Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Sanctuarul Dragonilor Romani
1 2 Next »
/ Black Parade

**Effy K. Dietrich** · 12 May 2012, 23:22

Black Parade

[Image: dragon-gif-harry-potter-Favim.com-372761.gif]

-Effy & Klaus-

O ceaţă densă se lăsase peste împrejurimile înverzite ale sanctuarului, făcând întunericul , ca un văl ce te lega la ochi, să fie şi mai greu de suportat. Un 'poc' scurt şi încet îi anunţă sosirea. Effy bombăni ceva nemulţumită, încercând să-şi păstreze echilibrul. Ura Apariţiile, şi nu putea înţelege ce vedeau anumiţi vrăjitori aşa de frumos la acestea. Ar fi putut foarte bine să zboare pe o mătură. Bine, asta era şi fiindcă abia luase examenul de apariţie, din moment ce abandonase Hogwarts-ul. Era subiectivă. Îşi ridică privirea, cu ochii mijiţi, în timp ce înaintă încet înspre Sanctuarul, a cărui lumini abia se vedeau. Ezită o clipă, după ce ajunse în faţa intrării, apoi pătrunse , cu paşi mici şi nesiguri.

Până la urmă ce căuta ea aici? Nu avusese niciodată vreo pasiune specială pentru dragoni, nici măcar când învăţase despre ei la orele de curs; şi acum , dintr-o dată, se dusese într-o ţară pe care nu o mai vizitase în viaţa sa doar pentru a vedea nişte astfel de animale. Era ciudat. Prea ciudat, chiar şi pentru ea. Ea care nu dormea nopţi la rând, deşi trupul îi zvâcnea de durere şi oboseală, iar mintea îi era goală; ea care tăcea şi zâmbea când sufletul i se fărâmiţa încet şi dureros; ea care , într-o oglindă ce arăta cea mai arzătoare dorinţă, nu vedea decât cel mai groaznic coşmar.

Clătină din cap, îşi închise ochii, şi duse mâna la tâmplă ignorând acele gânduri. Dacă tot bătuse acest drum , avea să se izoleze de viaţa sa de zi cu zi şi să se bucure de o seară doar pentru ea.
"Îmi cer scuze." Murmură şatena , când aproape dărâmă o persoană. Se clătină încet în spate, dar nu-şi deschise ochii.

**Klaus Lovel** · (This post was last modified: 12 May 2012, 23:38 by Klaus Lovel.)

Isi musca buza inferioara si se ridica in capul picioarelor de pe canapea. Voia sa faca ceva, sa viziteze ceva..orice, numai sa nu stea degeaba. De ce sa nu mearga la Sanctuarul Dragonilor Romani? Nu mai pasise acolo de cateva luni si i era dor sa viziteze "micile" animale. Il fascinasera mereu aceste mari creaturi cat si structura lor. In general nu se dadea in vant dupa animale dar putea spune ca pe cat catelusa lui si dragoni il fascinau de fiecare data. Isi lua pe el o pereche de blugi, tenesii si o camasa mai mulata astfel incat sa-i fie evidentiat corpul bine lucrat si iesi din conacul Lovel ca o sageata.

Un suras i aparu in coltul gurii cand in cateva secunde ajunse acolo. Isi desfacu camasa putin, cativa nasturi si isi puse mainile in buzunare. Scoase de acolo o tigare pe care incepu sa o fumeze cu placere si pofta pana o termina si o arunca unde apuca. Brusc se izbi de o persoana, mai bine zis de o domnisoara. Un zambet i aparu in coltul gurii si o ajuta pe tanara sa nu se dezechilibreze mai mult decat era, zicand:

- Hei, nu trebuie sa-ti ceri scuze. M-am lovit de atatea persoane zilele astea, caci m-am obisnuit. Sunt Klaus, continua el luandu-i in mana barbia fortand-o parca sa se uite la el. I saruta mana usor pentru a parea un gentleman, chiar daca era unul. I placea ca persoanele cu care vorbea sa se uite in ochii lui, ochi de un albastru glacial si frumos care rar i intalneai. Tanara era destul de draguta cu trasaturi fine ca de papusa, avea sa iasa probabil ceva frumos din asta.

