Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa
1 2 3 4 5 … 8 Next »
/ Before the worst

**Ema Snow** · 04 Aug 2012, 18:35

Before the worst
Jenet & Ema

Topaii pe loc si injura printre dinti. Ema indrazni sa arunce o privire in jos, la piciorul pe care afurisitul ala de pusti din anul II calcase cu toata forta. Putea jura ca e un Viperin, chiar daca nu-i vazuse emblema. Copilul nu-si ceruse scuze, iar Soimeanca avea senzatia ca il vazuse zambind 'pe sub mustati'.
" Minunat! Absolut minunat!" spuse pe un ton acid.
Un chicot exploda undeva in spatele ei. Incerca sa-si vada de drum si sa paseasca, dar degetele ei protestara aproape instantaneu. Pana aici! Ema se intoarse si isi lua bagheta. Murmura rapid o vraja si transforma cartea baiatului intr-un liliac. Nu ii iesise cum trebuia, caci inca putea sa vada cuvinte scrise pe aripile firave ale creaturii, dar nici nu o mai interesa. Cu o alta vraja isi amorti piciorul si merse mai departe, spre Padurea Interzisa.
Avusese o zi teribila si avea nevoie de putina liniste. Ema trebuia sa-si fi dat seama ca totul avea sa mearga anapoda din moment ce dimineata fusese groaznica. Se trezise in zgomotul ciudat si infundat pe care catelusa ei il facea in timp ce-i rodea adidasii. La micul dejun, bufnita care-i adusese corespondenta aterizase cu o alunecare plina de gratie, rasturnand farfuria Emei si obligand-o astfel sa-si schimbe tinuta. Iar cand a scapat in sfarsit de tricoul patat de smantana, catelusa revenise la linsul si mestecatul tricoului.
Ema isi scutura capul. Daca vroia sa se calmeze, trebuia sa nu se mai gandeasca. Isi masa tamplele si inchise ochii pe jumatate, in timp ce trecea de marginea invizibila a Padurii.

**Jenet A. Vandalism** · 05 Aug 2012, 01:53

Cercetași.Afurisiții aia mici ,umblau peste tot și prin toate cotloanele castelului.Deobicei când scrie mare pe un semn INTERZIS! logica ar fii să nu intrii în încăperea respectivă,dar nu,era mult prea greu de înțeles pentru acele pramătii.Bine-înțeles,cuvintele ei,ca de obicei,erau mult prea mari,erau și cercetași care din punct de vedere al vârstei o depășeau cu mult,dar din punct de vedere al cunoștințelor pe care aceasta le dețineau,mai puțin.Respiră ușor,oameni erau ipocriți și foarte încrezuți.Vrăjitorii,în schimb,erau mai presus de toate.Da.Ura oamenii,poate mia mult decât oricine,dar nu se compara cu scârba pe care o purta pentru unii ”vrăjitori” cum le place lor să se numească.

Liniste,liniste..Singurul lucru de care avea nevoie,pentru a se calma și nu numai.Trebuia să facă asta,dacă nu avea să își dezlănțuie toata furia pe acei ipocriți.Ieșise din castel,schimbarea fiind semnificativă.UN fior de răceală simțindu-se pe șira spinării.Deși era fantomă,nu avea cum să nu simtă diferențele,odată ce ieșea din castel,protecția și siguranța dispăreau brusc.Era periculos,mai ales pentru cineva care nu îi cunostea pe devoratorii morții,tipii aia chair nu se jucau.Însă acum,ca și fantomă ducea lipsă de acțiunea pe care o avea când era,ei bine,vie.Totul era alb și negru acuma,fară șansa de a evada din aceasta lume,fară sens.

Atunci se îndreptă spre singurul loc,în care speră să numai îi invadeze nimeni spațiul.Cel puțin nu elevi.Se înșelase,însă își dădu seama prea târziu.În timpul ”crizei” de furie pe care avu,vorbind la superlativ,nu își dădu seama cum trecu efectiv printr-o tânără elevă.Elevi.Elevi peste tot.Înghiți în sec,însă a rămas cu spatele la ea,zicându-i scurt și superior în același timp:
Ar trebui să fii mai atentă!

