Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo
1 2 Next »
/ be your best self

**James R. Nolan** · 03 Feb 2013, 17:51

James pufni. Propunerea? Mai bine spus auto-invitaţia sa. El nu avusese niciun gând cu privire la aşa zisul 'echipaj'. În plus, ce tocmai spusese Brigitte, legat de faptul că dacă va găsi un pirat mai arătos, îl va lăsa baltă, îl făcea să se ducă cu gândul la faptul că singurul ei interes era să se culce cu el.
O privi amuzat.
'Hei, şi podelele trebuie spălate de cineva,' spuse el. 'Şi cum deocamdată doar noi doi suntem tot echpajul, va trebui să ne ocupăm şi de asta. Cine ştie, poate va fi distractiv dacă lucrăm împreună.'
Zâmbi ironic şi cu subînţeles, apoi se ridică din pat cu o săritură. Îi ignoră ultima replică. Dacă voia să fie un pirat ar fi fost indicat să termine cu prostiile alea.
'Bine, nu mai mi-e foame,' spuse, ridicând din sprâcene. 'Hai să salvăm barca, partenere, ori nu vom mai avea unde să locuim.'
Îi întinse braţul galant, ca şi o invitaţie la o petrecere fiţoasă.

**Brigitte E. Francis** · 05 Feb 2013, 16:25

Brigitte zambi malitios cand acesta ii dadu de subinteles ca o primise. Pardon, ca ea il primise. Insa nu mai conta asta, pentru ca reusise. Ca intotdeauna. Cine spunea ca frumusetea nu era un atu?
Il privi ironic cand ii intelese remarca, si ridica o spranceana, privindu-l cu un aer de superioritate, ce-i era atat de caracteristic.
"I-auzi!"exclama ea, incepand sa rada.
Se dadu jos din pat, pentru a-l urma, si se agata amuzata de bratul lui, ridicandu-si nasul putin cam sus, pentru a parea sofisticata si aristocrata.
"N-are si ea un nume?"intreba ea, intrebarea venindu-i firesc.
Nu stia daca piratii isi boteaza barcile, insa Incuiatii isi botezau masinile, asa ca unde era diferenta?
"Ia zi-mi, cate camere ai?"intreba ea, zambind in contiuare amuzata.

**James R. Nolan** · 06 Feb 2013, 11:18

James o privi pe Brigitte cum îl prinde de braţ şi ieşiă împreună pe hol. Nu putu să se abţină să nu râdă când o văzu cum îşi ridică nasul într-o poziţie care voia să fie sofisticată.
'Lasă aerele deoparte, dragoste, te fac să pari caraghioasă,' spuse el, pe un ton liniştit, apoi ridică din sprâncene la întrebarea ei. 'E o corabie, nu un bebeluş. Dacă va avea vreodată un nume, acesta va fii numele echipajului meu. La care va trebui să mă gândesc într-o zi.'
Zâmbi ironic, apoi îi deschise uşa spitalului cu o mică plecăciune, cerctetând încăperea de orice fel de urmăritori sau oameni care poate că ar fi fost împotriva faptului că un pacient iese din spital fără să vorbească cu vreu Vindecător care să îi dea permisiunea să facă asta.
Ieşiră în faţa magazinului dărăpănat care ascundea spitalul, privind manechinele pline de blănuri vechi şi prăfuite.
'Bine, condu-mă la corabie, nu mai ştiu unde am lăsat-o,' spuse James, amuzat.

**Brigitte E. Francis** · 06 Feb 2013, 13:30

Ea nu era caraghioasa. Asta era clar. Insa lasa balta subiectul, si se intoarse zambind spre el.
"Asa deci, se va numi Brigitte. Un nume atat de genial pentru o barca!"vorbi ea amuzata, cu un zambet malitios pe buze.
Gandul ca o corabie ii va purta numele o incanta peste masura, pentru ca lui Brigitte ii placea sa aiba cat mai multa putere, iar ce altceva insemna ca detii puterea cand aveai o barca care-ti purta numele?
"Deci va trebui sa impartim o camera? Asta inseamna ca nu ai voie sa bei, altfel dormi afara, pe pres. Ah, si inca ceva. Patul e al meu, ok?"
Nu o incanta ideea de a imparti o camera cu cineva, caci ii placea sa se rasfete, insa daca acestea erau conditiile, trebuia sa accepte. Inca de cand fusese casatorita cu danezul, descoperise ca nu-i placea sa imparta patul cu cineva, intrucat in timpul noptii se intindea peste orice spatiu liber.
"Si sper ca nu sforai. Nu suport persoanele care scot sunete in timpul noptii."
Dupa ce iesira din spital, il trase pana in curte, unde se vedea corabia. De fapt, unde ea vedea corabia, intrucat pentru ceilalti era invizibila.
Isi scoase bagheta si il conduse pe James pana in interiorul acesteia. O data pe punte, James era capabil sa o vada.
Apa se legana incet peste tot cuprinsul puntii, catargul era rupt in doua si cazut peste roata cu care conduceai corabia, cabina capitanului lincaia de apa, iar partea din fata era innegrita.
"Nu te duce in carlinga, e numai apa acolo. Si nu stiu pe unde a explodat si ce, insa tot pe jos pe acolo este."