**Effy K. Dietrich** · 13 May 2012, 00:08

Îl lăsă pe tânăr s-o ajute să-şi recupereze echilibrul, pentru că avea cu adevărat nevoie de puţin sprijin. Însă se strădui să redevină stabilă, cu picioarele pe pământ cât mai repede. Nu avea nimic personal cu tânărul din faţa ei, doar nu îi plăcea să primească prea mult ajutor din partea străinilor. O făcea să se simtă îndorată faţă de ei, şi chiar nu avea nevoie de aşa ceva. Avea deja prea multe regrete faţă de cei la care ţinea; era sigură că indiferent de cât de mult timp ar trece nu ar fi fost în stare să se ierte pentru că i-a părăsit.

Effy se încruntă , nu frustată, ci intrigată de îndrăzneala tânărului. Îl privi în ochii săi ca de gheaţă, fără teamă sau cea mai mică urmă de emoţie. Irişii ei safirii erau inexpresivi. Nici măcar ignoranţa nu se întrevedea. Era ca lipsită de sentimente, incapabilă să le simtă şi să le exprime.
Îi îndepărtă încet mâna de pe bărbia ei, şi-şi-o retrase pe a ei, după ce i-o sărută. Se dădu un pas în spate, de data aceasta sigură pe ea.

"Effy, sau Katia. Cum doreşti." Se prezentă pe un ton perfect calm, buzele sale de un rozaliu pal arcuindu-se într-un zâmbet amabil.

**Klaus Lovel** · 13 May 2012, 00:19

Rase ironic cand observa cum tanara se dadu cativa pasi in spate. Probabil era din nou o tipa speriata de bombe, sau mai bine zis de baieti. Isi dadu mana la ceafa frecand usor in jos si in sus la ea, zambind in coltul gurii. Nu avea nimic personal cu tanara, dar chiar parea ca o salbatica care nu stia ce voia de la viata. In fine, poate fusese el prea indraznet dar asta era firea lui. Ofta scurt si isi muta privirea catre ea, zicand:

- Incantat, Katia! continua el pe un ton de gentleman facandu-i cu ochiul. Se intoarse pe calcaie uitandu-se in jur, mai avea ceva de mers pana la dragoni si totusi sa se plimbe singur nu-i prea placea.

- Cer prea mult daca iti cer sa ma insotesti intr-o mica plimbare? continua el cu un zambet cald pe buze si ochii sclipindu-i in soarele arzator care era pe cer deja de cateva ore. Isi scoase o tigara din pachet, facandu-i semn daca vrea..in fond nu-i era rusine sa fumeze si nu-i pasa daca ei avea sa-i convina sau nu. Nu avea sa traiasca dupa regulile nimanui si nici dupa asteptarile altora.

**Effy K. Dietrich** · (This post was last modified: 15 May 2012, 20:27 by Effy K. Dietrich.)

Doar aprobă din cap printr-o mişcare scurtă, după ce acesta murmură cum că ar fi încântat.Din nou, nu era ceva personal. Effy era o persoană închisă în ea, care se obişnuia greu cu persoanele noi, şi care se asemenea nu suporta agitaţia. De aceea se bucura că nu nimerise în 'plin sezon turistic'. Oftă încet, plimbându-şi ochii ca de safir asupra celor câteva persoane din apropiere.

"Nu. Te voi însoţi cu plăcere." Răspunse în cele din urmă, străduindu-se dă adopte un ton mai blajin şi un zâmbet mai prietenos. 'Plăcere' era cam mult spus pentru moment. Mai mult avea nevoie de cineva care era familiarizat cu locul, iar Klaus părea o asemenea persoană. Chiar nu avea niciun chef să-şi petreacă timpul învârtindu-se în cercuri şi cerând indicaţii. Venise pentru dragoni.