**Ema Snow** · 05 Aug 2012, 09:07

Ema tremura violent. Se simtise de parca cineva i-ar fi turnat o galeata cu apa rece - nu, lasa asta, o galeata cu gheata - in tot trupul. Pentru o secunda ce i se paru infinita a avut senzatia ca sangele ii sta in loc, solidificandu-se in vase. Ochii se deschisera larg, pupilele se dilatara in surprindere, iar gura forma un mic 'o'. Vedea ca prin ceata, la propriu, dar ii mai lua cateva secunde ca Ema sa realizeze ce se intamplase. Nu prea fusese atenta la evenimentele de dinainte, ce-i drept.
Unde era foc in sangele ei din cauza nervilor, acum nu mai era nimic. Asta pana cand vorbele unei voci ciudate si necunoscute Soimencei se facura auzite. Si sangele incepu sa fiarba.
Ema se intoarse pe calcaie, atat de brusc incat o parte din mintea ei se pregatea pentru senzatia de ametire. Clipi des catre imaginea ce o intampina.
" Pardon?" raspunse ea pe o voce otelita, desi probabil nu era nevoie, insa nu putea sa stapaneasca furia pe care o resimtii cand prinse nota de superioritate din cuvintele ce ii fusesera adresate.
Desigur ca era o fantome, insa Ema nu se putu abtine sa nu analizeze. Era una din cele mai inalte fantome feminine pe care le intalnise la Hogwarts. In ciuda umbrelor albicioase si a transparentei nesanatoase - desi Soimeanca dadu vina pe vremea de afara - , isi putea da seama de parul roscat. Era ceva ciudat in legatura cu fantoma asta. Fara sa stea pe ganduri, Ema ii dadu ocol si se opri in fata ei. Intotdeauna prefera ca interlocutorul ei s-o priveasca in fata, iar tanara simtise o dorinta nepamanteana de a se impune. Cu siguranta avea ochii de culoare deschisa, dar din cauza luminii nu isi putea da seama exact. Avea un chip echilibrat, placut vederii, cu ochi mari si buze egale. Si totusi era mult prea... Soimeanca nu stia exact inca.

**Jenet A. Vandalism** · 05 Aug 2012, 20:37

Era diferit.Cel puțin de data aceasta.Simțise o stare ciudată când trecu prin ea,ceva ce nu putea să explice.Genul acela de fenomen ciudat.Însă de asemenea și reacția fetei o uimi și mai tare,nu i se mai întâmplase,sae,cel puțin nu atât de grav.După un timp,zâmbi satisfăcită,semn că îi plăcu,pentru ea era același sentiment de bucurie pe care îl simte un copil când primește o nouă jucărie.La final dădu importanță și vorbelor ei,era nervoasă iar asta se simțea foarte bine din tonul vocii ei.Ei se pare că astăzi era ”crăciunul” sau cadourile veniră înainte de vreme.Una din două,acum avea pe cine să își verse nervii și nemulțumirile,care într-un mod amuzant,nu aveau nici cea mai mică legătură cu ea.Cine știa că dacă ieși pe la orele astea afară din castel,șansa de a te distra era atât de mare?Trebuia să îi mulțumească individei necunoscute.Se vedea,nu era nervoasă datorită,ci pur și simplu,a mtrecut prin ea într-un moment oarecum nepotrivit.Ăsta e unul din momentele în care își dorea să citească gândurile,probabil povestea din spatele ei era interesantă sau nu.Să nu judecăm persoana după nervi,nu e frumos.Își spuse tânăra fantomă roșcată.

Când apăru în față a reușit să o analizeze mai bine.De fapt încerca să își dea seama,dacă nu cumva o cunoștea de undeva.Se înșelase.Nu o văzuse sau,greșise din nou.O cunoștea,era Ema Snow,nu știa multe despre ea,însă știa că era un om aproximativ activă.Cel puțin asta credea,deoarece o vedea des,nu bagă de seamă înainte,însă acuma era cu totul altceva.Se observa in ochii ei că dorea să se impună,sau să arate că este mai presus decât ea.Roșcata,în schimb,își menținu zâmbetul pe față,aparent amuzată de reacția fetei.Se uită la ea cu o sprânceană ridicată subliniind faptul ca comportamentul ei nu o impresionă absolut deloc.Era tipic tipelor ca ea.
Bănuiesc că ceea ce am zis,a fost detul de tare și răspicat.
Spuse sec,fără să dea o importanță prea mare cuvintelor ei.Avea o gândire greu de înțeles,câteodată nici ea nu se putea înțelege,însă știa foarte bine cum să enerveze lumea.
Ai dori să îți repet,domnișoară?
Sarcasmul cu care spusese acele cuvinte,aruncate la nimereală era atât de evident.Nu o pierdu nici o clipă din ochi,observând că și fata o analiză,pirivirea celor două întâlnindu-se într-un final.O răceală aproape stânjenitoare,nu,mai bine zis enervantă se simțea între cele două.

