Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

1 2 3 4 5 Next »

/ Be quiet or be dead

• Incepu sa rada ironic tinandu-se de burta. Chiar daca inafara ei afisa un scut inauntru nu era chiar asa, era usor de doborat doar daca stiai cum sa o ataci. Insa de rareori era doborata de propriile arme, doar ca acum se asigurase ca el nu avea sa faca nimic la adresa ei. In plus, era strain. I stia doar numele si cum arata, in rest nimic. Inghiti in sec si isi lasa mainile lejer pe langa corp dandu-si ochii peste cap.
  - Serios? Nu-mi spune ca acum am dat de un psihopat care in toiul primaverii vede ca ninge. Continua ea razand si pufnind. Spera sa nu fie un "Da" convins la spusele ei caci altfel ar fi zis ca si ea era nebuna, statea de vorba cu un tip care nici macar nu-l cunostea si i stia doar numele, in loc sa mearga fain frumos acasa si sa citeasca ceva in loc sa i de-a replici astuia.
  - Frig? Sa chem un ghemotoc de blana de arici sa te incalzeasca? zise ea razand sarcastic.

Psihopat? Abia acum si-a dat seama? Ii venea sa rada fara oprire insa ar fi fost total nepoliticos din partea lui avand in vedere ca tocmai se afla in fata unei domnite, iar cu orice reprezentat al sexului frumos trebuie sa te porti decent, chiar daca "decent" nu era tocmai cuvantul sau. Cu putin timp in urma bause o potiune care in mod evident i-a afectat gandire, efecte secundare, erau perfect normale..deci, dupa toate calculele trebuia sa-si revina in cateva clipe.
Chicoti scurt cand ii auzi propunerea ciudata insa deveni din nou serios pentru ca incepea sa aiba din noi halucinatii. Isi freca ochii cu dosul palmei apoi simti cum corpul i se incalzeste treptat. Isi revenea, iar imaginea din fata lui devenea din ce in ce mai clara. Se apropie usor de ea, fara a face miscari bruste si oprindu-se la o distanta de aproximativ doi metri trase aer in piept, apoi se uita catre ea cu o privire dementa, visatoare, complet rupta de realitate chiar daca acum se simtea mai bine si perfect sanatos, totusi prefera sa o mai faca un pic pe nebunul.
"Te-ai speria daca ti-as spune ca sunt capabil sa te omor, iar mai apoi sa uit ca am facut-o?" Nu zambi si nici nu schita nici cel mai mic gest cum ca ar fi gandit acele vorbe. Pentru el era foarte usor sa spuna orice. Cuvintele erau atat de lipsite de importanta incat jongla cu ele zilnic. Nu stia daca trebuia sa continue si mai ales, nu stia de ce ii spunea ei acele lucruri avand in vedere ca o intalnise pentru prima oara si nici macar nu ii facuse vre-un rau, de fapt..nu-i facuse absolut nimic.

• Tipul asta intradevar avea nevoie de o mama de bataie. De ce isi pierdea timpul cu el? Cand putea sa faca altceva tot mai folositor decat sa asculte cuvintele unui psihopat care defapt bause cine stie ce potiune si acum era pe alta lume. Un drogat! Exact! Probabil asta era insa nu avea sa i de-a atentie prea multa. In plus ea era de sexul feminin si el masculin deci automat avea mai multa forta fizica decat ea insa si ea avea un avantaj: magia. Caci ea era buna in dueluri chiar daca in fata unui barbat la forta fizica erau sanse de...nici nu mai conta, nu avea sanse mai mult de 10% si asta ar cam trebui sa o sperie insa nu o facu. Dadu absenta din umeri la afirmatia lui. Daca i spunea asta acum cateva luni ar fi zis ca nu ar avea pentru cine sa traiasca insa acum avea, pentru Artimei. Deci de asta oricum nu avea sa pateasca nimic acum. Un ranjet i aparu in coltul gurii doar ca apoi sa inspire aer adanc dandu-se la cativa pasi in spate, zicand:
  - Sincer? Mai mult ma sperii tu decat faptul ca as putea fi moarta acum. Insa sa dam cartile pe fata, Chase. Si daca ai vrea nu ai putea uita moartea mea, caci moartea unui reprezentat al sexului frumos nu se uita usor, te asigur eu. continua ea fixandu-l cu privirea ca apoi sa o indrepta in alta parte automat.