**James R. Nolan** · 08 Feb 2013, 22:17

James privi nimicul care era corabia lui invizibilă, însă nu se opri şi păşi înainte, cu Brigitte lângă el, pe punte.
'Ştii, nu ţi-ar strica să mai laşi jos chestiile de şefă. Eu sunt căpitanul, eu spun ce trebuie sau nu să facem. Tu nu ai dreptul să dai ordine, doar să le preiei,' spuse el, ridicând din sprâncene şi zâmbind cu toţi dinţii într-o grimasă ironică şi enervată în acelaşi timp.
Nu îi plăcea deloc faptul că Brigitte se purta ca o regină pe barca lui şi că brusc îşi conturase ideea că erau la acelaşi nivel. James muncise zece ani să ajungă unde era şi nu avea de gând să lase o puştoaică să vină şi să se bage peste tot, făcând pe şefa cu aere de vedetă.
Mormăi un 'în ce m-am băgat' ironic şi privi catargul rupt. Îşi scoase bagheta şi o flutură în aer, în timp ce pânzele rupte se coseau înapoi şi catargul se lipea de la mijloc.
'Dacă e plin de apă, îmi dă un motiv să merg acolo,' spuse James, ridicând din sprâncene într-un mod amuzat. 'Ştii, noi ar trebui să reparăm lucruri pe aici, nu să le lăsăm deoparte ca să se repare singure.'

**Brigitte E. Francis** · 09 Feb 2013, 08:40

Brigitte ii ignora comentariile, caci in mintea ei se petrecea ceva confuz si pe care ea nu il intelegea. Ceva cu barca. Barca. Barca. Barca. De ce isi amintea de apa? Care apa?
Confuza, se uita la James, insa stia ca acesta n-o putea ajuta, asa ca incepu sa se plimbe pe punte, sperand ca isi va da seama de piesele lipsa. Dar nu putea sa-si dea seama care anume erau acestea.
Brusc, ceva ii lovi, probabil un obiect mare si greu, deoarece sarira aschii peste tot, iar corabia se zgudui puternic. Brigitte se agata de un butoi, insa acesta cazu, cu tot cu ea.
Se uita inspre James, incercand sa se ridice, insa fiindu-i prea greu din cauza ca barca se legana periculos de mult. Si stia ca asta nu era din cauza loviturii. Ci pentur ca se aflau pe apa. Nu stia cum, insa asta era. Privind peste umar, realiza ca avea dreptate. Erau pe apa, fara nici o urma de uscat.
"James?"intreba ea, alergand repede pana la locul unde se afla barbatul.
De partea cealalta a barcii se afla o alta corabie, cu un steag cu cap de mort. Brigitte isi dadu seama ce anume ii lovise. Ghiulele.
Acum situatia devenea cu totul absurda. Cum de se aflau pe mare? Si de ce anume trageau niste pirati in ei?
"Oh Doamne!"sopti ea, amintindu-si ceea ce uitase.
Se intoarse spre James, atragandu-i atentia asupra sa, si ii vorbi repede, incercand sa-l indeparteze in acelasi timp de pe punte si din bataia ghiulelor.
"James, asta nu e barca ta. Si noi nu ne aflam intr-adevar pe mare. E o poveste lunga, insa te rog, spune-mi ca exista un blestemat de loc pe barca asta unde sa nu fim loviti de ghiulele!"

**James R. Nolan** · 10 Feb 2013, 00:18

James simţea că ceva nu era în regulă încă dinainte ca vocea panicată a lui Brigitte să îi confirme asta. Se sprijini de balustrada corabiei, privind în jos. Apă. Imposibil.
Cercetă împrejurimile, însă nu era nici urmă de uscat. Era cumva un miraj? Fuseseră pus sub un farmec Confundus? Nu, nu părea să fie aşa ceva, nu ar fi fost atât de...treaz.
Simţi cum ceva solid făcu coliziune cu corabia care se legănă periculos pe suprafaţă vălurită a mării.
James îşi întoarse privirea, căutând sursa ghiulelei pe care o primiseră. Ştia cum se simţea muniţia de tun pe corabie.
Privi vaporul din depărtare cu ochii mijiţi. Alţi piraţi? Aşa părea după pânzele negre. Nu era de bine.
Se întoarse spre Birgitte care era mult mai panicată decât credea el că era nevoie.
'Mergem înăuntru şi îmi spui toată povestea,' spuse el, trăgând-o spre carlingă. 'Vei vorbi repede şi scurt ca să pot înţelege ce naiba se petrece aici, apoi venim înapoi şi ne protejăm. Voiai să fii un pirat? Acum ai ocazia. Noi nu ne ascundem. Nu avem unde să ne ascundem. Suntem noi şi marea împotriva lor. Va fi uşor.'

