur Delacour.)
Post: #4 |
|||
|
|||
![]() ![]() |
|||
07 Sep 2011, 20:34
Post: #5 |
|||
|
|||
Jennifer isi lua in brate usor vechea prietena.Se bucura atat de mult sa o vada printre atatea fete necunoscute mai ales ca nu o vazuse de vreo saptamana.Ultima data cadn tanara Cercetasa daduse ochii cu colega sa fusese in Camera Potretelor iar alaturi de ele fusese si Bells.Chicoti usor auzind vorbele Torei despre Ryan dupa un zambet ii aparu pe fata cand partenerul TTorei le dadu voie sa stea impreuna in aceeasi camera, dar se parea cu o conditie dar era minora.
Se intoarse usor inspre prietenul sau de suflet vazand cum acesta dadu afirmativ din cap.Se uita un pic uimita vazand privirea care aparura in ochii celor doi baieti dar se paru ca disparuse intr`o secunda.Se intoarse inspre respectivul Vladimir in momentul in care Tora facu prezentarile dar se uita atenta cu o sclipire in ochii Torei.Se parea ca in aceasta seara vor avea multe de povestit, dar cel mai mult Tora ei. In momentul cand Jennifer vruse sa ii intinda mana tanarului Vladimir si sa`i spuna ca si ei ii pare bine de cunostiinta vazu mana altei persoane luand`o pe cea a baiatului.Auzi vorbele persoanei care vorbise facand niste ochi mari.Ce cauta Heather aici?Isi ridica privirea pentru a o intalni pe cea a Soimencei.Se parea ca tot la fel de artagoasa si plina de sine ramasese. -Buna Heather, spuse Cercetasa pe o voce rece uitandu`se indiferenta la heather.Nu avea cum sa ii strice nimeni aceste zile minunate pe care le va petrece aici, nici macar dusmanca sa. |
|||
08 Sep 2011, 12:45
Post: #6 |
|||
|
|||
Trebuia sa scape de vampirita imediat. Balul asta trebuia sa fie sansa ei de a scapa de rutina si de a petrece mai mult timp cu Vladimir.
"Buna Heather. Imi pare rau dar noi trebuie sa plecam." Il stranse usor pe Vladimir de mana. "Haide Jenn..." O lasara pe soimeanca in urma. Cei doi baieti le condusera prin castel aducandu-le intro aripa mai luminata. Intrara intr-o camera cu doua paturi asemanatoare cu cele din evul mediu. Mai erau doua fotolii si doua dulapuri. Tora nu avu timp sa cerceteze doarece Vladimir o trase inspre ea. "Ne vedem mai tarziu." Isi apasa puzele de buzele ei si apoi disparu. Tora isi atinse usor buzele. Nu mai avusese senzatia asta de mult timp. Simti cum se inroseste. Se aseza pe pat incercand sa se ascunda de Jenn. Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.
![]() "Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken." |
|||
08 Sep 2011, 20:52
Post: #7 |
|||
|
|||
Jennifer ii intoarse spatele Soimencei nici macarluandu`si la revedere.Nu ii pasa ca era nesimtita dar aceea persoana nu merita nici macar "Pa" sa ii zici.Nu isi dadea seama cum aceasta era la Ochi-de-Soim, ea potrivindu`se mai mult la Viperini.Se mira cum chiar cunoscuse Viperini mai de treaba decat aceasta.
Cei doi baieti le condusera pe tinerele Cercetase in camera in care aveau sa isi petreaca seara.Deschise usa usor, fetele intrand primele si dupa baietii.Era o camera mare, frumoasa si primitoare.Ii placea stilul in care fusese decorata chiar daca nu era chiar foarte pe placul ei.Se intoarse usor cu privirea inspre Ryan luandu`si la revedere de la acesta si ca o sa se vada un pic mai tarziu.Ii dadu o imbratisare prieteneasca dupa care se intoarse inspre Tora vazand ca se inrosise toata dupa sarutul de care avuse parte. Cei doi baieti plecara inchizand usor usa dupa ei, Jennifer asezandu`se pe pat langa Tora.Avea o groaza sa ii povesteasca, nu o va lasa sa ii scape nici un detaliu despre acest Vladimir. -Scoate tot, spuse jennifer asezandu`se turceste in pat fazand niste ochi mari de catelus inspre colega sa. |
|||
09 Sep 2011, 11:49
(This post was last modified: 09 Sep 2011, 11:52 by Tora Chang.)