"Nu pune la indoiala nebunia mea..ar putea sa te surprinda faptul ca nu ma cunosti atat de bine pe cat pare..si sunt sigur ca esti mai mult decat lasi de vazut..nu-i asa?" comenta descoperindu-si vag dintii albi lasand sa-i scape un marait lung, infricosator. Isi permise sa-i atinga parul cu o mana trecandu-si degetele prin el, mangaind-o usor prin spatele urechii urmarindu-i cu cea mai mare atentie reactia..probabil nu avea sa-i placa..insa nu-i pasa. "O existenta care nu ascunde o mare nebunie n-are nici o valoare." zise el uitandu-se cu ochii mari la ea. Isi retrase mana indepartandu-se de ea caci probabil avea sa urmeze o palma usturatoare pe obrazul sau.
Sunt oameni carora le este dat sa guste numai otrava din lucruri, pentru care orice surpriza este o surpriza dureroasa si orice experienta este un nou prilej de tortura. El, ce putea spune despre el..multe si nimic. Faptul ca exista el nu dovedeste decat ca lumea nu are nici un sens. El, era o umbra care dispare in intuneric chiar daca el singur e intunericul..acum insa nu mai stie cine e..sta in padurea asta blestemata si isi pirde timpul cu o fetita incuiata care habar nu are de lumea lui, care este mereu binedispusa si traieste printre oameni de incredere..el..nu era de incredere asa ca cel mai bine pentru ea ar fi fost sa-si ia mai repede talpasita din acel loc si sa fuga cat o tin picioarele fara sa se uite in urma.
"Din acest motiv prefer de o mie de ori o existenta dramatica, torturata pentru destinul ei in lume si chinuita de cele mai consumatoare flacari interioare, decat un om abstract, framantat de probleme abstracte." Ranji incantat in timp ce se plimba incet imprejurul ei cercetand-o de parca ar fi vasut-o pnetru prima oara cu doar cateva secunde mai in urma. Isi scoase incet bagheta din buzunar ascunzand-o la spate si apropiindu-se usor de ea, privind-o direct in ochi ii puse bagheta la piept..nu insemna nimic pentru el o viata de incuiata. "O ultina dorinta?"

• Nebunia lui? La tipul asta nu se mai numea nebunie ci ceva mai deplasat caci specimenul acesta era parca prea deplasat la "nebunie" pentru a-l intelege. Mai vazuse ea la viata ei asemenea tipi, dar asta i depasea pe toti. De ce mereu dadea peste astia? Peste unul singur daduse care era normal adica Arty si atat. Inghiti in sec si il analiza din nou pe tip din cap pana in picioare, i venea sa-si de-a palmi cand il vedea cum vorbeste de codat..poate nu era ea "Einstein" in varianta feminina, dar avea nevoie sigur de un Dex cand vorbea cu el.
  
  Ofta scurt si se retrase cativa pasi in spate cand acesta se apropie de ea, stia ca era in stare de orice..nu trebuia sa i-o spuna, caci o stia prea bine. Nu era nevoie sa-l cunoasca ca sa stie ce poate, i putea vedea asta in ochi. Se pricepea la chestiile astea mai bine ca oricine.
  - Defapt sunt mai mult decat crede oricine, dar asta nu ma impiedica sa nu arat latura mea..adica "the dark side" continua ea cu un sarcasm si un zambet malitios pe buze, avea sa fie o noapte ciudata.
  