**Brigitte E. Francis** · 10 Feb 2013, 00:29

Brigitte il asculta pe James, incuviintand. Poate ca era copilaroasa in majoritatea timpului, insa cand venea vorba de lucruri serioase, atunci seriozitate era numele ei mijlociu.
"Haide, atunci", rosti ea, mergand impreuna cu James inauntru.
Trase aer in piept, apoi il elibera cu un oftat si raspunse:
"Uite care-i baiul. La scurt timp dupa ce ne-am cunoscut, ne-am cam...imbatat, stii tu, si am inceput sa jucam carti cu niste tipi dubiosi. Acestia au aflat ca esti pirat, si ne-au propus un targ. Nu mai tin minte ce anume trebuia sa le dam, insa stiu sigur ca ei ne-au luat pe o barca virtuala, iar asta e un joc. Doar ca e ceva mai mult decat un joc. Daca murim aici, murim de tot. Iar ca sa supravietuim, trebuie sa-i infrangem de baietii aia sexy de afara, apoi sa le furam o harta a comorii, si apoi...probabil sa gasim comoara. Stiuca pare prostesc, insa e adevarat"
Acum sa spusese toata astea cu voce tare, chiar parea ceva nebunesc.Insa era si ceva ce Brigitte ar fi facut.

**James R. Nolan** · 10 Feb 2013, 23:29

James o privi pe Brigitte cu atenţie, însă îi venea să râdă. El chiar nu fusese în apele lui seara trecută dacă chiar făcuse o astfel de tâmpenie colosală. Se sprijini de biroul lui când o nouă explozie îi zgudui corabia, care se legănă din nou periculos pe apa lină a oceanului.
Strâmbă uşor din nas când îşi simţi durerea din coaste, însă o ignoră. Avea altceva de făcut chiar acum.
Îi puse mâna pe frunte lui Brigitte cu o blândeţe ironică, ca şi cum ar verifica dacă nu are febră. O credea, însă îi plăcea să se joace puţin.
'Deci corabia asta e virtuală şi noi suntem ca într-un joc video?' întrebă el, amuzat şi sarcastic. 'Bun, îţi urmez povestea. Vom bate tipii răi şi apoi mergem acasă. Hai să găsim şi noi tunurile ca să ne apărăm.'
Îşi reluă atitudinea relaxată şi ieşi din carlingă, cu gândul de a reveni pe punte. Orice corabie de piraţi avea tunuri şi era sigur că le vor găsi pe undeva. Ajuns în lumina soarelui rece de iarnă, privi în jur cercetător. Îşi scoase bagheta şi o flutură de două ori. Podeaua punţii se despică, din ea ieşin un sistem de tunuri în stil vechi, de diferite mărimi.
O privi pe Brigitte.
'Începem cu cele mici de aici,' spuse. 'Nu are rost să ne folosim muniţia de la cele mari câtă vreme este posibil să nici nu avem nevoie de ea.'

**Brigitte E. Francis** · 11 Feb 2013, 19:01

Brigitte se incrunta, dandu-i mana la o parte.
"Da, ai inteles bine, asta nu e viata reala. Nu, daca traim. Dar daca murim aici, murim de tot."
Ofta, intrebandu-se de ce il lasase sa se bage in asa ceva. De ce il lasase sa-i bage in asa ceva? Insa asta ar fi facut si ea in locul lui. Nimic nou sau diferit.
"Stiu ca nu e momentul, insa ar trebui fii putin mai serios. Nu e chiar asa simplu"
Brigitte fu socata sa realizeze ca poate, pentru prima data, era de-a dreptul serioasa. Nici o gluma, nici o ironie. Sigur se simtea bine? Poate ca James avea dreptate, si ea chiar avea febra.
Iesira afara si privi tunurile. Partea ei preferata din filmele si cartile cu pirati!
"Foarte bine, capitane! Hai sa tabacim niste funduri. Dar totusi, nu sunt munitiile noastre, asa ca am putea sa-i macelarim si cu alea mari,nu?"

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo 1 2 Next » //  / be your best self

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Spitalul Sf. Mungo
1 2 Next »
/ be your best self