Before the asasination
|
17 Jun 2011, 17:12
Post: #11 |
|||
|
|||
Kennya nu vroia decat sa stea linistita. Durerea de cap persista mai mult decat era nevoie, iar acum isi stranse roba mai bine in jurul ei pentru a-i tine de cald. Sub nici o forma nu isi dorea sa mai treaca prin asta o data. Erau ca niste copii de doi ani care isi bagau nasul in treburi e care nu le priveau si le puneau in pericol pe degeaba. Pana la urma, chiar erau niste copii. Ofta in timp ce urca agale scarile in urma lui Kate si observa ca luminile erau din nou aprinse, chiar daca elevii inca marsaluiau pe coridorul destul de ingust. Motorul trenului incepu din nou sa mearga, iar cele doua fete isi aruncara priviri relaxate.
“Era cat pe ce sa ramanem pe afara. Tu si ideile tale tampite. Pe cat de mult ne-a salvat, pe atat de nesabuit a fost. Sper ca esti pregatita sa-ti fac o morala cum n-ai mai primit pana acum. Si nu am de gand sa te scutesc. De asemenea sa ne rugam ca barbatii aia sa fie disparuti din fata compartimentului.” Si chiar cum sperase, acei barbati nu mai erau acolo. Asta insemna ca acele voci de barbati care voiau sa intre in cabina de mai devreme, erau chiar ei. Kennya isi puse in minte sa intrebe un profesor daca o asemenea cabina exista in Expresul de Hogwarts. Si chiar daca nu isi dorea sa mai aiba legatura cu toate aceste lucruri, viperina dorea sa afle ce este cu acel scris. Cele doua isi faceau loc cu greu printre ceilalti elevi care si ei doreau sa-si ocupe din nou locurile, zumzaind fara oprire intre ei. Era pentru prima data cand trenul intarziase atata timp si multi dintre ei isi faceau griji pentru festinul de inceput de an. "Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
|
|||
17 Jun 2011, 17:13
Post: #12 |
|||
|
|||
“Hai Kenn! Iti faci mult prea multe griji? Nu simti andrenalina?” stia foarte bine care era raspunsul la acea intrebare.
“Trebuie sa lasam cele intamplate deoparte, cel putin pana ajungem la castel. Trebuie sa ne odihnim. S-ar putea ca festinul sa fie amanat pana maine dimineata. Probabil si cateva ore. Sau poate chiar toate. Nu ca m-as plange, dar trebuia sa fim de mult in pat la culcare. Imi pare rau ca nu o sa impartim aceasi camera. Dar asta este. Poate o sa vin din cand in cand sa dorm cu tine. Nu te superi, nu-i asa? Stiu cat de mult ma iubesti si nu m-ai putea refuza pentru nimic in lume, nu-i asa?” O lua pe Kennya de brat, uitandu-se cu ochii mari la ea, clipind des. Deschise usa compartimentului si intra cascand catre locurile lor. Kate se uita pe fereastra din nou incercand sa estimeze cat mai aveau pana la destinatie, incercand sa surprinda unul dintre turnurile castelului. Tot ce isi dorea acum era sa doarma. Observa ca pe culoar patru doamne imparteau de mancare elevilor. Una dintre ele intra in compatimentul lor si le explica faptul ca elevilor le era foame, iar din cauza intarzierii, directorul scolii ajunsese la concluzia de aamana festinul pana a doua zi, iar ei aveau sa se duca direct la culcare. “Ce bine...” ![]() ![]() “We Slytherins are brave, yes, but not stupid. For instance, given the choice, we will always choose to save our own necks.” |
|||
17 Jun 2011, 17:13
Post: #13 |
|||
|
|||
Kennya refuza politicos mancarea si inchise ochii. Simtea nevoia sa adoarma, insa gandurile nu-i dadeau pace. O auzi pe Kate vorbind iar fara oprire, dar nu o baga nici pe ea in seama. Era totul prea ambiguu. Acei barbati, acea banca, acea cabina si acel pergament. Avea vaga impresie ca si la Hogwarts vor da nas in nas cu ei fara sa inteleaga de ce. Viperina isi lasa gandurile departe. Se aseza mai bine pe bancheta cu mintea la noul an scolar, la teme si la misiunea ei pe care o avea de indeplinit anul acesta. Lua de la Katherine o broscuta de ciocolata si o desfacu cu degetele tremurande. Se pare ca saritura pe geam o afectase mai mult decat avea ea impresia.
Observa o mica taietura pe degetul inelar si isi sterse sangele cu roba. Auzi conductorul strigand ca mai erau cinci minute pana ajungeau in mica gara din Hogsmade si elevii erau rugati sa se schimbe in robe. Facu un gest spre bagajul ei si isi dadu seama ca ele erau deja imbracate cu robele. Sincer, nu intelegea ce rost mai avea sa se schimbe, dat fiind faptul ca se vor duce direct la culcare. Se uita la ceilalti din compartiment cum se schimbau si Kennya facu ochii mari la emblema de pe piept. Katherine incepu sa rada in hohote si cu ochii in lacrimi. Viperina stranse din dinti in timp ce se uita la emblema cercetasilor croita pe piepturile lor. Nu ii venea sa creada ca a impartit acelasi compatiment cu ei. “Lighioane mici de cercetasi...” Acestia se uitara speriati la ea si o luara la fuga pe coridor. Katie inca radea cu lacrimi. Edit By Raizen Puncte Viperini - 159.9 Topic Closed ! Edit By Raizen Puncte Viperini - 130 Topic Closed ! "Imperfection is beauty, madness is genius and it's better to be absolutely ridiculous than absolutely boring."
|
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|