  I se marira ochii cand acesta ajunse drept in drept cu ea si i puse bagheta la piept zicand " O ultima dorinta?", dar se pare ca el nu stia deloc ca si ea avea asi in maneca? Scoase rapid bagheta de la spate si o indrepta spre el zicand "Stupefy!", doar ca apoi sa se faca nevazuta. Trebuia sa alerge, oricum avea chef si de asta dar acum trebuia sa alerge de un nebun..caci altfel nu stia ce s-ar fi intamplat. O lua in directia opusa ocolind copacii unul cate unul, dar din alergatul ei brusc ajunse la marginea unei prapastii..se pare ca padurea ascundea destule secrete. Tresari destul de tare cand puse piciorul si o piatra cazu in gol.

"The dark side"? probabil glumea. O pustoaica atat de inocenta si micuta care se plimba prin padure respirand aerul curat si admirand frumusetea naturii sa fie si intunecata pe deasupra..interesant. Poate ea era mai nebuna decat el, ar fi fost absurd, nu avea chip de psihopata..si totusi..nebunia nu era evidenta la toate specimenele..doar la cele disperate, care sunt bantuite de o agonie imanenta vietii..obsedate de voluptoasa durere sufleteasca care nu face decat sa se intensifice odata cu trecerea timpului. Daca s-ar fi ghidat mereu dupa instinctul sau care trebuia sa recunoasca ca era uneori animalic..atunci ar fi omorat-o in clipa cand o vazuse pentru prima oara. Ii placea sa omoare, dar nu pentru un scop anume, ci doar pentru placare, evident ca avea trasaturi sadice bine accentuate si ascunse in acelasi timp...era ca o oglinda..ce primea de la persoanele din jur, aceea dadea inapoi..deci putea fi si dragut daca avea o dispozitie buna.
Julieta..era domnita care se afla intr-un moment nepotrivit la locul nepotrivit..poate chiar o sa-i fie mila de ea si o sa aiba remuscari ca o facuse sa sufere. Inspira adanc o doza puternica din parfumul ei dulce, patrunzandu-i pana in plamani. Zambi vag din coltul gurii insa destul incat sa-i apara gropitele adanci in obraji. Se juca putin cu bagheta printre degete prinzandu-i pentru un moment si haina fetei simtind cum materia fina ii mangaie pielea. Inghiti in sec si deschise doar putin gura pentru a rosti blestemul fatal, dar intepeni pentru cateva secunde..o vraja? Pe puricii lui Merlin..fata era vrajitoare! Indiferent cate scuturi avea el, cate vraji de aparare, de la o asemenea distanta vraja fetei isi facuse efectul. Cand simti ca se dezgheta, ranji amuzat si porni pe urmele ei. Nu se grabea..daca era sa scape..norocul ei..daca nu..ehh..norocul lui.
Facu cativa pasi in desisul padurii, adulmecand aerul racoros incarcat cu un puternic miros de pamant ud si muschi. Isi materializa bagheta in mana dreapta, ascultand cu si mai multa atentie in timp ce un ranjet viclean i se intindea pe chip. Nu era departe, poate cativa metri. Se opri ascultand cu cea mai mare atentie tot ce se intampla in jur..auzi pasi. Se furisa printre copaci leganandu-se un pic..fiind inca ametit de potiunea pe care o bause. O vazu..era frumoasa, asa speriata. Pentru o clipa ii trecu prin minte ideea sa o lase in pace..dar nu..era prea frumoasa ca sa o lase. Se apropie din spate si o apuca cu mana stanga de haina ei tragand-o in spate pana o lipi de el. "Fii atenta..prapastie." Cu o mana o tinea usor de talie in timp ce cealalta o strecura pana la pieptul ei impungandu-i pielea gatului cu varful baghetei. "Deci..care spuneai ca e ultima dorinta?"