**Ema Snow** · 05 Aug 2012, 21:39

Soimeanca deveni foarte constienta de trupul ei. Spatele drept, barbia usor ridicata, privirea rece abdomenul contractat. O clipa infinita se privira in ochi - cei de un albastru fantomatic sfidandu-i pe cei verzi si invers. Ema pufni intr-un final. Ar mai fi stat mult si bine sa incerce sa-si arate superioritatea, insa degetele ei pulsande amenintau sa se umfle. Il injura iar in minte pe pustiul de mai devreme.
Chipul i se destinse intr-un zambet ironic. Larg, superior si ironic.
" Oh, nu cred ca stau atat de rau cu auzul!" rase Ema. " Vorbele tale au fost, intr-adevar, spuse tare si raspicat! Dar eu nu l-a asta ma refeream."
La naiba cu vechea, obisnuita, cea de zi cu zi Ema. Era timpul ca micuta fata zambitoare sa se retraga in interior si sa-i faca loc tinerei reci, atente si usor-de-infuriat ce devenise in anul petrecut in exteriorul castelului. ' Dumnezeu sa-i ajute pe irlandezi!' gandi ea acid, amintindu-si in fuga de catastrofele pe care le suferise acolo din cauza Devoratorilor. Si era multumita, indiferent de suferinta, caci isi descoperise si latura neagra. Da, inocenta Soimeanca putea sa alunece oricand sub cea cruda.
O amuza felul in care gandea. De parca suferea de tulburari de depersonalizare. Ea, dintre toti, stia cel mai bine simptomele, din moment ce isi dorea sa lucreze in domeniul psihologiei.
Isi intoarse atentia spre fantoma.
" Nu cred ca am auzit scuza pentru mica ta greseala" continua ea, zambind necrutator. " Ma gandeam ca nu e politicos sa nu-ti permit sa repari o impresie gresita, asa ca ti-am sugerat, putin cam sarac, ce-i drept, sa repeti"
I se puse un nod in gat si degetele de la picior se stransera in alt val de durere. Ema isi schimba greutatea de pe un picior pe altul, cat de delicat si subtil putu.

**Jenet A. Vandalism** · 09 Aug 2012, 01:35

Ei bine, reușise să o enerveze. Într-un fel s-au altul nu i-a fost foarte greu să o facă, deoarece prin simplul fapt că îi plăcea asta și, că se descurca de minune la enervatul persoanelor. Ei bine, nu ii plăcea să își asume toate meritele, ar fi fost foarte urât din partea roșcatei dacă ar fi făcut asta. Fata, a venit de bună voie și nesilită de nimeni nervoasa, gata parcă de ”ai hrăni” amuzamentul. În plus, dacă prin ajutorul ei, ea putea să se simtă mai bine, de ce nu ar fi profitat? Viața de fantomă era plictisitoare, oricât ar fi încercat să se încurajeze și că în felul acesta putea să se simtă mai bine, decât atunci când era în viață. Minciuni. Asta era felul în care trăia tânăra fantomă, lipsita de vlagă și interes pentru a căuta răspunsuri. Multe întrebări i se învârteau amețitor prin cap, aproape fără niciun sens, nu avea cum să învingă, lupta era pierdută iar armele au fost aruncate. Încă decând sufletul ei și-a părăsit trupul, iar inima s-a orpit, atât de brusc și parcă rupt de realitate. Până la urmă ce însemna realitate? Nimic. Nimeni nu putea trăia într-o astfel de lume, sau cel puțin cei ce fac din lumea magiei. Începuse să creadă că toată treaba asta, jocul de-a vrăjitorul atotputernic era doar o poveste. Una prost scrisă de către un autor beat, proaspăt părăsit de soție și fără nici un viitor asigurat. Pe scurt, o tragedie minunată. Ar fi prea târziu să dea timpul inapot? Amuzant, dacă era așa până acum ar fi făcut-o de mii de ori. Râse ușor ci gândul la acel subiect foarte tentant deși, era sigura că tânăra a auzit-o. Sincer nici nu s-a sinchisit prea tare ca să ascundă asta.