Post: #8 |
|||
|
|||
Tora se rusina si mai tare cand auzi cererea lui Jenn. Insa veselia ii revenise asa ca spuse chicotind:
"Nu e asa mult de povestit. Poveste veche. Ne-am cunoscut, ne-am placut, am disutat, ne-am apropiat si am ajuns aici." Rezumase povestea in doar cateva cuvinte. Nu vroia acum sa depene tot. Tot ce vroia era sa stea cu el. Insa trebuia sa mai astepte putin. Incepu sa despacheteze. Isi scoase toate hainele, le paturi si le puse intr-unul dintre sifoniere. La sfarsit scoase rochia pentru bal. Era pusa intr-o husa neagra si o lasa asa. Trebuia sa fie o surpriza. De-abia astepta sa vina urmatoarea seara. Ascunse rochia in sifonier, impinse ganta sub pat si se aseza. Se intinse pe pat, sprijinindu-si capul intr-o mana si spuse: "OK! cum e randul tau. Care e treaba cu acest baiat?" spuse asteptand un raspuns de la Jennifer. Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.
![]() "Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken." |
|||
09 Sep 2011, 12:02
Post: #9 |
|||
|
|||
Jennifer chicoti auzind "marea" poveste a lui Tora.Aceasta rezumase totul in cateva cuvinte, dar din care Jennifer intelese tot.Se intreba de cat timp sunt cei doi impreuna dar va afla mai tarziu.Nu vroia sa o sacaie pe Tora cu intrebarile, dar asa era firea sa, curioasa.
Vazu cum Tora incepu sa isi despacheteze hainele, Jennifer dandu`se jos din pat pentru a face acelasi lucru.Isi scoase mai intai rochia si pantofii punandu`le usor pe pat, dupa care dintr`o miscare a baghetei toat ce mai avea ea prin bagaje se asezasera frumos in sifonierul ramas gol. Rochia sa ca si a lui Tora era pusa intr`o husa neagra pentru i se intampla ceva.O puse langa celelalte haine in sifonier dupa care se intoarse zambind inspre pat. Se aseza usor pe pat zambind asteptand`o pe Tora.Vazu cum termina si ea imediat, asezandu`se langa tanara Cercetasa si punand intrebarea de care Jennifer stia ca nu va scapa. -Pai nimic, suntem doar buni prieteni de mici, prieteni de familie, si m`a invitat..spuse Jennifer zambind.Stia ca niciodata nu va fii nimic intre ea si Ryan mai ales ca alesul vietii sale este Alexander. |
|||
09 Sep 2011, 12:16
(This post was last modified: 10 Sep 2011, 23:08 by Tora Chang.)
Post: #10 |
|||
|
|||
Tora chicoti. Din descrierea lui Jenn parea ca avea pe altcineva. Era alegerea ei. Casca usor. Drumul o obosise. Se ridica din pat si incepu sa se plimbe prin camera, incercand sa-si alunge somnul. Avea nevoie de aer.
"Cred ca eu ies sa ma plimb." spuse aceasta hotarata. Vroia sa iasa din camera neaparat. "Ne vedem mai tarziu." Iesi din camera, lasand-o pe Jenn singura. Probabil va iesi si ea mai tarziu sa se intalneasca cu Ryan. Incepu sa se plimbe pe hol cercetand cu atentie detaliile arhitecturale. Atatea modele complicate. Sigur era magie la mijloc. Era imposibil sa faci asemenea modele folosind uneltele incuiatilor. Le atinse usor ca si cum ar fi incercat sa simta acea magie. Holul se largi. Tora se uita imprejur. Credea ca era singura, insa o persoana se apropie de ea. "Se pare ca ne-am intalnit mai devreme decat ne-am fi asteptat.." spuse aceasta chicotind. "Chiar acum veneam sa te iau din camera." Vladimir zambi. Ii fusese dor de acel zambet. Tora il lua de mana. "Deci... Imi arati si mie castelul?" Vlad o trase de mana conducand-o prin tunelul prin care venise. Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.
![]() "Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken." |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|