Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ Because this is anemic

Cei patru erau deja in picioare, in timp ce Anthony il prinse de roba pe celalalt barbat. Fata de el, viperinule ra mult mai inalt, ceea ce ii dadea un aer mult mai intimidant. Uitandu-se fugar in spatele ei, Kennya vazu ca jumatate din bar era in picioare, unii cu baghetele ascunse sub mese. Se repezi la Anthony, fortandu-l sa-i dea drumul barbatului, iar Chris ii impinse afara pe toti trei. Ploaia nu se oprise deloc, iar cei trei o luara la fuga catre cel mai apropiat magazin sau bar. Anthony inca nervos, mergea in fata lor, in timp ce Chris si cele doua fete il urmareau orbeste. O luara pe o strada adiacenta si se trezira cu o vedere plina de prea mult roz, aburi desi iesind din canile de ceai si o duzina de elevi care se tineau de mana.

“ Va rog nu-mi spuneti ca am intrat unde cred eu.” zise Kennya intorcandu-se grabita sa iasa inapoi in ploaie.

Katherine incepu sa rada pe infundate, iar fata incruntata a lui Anthony se netezi subit.

Chris ramase ca o stana de piatra in urma celorlalti. Nu ii trecuse nici o secunda prin cap ca vor ajunge intr-un astfel de loc. Se uita la cuplurile din jurul lui si la doamna Puddifoot care mergea vesela printre mese, servind ceai si complimentand tinerii adolescenti. O auzi pe Kennya certandu-se cu Ant despre faptul ca vizita lor acolo va naste prea multe barfe nu prea placute pentru ea. Anthony, uitand complet de incidentul de mai devreme, incerca sa o linisteasca rostind cuvinte placute si minciuni cu un aer glumet. Katherine se uita complet luata de val la imprejurimile pline de roz. Nue ra tocmai culoarea ei preferata, insa ceainaria era extrem de draguta. Era pentru prima oara cand vizitase acest loc. Il lua fericita pe Chris de mana si se indreptasera spre o masa libera din fundul magazinului.

“Doamna Puddifoot, va deranjeaza daca mai adaugam inca doua scaune la masa asta?”

Femeia le raspunse cu un zambet mare ca nu si adauga mult prea fericita ca intalnirile duble erau preferatele ei. Kennya facu ochii mari si se uita la cativa elevi care deja se uitau curiosi la cei patru viperini. Ofta depasita de situatie si se aseza sfarsita intr-un scaun cu spatele la ceilalti. Comandara spre amuzamentul femeii acelasi tip de ceai. Ploaia parea sa nu se mai opreasca, iar ceilalti trei deveneau familiari cu ceainaria, katherine zguduindu-l din cand in cand pe Chris aratand spre un ornament neobisnuit sau o scrisoare de multumire catre doamna Puddifoot ca dragostea cuplului inflorise in acel loc. Kennya simtii mana lui Anthony, pe mana ei si isi muta grabita mana pe masa, batand nervoasa cu unghiile in lemnul lucios. Lua o gura din ceaiul fierbinte si se stramba. Era mult prea dulce pentru ea.

“Vrei sa facem schimb Kenn? Al meu nu e asa dulce.” zise Katie observand reactia fetei.

Kennya facu schimb cu Kate si cazu pe ganduri. Ploaia o facea somnoroasa, iar evenimentele de azi nu o faceau deloc mai fericita. Katie si Christian incepura sa vorbeasca fericiti de celelalte magazine din Hogsmade si pe care ar putea sa le viziteze. Din cauza norilor, totul parea mai intunecat, iar seara avea sa se lase mult mai repede din aceasta cauza. Anthony propuse sa viziteze Conacul Bantuit imediat ce avea sa se opreasca ploaia, apoi in drumul de intoarcere sa intre repede si in celelalte magazine.

“Dar daca nu se mai opreste ploaia deloc? Suntem nevoiti sa mergem direct spre Hogwarts.”

Pentru prima data Kennya era fericita din cauza ploii. Se ruga sa nu se opreasca prea curand, oferindu-i astfel un bilet spre Hogwarts mai repede decat isi imaginase. Dar si asta putea sa fie o sabie cu doua taisuri. Daca cei trei se hotarau sa ramana in ceainarie pana la oprirea ploii, ar putea petrece ore nedorite in compania dulcegariilor din jurul ei. Iar Anthony parea sa o priveasca din ce in ce mai insistent.

“Nu cred ca o sa fie vreo problema. Mai stam aici ceva timp sa vedem daca se opreste. Daca nu, ne intoarcem inapoi si vedem daca prindem ocazia sa mai intram si in alta parte. Cand te gandesti la ce soare a fost pana acum. Parca o mana cereasca ne-a oprit distractia.”

Chris o intrerupse spunand ca nu trebuia sa vada situatia in felul asta. Toti se distrara pana acum si nu avea nici un rost sa nu se mai simta bine din cauza unei ploi. Pana la urma compania conta. Kennya simti nevoia sa-i zica ceva legat de companie, insa se opri la timp. Katherine observa si incepu sa rada printre dinti. Primi din nou o privire intrebatoare de la cei doi si le explica de obiceiul ei prost sa rada uneori din nimic. Se uita la Kennya. Desi o intelegea mai mult decat bine, aveau doua caractere opuse. Si totusi erau prietene. Isi dorea uneori sa o vada pe fata slabind tensiunea.