Indiferentă. Singura caracteristică care o definea complet. Cap-coadă, fârâ nicio excepție. O ascultă, de fapt așteptă să termine tot ce avea de spus, pentru că era sigura ca avea să spună ceva ”inteligent”, doar în încercarea exasperată de a da dovadă de atitudine. Tipic. Era trasă la indigo, ca restul fetelor de la Hogwarts, nimic nou sau neobișnuit, nu ieșea în evidență, începea să dea urme de plictiseală iar cearta abea începuse. Încă nu își schimbă părerea. Cuvintele ei păreau totuși bine alese, dovadă că nu era orice fată lipsită de inteligență și doar un aspect aparent imaculat sau cine știe, probabil se înșela.
Atunci?
Întrebă ca și cum ar fi interesată de răspunsul ei. Știa prea bine motivul, nu toți suportau senzația ca o fantomă să treacă atât de brus prin tine, câteodată poate provoca și dureri, nesemnificative însă.
Ha! Știi? Defapt nu, nu ai cum să știi. Nu este vina mea că nu ești atentă pe unde mergi. Dacă trecea un centaur prin tine? Ei bine, cu el chiar numai aveai ocazia de a purta o conversație.
Zâmbi, înce dar sigur pe ea. Avea dreptate.
În plus, ar trebui să îmi mulțumești, acuma te-am făcut mai atentă!
Continua Jenet, fără ai lăsa dreptul la reprică, punând accentul pe ultimul cuvânt.

**Ema Snow** · 09 Aug 2012, 09:44

Ochii Emei se stransera, iar privirea ii deveni si mai rece. Mda... Fantoma avea dreptate, caci nici ea nu fusese cea mai atenta prin zona. Insa orgoliul nu o lasa sa se dea batuta in lupta asta. Soimeanca stia ca nu fusese niciodata buna in a-si impune punctul de vedere, preferand sa se dea inapoi in pace decat sa continue in razboi. De data aste era diferit, totusi. Vroia sa profite de situatie si sa se intareasca. Nervii lucrau la greu, alimentati de o energie necunoscuta. Sau poate ca nu era chiar necunoscuta. Ema mai fusese nervoasa la viata ei, desi rareori. Mai simtise o data toata ciudatenia asta. Furnicaturi in tot corpul, sunetul usor distantat si atentia ei focalizata, asemenea unui laser.
" Atunci multumesc!" spuse Soimeanca intr-un final. Erau niste vorbe aruncate cu furie, raceala si dispret, insa se putea observa nota sincera sub toata mascarada.
Interveni orgoliul, iar momentul de regasire al Emei se pierdu printre sentimente incurcate. Isi flutura mana alene, iar gura i se deforma intr-o strambatura sictirita.
" Si nu cred ca ar fi fost o problema cu un centaur. Centaurii sunt creaturi blande si atente, spre deosebire de altele..."
Lasa propozitia sa atarne in aer ca sa accentueze ideea.
Era prea incapatanata sa dea inapoi acum, stiind ca nu fusese doar vina ei. Se monta intr-o pozitie mai relaxata, desi fiecare muschi din interiorul ei vibra in incordare. Nu. Trebuia sa trateze problema asa cum o trata in mod natural, fie ca accepta sau nu sa mearga mai departe. Asa ca Ema o privi pe fantoma, expresiile fetei capatand brusc o raceala politicoasa.
[b]" Si daca nu te deranjeaza si nu te intrerup din trezirea atentiei mele ... " vorbi Ema intr-un final, cuvintele pline de sarcasm usor, " Cu cine am onoarea?"
Erau prea multe fantome la Hogwarts ca sa le stie pe toate. Si in plus, nu interactiona prea mult cu ele.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa 1 2 3 4 5 … 8 Next » //  / Before the worst

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Padurea Interzisa
1 2 3 4 5 … 8 Next »
/ Before the worst