• Inghiti in sec si respira sacadat. Nici macar nu se putea uita in jos, era prea mare distanta si daca ar fi facut un pas gresit viata i-ar fi fost curmata foarte usor. Nu i era frica de moarta, ci faptul ca lasa oameni in urma la care tinea si nu-si putea trai viata fara ei, de exemplu Arti. Scutura lent din cap ca sa nu se gandeasca la moarte si tresari scurt cand barbatul o lipi instaneu de el. Nu putea sa se miste caci ar fi fost pasul gresit, dar nu era nici comfortabila in stramtoarea lui. Dadu din greseala cu piciorul si o pietricica cazu in gol, auzindu-se cum pica in apa..grozav, jos era apa! Se putea sa-i mearga mai rau de atat.
  
  Se incrunta cand Chase i puse la gat varful baghetei, rostind acele cuvinte. Insa chiar daca incercarea moarte nu avea, isi indoi genunchiul si dadu cu piciorul in spate lovindu-l pe barbat..ei bine, la partea care nu trebuia lovit un reprezentant al sexului masculin.
  - Sau poate nu va fi ultima dorinta.Continua sa fuga cat de tare o tineau picioarele, dar realiza la scurt timp ca bagheta i ramase acolo pe jos. La dracu! isi zisese in gand si continua sa alerge din nou, parca era un joc de-a prinselea si ea era soarecele iar el pisica, desi ar fi preferat sa fie invers caci sa fi soarecele nu era tocmai cel mai interesant lucru.
  
  Se opri pret de cateva secunde sa-si traga suflul si auzi niste zgomote. Se uita in stanga si in dreapta, observand cum ceva din tufisuri isi tot muta pozitia, ba intr-o parte ba in alta. Inspira greu si adanc, acum daca asta nu era Chase ei bine moartea ei nu avea sa fie "Cazutul intr-o prapaste" ci " mancatul de vie de un animal". Respira sacadat din nou si observa cum ditamai creatura i aparu in fata. Facu ochii mari si ramase muta, ce puteai sa zici in momentele astea?

Simti doar un singur lucru..durere..in rest, toate simturile ii era blocate si anume din cauza unei dureri intense care provenea de la o singura sursa..La naiba! Fata asta avea tupeu..si forta..si cap..gandise repede si corect. Pentru asta trebuia sa o pedepseasca in cel mai drastic mod posibil de nu se mai vede insa gestul merita toate aplauzele, nu nimerise niciodata intr-o astfel de situatie penibila si al naibii de jenanta. Marai scurt simtind cum durerea se imprastie si isi revine treptat. Deschise ochii si privi in jur, nu era de mirare ca fugise cat o tineau picioarele, astfel ar fi facut si el daca ar fi fost in locul ei. Se relaxa ridicanduse pe picioare incercand sa stea drept. Pe dracu..slabiciune barbateasca..il duruse ingrozitor..nemernica, dar in acelasi timp adorabila Julieta ii facuse un cadou.
Facu un pas nefiind sigur daca poate merge, insa se simtea mult mai bine si poate ca avea sa continuie goana. Ridica piciorul si mai facu un pas, de data aceasta mai mare. Simti cum trosneste ceva sub talpa, o creaga..Ridica piciorul si izbucni intr-un ras nebunesc, hohotele lui raspandindu-se in padure.
Bagheta micutei..o distruse..dinte pentru dinte..ea ii distruse altceva..si anume posibilitatea de a face copii in urmatoarele cateva luni, nu ca ar fi iubit foarte mult si ar fi dorit un demon micut care sa-i manance din mancare si sa doarma intr-o casa cu el. O lua de jos si o puse in buzunar. Zambi scurt inainte de a se lua dupa ea in goana..ii auzea pasii..fosnetul pe care il facea la contactul cu tufisurile..respiratia..brusc se opri..nu o auzea..probabil se oprise si ea la randul sau.
"Julietaaa..te ascunzi, micuto?" zise el asteptand macar un semn din partea ei care i-ar fi dat de inteles unde se afla ea.