Kennya se uita la o tabla din spatele barului, unde vanzatoarea prepara ceaiurile o tablie inchisa la culoare. Urmarea forma cuvintelor scrise parca grabite in diogonala. Forma cursiva a acestora pareau sa o fascineze pe Kennya. Nu vroia sa inteleaga mesajul. O multumea numai sa priveasca scrisul frumos al cretei, intelegand din cand in cand cate un cuvant. Baura continutul cestilor, lasand pe fundul ceramic la urmele rosii lasate de ceai care manjeau fundul concav. Katherine ii facu semn doamnei Puddifoot si mai ceru inca un rand. Aceasta le facu cu ochiul, iar Kennya inchiti in sec. Stia ca nu vor pleca prea curand de acolo. Ceainarie parea sa fie intr-o dezordine cumplita. Vocile se adunau una peste alta intr-un haos neplacut pentru iubitorii de liniste. Viperina isi auzi numele rostit cu cateva mese mai in spate. Se intoarse brusc sa vada cine este.

“Crezi ca sunt impreuna? Nu-mi vine sa cred.” auzi niste fete chicotind in spatele lor

“Si daca suntem impreuna care e problema?”

Kennya ramasese inghetata in scaunul ei. Vocea lui Anthony se auzea ca un ecou in mintea ei. Nu ii venea sa creada ca il auzise spunand asta. Intrecea orice limita pentru viperina. Katherine se uita speriata la Chris, care si el simtise pericolul din cuvintele prietenului lui. Kennya se intoarse cu spatele si o puse la zi pe una din fete ca nu era impreuna si oricum nu ar fi iesit cu o persoana ca el. Anthony se pregati sa inceapa o cearta cu privire la subiectul 'o persoana ca el', insa viperina era deja in picioare indreptandu-se spre iesire. Katherine se ridica si ea grabita sa o urmareasca pe prietena ei, aruncandu-i o privire grabita lui Chris, scuzandu-se. Se uita in spate pe ultima suta de metrii si ii vazu pe cei doi certandu-se.

Kennya mergea orbeste prin ploie, indreptandu-se spre Castel. Simtea cum furia crestea in ea cu fiecare secunda. Stia ca Anthony nu urmarise nimic rau prin modul cum a reactionat, ba dimpotriva. Era enervat din cauza barfelor. Insa nimeni nu a luat ca atare acel comentariu, iar viperina era sigura ca a doua zi printre elevi o sa vuiasca faptul ca cei doi erau impreuna. Auzi pasi grabiti in spatele ei si se uita fugar in spate. Vazu silueta lui Katherine care incerca din rasputeri sa o prinda din urma pe prietena ei. Se ferea inutil de ploaie, cu mainile deasupra capului. Kennya se opri brusc si intra pentru a doua oara pe ziua de azi, in posta.

“Kate, n-am chef sa aud nici un fel de scuza in momentul asta. Nu incerca sa ma linistesti ca o sa iasa mai rau.” ii spuse fetei.

“Stiu. Nu vroiam sa-ti zic nimic. Stai linistita. Pur si simplu sunt ingrijorata fata de tine. Ant nu trebuia sa spuna lucrul ala, insa sunt sigura ca acum regreta. Stii ca a fost pur sarcastic si vroia sa te protejeze. Nu incerc sa-i gasesc scuze. Dar vreau sa vezi situatia dincolo de furie. Ar fi ideal sa vorbiti din nou si sa lamuriti situatia. Stii ca am dreptate. Kenn!”

Kennya se prefacu ca nu aude nimic.

Katherine se uita cu ochii milogiti spre Kennya incercand sa scoata un raspuns din ea. Amandoua erau ude leoarca si stateau in mijlocul sediului postal, atrangand din nou cateva priviri asupra lor. Viperina era macinata de propriile ganduri si se uita in jur, observand o banca libera, frumos sculptata. O impinse usor de spate pe prietena ei sa se aseze, auzind doua voci cunoscute in spatele lor. Se uita si ii observa pe cei doi baieti care venisera dupa ele.

Kennya nu ii privi deloc si ramase in picioare in fata bancutei. Katherine il lua de mana pe Chris si se indreptara spre capatul opus al incaperii, lasandu-i pe cei doi sa vorbeasca nestingheriti de nimeni. Anthony se uita cu parere de rau spre Kennya care ii evita privirea. Se indrepta usor spre banca si se aseza, facandu-i un semn fetei sa stea langa el. Aceasta nu se clinti, iar viperinul ofta incercand sa scape de nervozitate. Mana Kennyei tremura usor, in timp ce fata se uita in podea. Pe de o parte, nu vroia sa vorbeasca cu el. Nici nu voia sa-l vada. Dar pe cealalta parte, simtea nevoia sa se scuze, desi nu era numai vina ei si sa-i explice cat de mult a deranjat-o comentariul lui, chiar daca a incercat sa o apere. Putea sa aleaga cu totul si cu totul alte cuvinte.

“Spune tot ce ai de spus, si apoi ma mai gandesc daca te iert sau nu?”