Before the Dawn
|
01 Feb 2011, 18:05
Post: #31 |
|||
|
|||
Bell continua sa inainteze prin apa rece, privind in jur; locul acela ii oferea o senzatie stranie. Nu stia exact de ce, dar avea nevoie de aer curat. Vroia sa inspire aerul noptii, si sa se intoarca inapoi acolo. O privi pe Rosalie si ofta. Chiar simtea ca innebuneste.
"-Rosalie" sopti Bell. "Nu mai pot" ofta ea. "-Nici eu" murmura tanara. "-Hai sa mergem putin afara..si ne intoarcem aici" spuse cercetasa. "-Deci, hai sa Disparem" sopti Rosalie, cu un zambet mic. Insa fusese in zadar; nu puteai disparea din acea incapere. Cele doua ramasera socate, privind in jur mirate. Cum se putea asa ceva? Probabil devoratorii aruncasera o vraja ce functiona ca cea de la Hogwarts..sau Azkaban. Acum chiar ca erau blocate acolo..intrebarea era, cum vor iesi?! |
|||
01 Feb 2011, 18:29
Post: #32 |
|||
|
|||
Disperarea incepea sa ii acapareze intreaga fiinta lui Rosalie si se pare ca si lui Bell la fel. Cum adica nu puteau iesi de aici? Ceva mai ridicol decat asta nu i s-a mai intamplat niciodata. Deci acum cu siguranta nu vor mai putea iesi de aici. Soimeanca isi indrepta privirea catre Cercetasa si spuse pe un ton mai entuziast decat cel al celeilate fete:
"Bell...Cred ca vom putea iesi de aici doar daca gasim Horcruxu'. De fapt nu cred..Sunt sigura de asta!" Intr-adevar asa considera Rosalie ca s-a intamplat totul. Si intr-un fel era si logic: Porrin cu siguranta facuse tot ce i-a stat in putina pentru ca nimeni sa nu gaseasca medalionul si in caz ca il va gasi sa ..plateasca un pret scump pentru asta. ![]() |
|||
01 Feb 2011, 19:45
Post: #33 |
|||
|
|||
Bell privi in jur; chiar nu stiau cat aveau sa stea acolo. Incepu sa se gandeasca la faptul ca aveau sa'si petreaca ultimele clipe acolo. Daca aveau sa moara acolo? Daca pivnita aceea reprezenta de fapt sfarsitul vietii lor?! Scutura usor din cap, incercand sa'si alung gandurile negative.
Chiar nu ii facea bine sa se gandeasca la asa ceva in astfel de momente; trebuia sa fie pozitiva, sa spere ca vor fi in viata cand vor iesi de acolo. Ca vor gasi horcrux'ul..il vor distruge, iar apoi se vor intoarce la cei dragi, in siguranta. Nu putea sa'si inchipuie ca isi va gasi sfarsitul acolo. "-Mi'e frica.." sopti Bell. "-Stiu..dar nu te gandi la asta acum..nu acum" replica Rosalie. "-Ok..nu acum" aproba cercetasa, oftand. |
|||
01 Feb 2011, 22:34
Post: #34 |
|||
|
|||
O privea pe Cercetasa si isi putea doar da seama cat de greu ii era. Si ea se simtea asa: pentru un moment credea ca totul se va sfarsi aici,ca vor muri intr-o pivnita plina cu apa care mai mult seamana cu o pestera. Cine le-ar putea gasi aici? Se indoieste ca le-ar putea macar cauta cineva aici..: Iar uneori credea ca vor putea scapa cu bine de aici si vor ajunge inapoi la Hogwarts cu inca o reusita,cu inca un Horcrux distrus,cu o putere mai minima pentru Porrin. Acest gand putin cam malefic o facu pe fosta soimeanca sa zambeasca asa ca si-a intors privirea catre fata de langa ea si i-a spus pe un ton putin mai vesel decat mai devreme:
"Haide,Bell! Trebuie sa mergem. Trebuie sa gasim acel Horcrux si sa incercam sa scapam de cat mai multe probleme!" ![]() |
|||
02 Feb 2011, 12:50
Post: #35 |
|||
|
|||
Stia deja asta; la fel cum stia si cat de greu avea sa le fie in cautarea acelui medalion. Asta daca aveau sa il gaseasca in pivnita aia inundata. Cu fiecare moment care trecea, cercetasa incepea sa se simta si mai inchisa. De parca peretii reci se strangeau cu fiecare mooment care trecea in jurul sau. Si care era cel mai sadic detaliu? Surpriza - nu stiau cum sa iasa de acolo. A, si pe deasupra, nici nu puteau disparea. Ce puteau sa'si mai doreasca.
Cercetasa chicoti usor, observand sarcasmul ce ii dominase mintea in ultimele secunde; era bine sa mai uiti de ce esti intr'un asemenea loc..si mai macabru ca asta, motivul pentru care erai acolo. Horcrux'ul era bine ascuns, fara indoiala. Tot ce trebuia sa faca era sa cerceteze fiecare locusor. "-Rosalie" spuse ea, iar fata tresari in spatele sau. "Ah, scuze. Nu stiam ca esti asa aproape" murmura cercetasa. Se intoarse, si ridica bagheta. "-Ce e?" murmura Rosalie. "-Hai sa incepem sa cautam..mai atent" propuse Bell. "-Ok..in ce parte o iei?" sopti tanara. "-Pe aici..iar tu ia'o in directia opusa" ofta cercetasa, incercand sa se incurajeze. |
|||
02 Feb 2011, 14:38
Post: #36 |
|||
|
|||
Rosalie ofta la spusele Cercetasei. Nu prea voia sa se indeparteze. Daca era o capcana pe undeva? Dar stia ca pana la urma trebuie sa faca acest lucru: timp la dispozitie nu prea aveau asa ca trebuiau sa se miste foarte repede. Nu avea cum sa nu le fie frica,Rosalie o luase intr-o parte si Bell in cealalta.