• Inghiti in sec si continua sa respire incet dar sacadat. Nu putea sa riste sa fie auzita, nu de el si nu acum. Era sigura ca bagheta i era rupta, caci nemernicul asta era un ciudat si in acelasi timp un om puternic. Ofta scurt si continua sa priveasca in sus, la naiba! Nimic nu o putea ajuta acum ci spera doar sa iasa de aici cu bine. Inghiti in sec si i se puse un nod in stomac. Zici ca erau in filmele de groaza, in care un psihopat te urmarea si mai ca nu voia sa-ti ia gatul. Bine, finalul nu stia daca era acelasi..caci trebuiau sa aleaga, ori ramaneau amandoi vii ori unul dintre ei urma sa fie mort..ceea ce varianta a doua o facea cea mai tragica dintre toate.
  
  Isi dadu o mana prin par si se dadu cativa pasi in spate, doar ca apoi sa se zgarie de creanga unui copac. Se uita la brat, taietura era destul de adanca si urata, dar din nou bagheta era distrusa si nu putea sa-si vindece rana. Oricum, tipul avea sa o gaseasca dar ea spera sa fie mai isteata decat el si sa nu o gaseasca, doar ca fara bagheta era ca si pierduta, debusolata intr-o padure infinita. Chiar daca stia fiecare copac asta nu insemna ca se putea pierde usor.
  
  Calca din greseala pe o creanga si isi dadu repede seama ca el o auzise.
  - Du-te naibii! zise ea doar ca apoi sa-si astupe gura. Mai idioata de atat putea fi? Nu, caci acum facuse o greseala..doamne, cat ura sa se joace de-a soarecele si pisica
  - Iesi odata de unde esti, daca tot vrei sa dispar de pe fata pamantului! continua ea cu un sarcasm si cu mainile incrucisate la piept..

• O auzi spunand acele cuvinte si chicoti incantat. Un zambet larg i se asternu pe chip facandu-l sa para destul de inofensiv, poate chiar dragut. Bine ca nu ii putea vedea fata in acele momente caci probabil nu si-ar fi crezut ochilor ca acesta e individul care vrea sa-i puna capat zilelor. Acum suna chiar amuzant "..sa dispar de pe fata pamantului!"..ii trebuia lui asta? plus ca era si vrajitoare, oare ce fel de sange avea? Ranji, aratandu-si dintii care oricum nimeni nu ii vedea in acel moment si fara sa mai zaboveasca de pomana intr-un singur loc porni spre locul unde se presupune ca ar trebui sa fie fata. Micuta, daca ar fi avut probleme cu inima, nu ar mai fi rezistat ea atat, in padure, fugarita de un presupus nebun, fara bagheta...nu ii era deloc mila, ii parea inutila si nula compatimirea in acel moment. Caci nu se simtea atat de normal si mediocru pentru a putea compatimi pe cineva, se iubea prea mult si trebuia sa fie un om care traieste in afara de orice pericol pentru a manifesta parere de rau fata de suferinta altcuiva..insa el nu era asa. Ii placeau provocarile si profita de moment de cate ori avea ocazia.
  Isi facu loc cu mainele printre tufisuri si isi miji ochii cand vazu la cativa metri distanta de el o siluieta bine cunoscuta. Era prea usor..oare chiar vroia sa se lase batuta atat de repede sau era o capcana? Ofta adanc urmarind fiecare miscare a fetei din ascunzis. Parea destul de speriata. Iesi de printre copaci privind-o triumfator cu bagheta ridicata. "Ti-ai facut un nou prieten?" comenta cu ironie cand zari sarpele gata sa sara peste ea. "Vipera evanesca" murmura printre buze indreptand bagheta spre reptila facand-o sa dispara.
  "Ti-as restitui bagheta insa nu cred ca mai poti face vraji cu ea, Julieta." Ii placea la nebunie numele ei amintindu-si de fiecare data cand in pronunta de scenele din Shakespeare. Scoase din buzunar faramele de lemn inmanandu-i-le ei. "O sa-ti cumpar alta, daca mergi cu mine pe Aleea Diagon."