Fosta soimeanca pasi in apa si isi dadea seama ca tot se scufunda tot mai mult..Apa era atat de intunecata la fel ca tot ce era aici , de altfel. Se afla in pivnita celui mai bantuit conac,intr-un lac oribil. Ce putea fi mai rau de atat? Inainta , dar impulsul ei era sa se intoarca. Si totusi desi nu voia s-a scufundat in speranta ca va gasi Horcruxul curand pentru a putea pleca de aici. Tot o necajea acest gand:'daca vor gasi horcruxul vor putea iesi de aici'. ![]() |
|||
02 Feb 2011, 14:52
Post: #37 |
|||
|
|||
Bell continua sa caute horcrux'ul. Stia ca e pe undeva pe acolo. Sau cel putin, asa vroia sa creada. Avea sa fi pierdut o noapte in zadar, daca nu era acolo. Macar de ar fi doar timpul cel care avea sa fie irosit. Se temea pentru viata sa, mai mult ca niciodata. Iar intunericul si clipocitul fantomatic al apei nu o ajuta cu nimic.
Arunca o privire tematoare in jur cand auzi in bufnet slab; intunericul devenea din ce in ce mai dens, dar putea sa jure ca o auzise pe Rosalie oftand. Se panica atunci cand observa absenta fetei. Unde disparuse? "-Rosalie!" striga ea, panicata. Liniste; nu se auzise nici macar un sunet. "-Rose, nu'mi fa asta" murmura Bell, cu bagheta ridicata. La fel..tacere. "-Rosalie!" insista ea, din ce in ce mai speriata. Era singura; iar gandul asta o ingrozea deja. Cum ajunsese sa ramana singura? Ideea ei geniala de a se desparti. Macar daca dispareau din pivnita aceea dispareau impreuna. Acum insa, totul era inghitit de intuneric si frig. Da..se facea din ce in mai frig. Racoarea incepea sa domine pivnita umeda, iar cercetasa simtea cum ultimele batai ale inimii devin din ce in ce mai slabe. |
|||
02 Feb 2011, 18:33
Post: #38 |
|||
|
|||
Rosalie incercase sa gaseasca Horcruxul dar nici urma de acesta. Se intreba deodata unde era Bell,ii era frica sa nu ramana singura si ii era frica sa nu mai dea de Bell. Daca vor muri..? Era atat de intuneric,infricosator. Intr-un tarziu Rosalie se ridicase din apa oftand fiindca nu gasise acel medalion 'blestemat'. ~Nepretuitul~ isi spuse ea in gand chicotind nervoasa. Parca a auzit-o pe Bell strigand-o dar nu era sigura. Totusi a decis sa o caute..A luat-o in partea in care s-a indreptat Cercetasa calcand din nou in apa . Isi simtea picioarele cum inghetau de frig..dar nu asta conta acum
Cand fosta soimeanca o vazu pe cealalta fata stand cu bagheta aprinsa foarte aproape de a ei tipa usurata: "Bell,esti Bine!!! Eu..nu am gasit nimic.",ofta trista in cele din urma. ![]() |
|||
02 Feb 2011, 19:56
Post: #39 |
|||
|
|||
Cercetasa ofta usurata si se arunca in bratele prietenei sale; nu mai conta faptul ca niciuna din ele nu gasise nimic. Important era ca Rosalie traia..era in viata, teafara si nevatamata. Isi facuse atat de multe griji, incat negasirea medalionului i se parea ceva infim, pe langa ce'ar fi putut pati. Zambi, si se ridica din apa intunecata.
"-M'ai speriat" sopti ea. "-Dar de ce? Am spus ca o luam in directii diferite" mormai Rosalie. "-Stiu..dar cand m'am intors..si nu te'am vazut" ofta Bell. "-Scuze..oricum a fost o idee proasta sa ne despartim" remarca tanara. Bell o aproba usor din cap. "-Si totusi..n'am gasit horcrux'ul" se planse Rosalie. "-Nu inca" ofta Bell. "-Dar mai timp pana la rasarit" replica tanara, cu o urma de entuziasm in voce. Mai erau cateva ore; iar in acest timp, se puteau intampla multe. Nu stia exact unde era medalionul, dar intr'un fel simtea ca e acolo. Bell era ferm convinsa ca horcrux'ul se afla in Conacul Bantuit; Porrin nu si'ar fi lasat amintirile despre pretiosul sau asa, de izbeliste, prin gandurile lui Rosalie. |
|||
03 Feb 2011, 16:07
Post: #40 |
|||
|
|||
Rosalie ofta usurata cand o vazu din nou pe Bell alaturi de ea. Acum chiar daca nu vor gasi Horcruxul macar au mai multe sanse impreuna sa il caute . Trebuiau totusi sa il gaseasca. Fostei soimence nu ii iesea din cap faptul ca totul a fost o farsa,de fapt mai bine spus..o capcana marsava din partea lui Porrin. Dar totusi trebuiau sa inainteze,trebuiau sa scape de inca un Horcrux. Totul se rezolva incet-incet,cel putin asa credea Rosalie si ea este sigura ca si Bell. Desi acum erau putin deznadajduite mica speranta tot exista acolo,chiar daca in orice moment poate deveni un firicel subtire care se rupe in cel mai culminant moment.
"Haide,Bell..simt ca suntem aproape!", rostise soimeanca pe o voce joasa,dar in acelasi timp entuziasmata. ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|