Luă o ţigară din pachetul tânărului, mulţumindu-i pe un ton încet. O aprinse cu vârful baghetei, şi o duse la buze, inhalând cu plăcere fumul. Fără să vrea, în minte îi apăru imaginea fugară a lui Desiree, fumând în Camera Necesităţii, alături de mai multe colege Cercetaşe. Cât să fii trecut de atunci? Doi , poate trei ani? Expiră fumul uitându-se din nou la Klaus.

"Sunt nemţoaică. Nu foarte prietenoasă cu străinii." Murmură aceasta dintr-o dată, făcând o mică pauză."Ar trebui să ştii cum este." Continuă, cu un mic surâs în colţul gurii, aducându-şi brusc aminte de numele lui, ce îi aducea vag aminte de Germania.
Îşi duse din nou ţigara înspre buze luând-o încet la pas.

**Klaus Lovel** · 15 May 2012, 19:57

Inghiti in sec si observa cum tanara era usor rigida. Usor? Mai bine spus era genul de nemtoaica care nu accepta orice, dar fiind si el german intelegea asta. Doar ca el se mutase in Anglia si din tipul arogant devenise foarte deschis, mai bine zis extrem de deschis si mai ales cu femeile..iar cu pustoaicele, ei bine..cu pustoaicele era sarmant si viclean ca deobicei. Asta era el si nu-l putea schimba nimeni, defapt..el nu putea fi schimbat de nimeni si nimic.

Inca spera ca va veni aceea zi cand va putea ca o femeie sa-l schimbe, insa se pare ca mai avea de asteptat. Ridica o spranceana cand auzi vorbele fetei si surprins ca acceptase fara sa riposteze. In general unele tipe incepeau sa tipe sau sa zica ca e nesimtit, doar ca stia ca, germanii sunt altfel de fire..intre ei.
- Ma bucur ca mi-ai acceptat oferta. Continua el cu un suras pe buze.

Dupa ce Effy lua o tigara din pachetul lui si el la fel, o aprinse cu bricheta si o duse la gura luand doua fumuri una dupa alta. Nu mai fumase de cateva zile si deja pofta devenea din ce in ce mai mare. Nu era dependent si nu fuma constant, doar asa la cateva zile de gura lumii si ca sa se mai destinda putin. Un suras i aparu in coltul gurii si auzindu-i vorbele zise:
- Si eu sunt tot neamt, dar de curand m-am mutat in Anglia si temperamentul acela rigid a disparut. Si cam pentru ce ai venit aici singura?

**Effy K. Dietrich** · (This post was last modified: 15 May 2012, 21:43 by Effy K. Dietrich.)

Nu ştia exact ce se înţelesese din ultima ei afirmaţie, şi se gândi că, poate, ar fi trebuit să îşi aleagă cuvintele cu mai multă atenţie abia la câteva secunde după ce vorbi. Nu avea nimic cu celelalte popoare, nu le dădea dreptate naziştilor - Dumnezeule, nu!- chiar susţinea egalitatea între naţii, însă se simţea judecată atunci când dădea peste englezi, de exemplu. Ceea ce era destul de greu , din moment ce studiase la Hogwarts, în mijlocul Angliei. Avusese nocorul însă, de a da peste câţiva compatrioţi. Ceea ce o ajutase , oarecum, să mai scape de acel sentiment că toţi o condamnă doar fiindcă era germancă.

Continuă să meargă calm, cu ţigara pe jumătate fumată între degetele-i lungi şi subţiri. Mişcările îi deveniseră din nou mecanice, iar ochii din nou opaci. Ura când visa cu ochii deschişi.
"Eu am studiat la Hogwarts , dar în vacanţe mă întorceam în Germania, aşa că era imposibil să scap de acest temperament. Oricum m-am mutat acum aproximativ un an în Anglia." Rosti pe un ton perfect calm, uşor mai relaxat. Abia acum îşi dădea seama cât de norocoasă era că dăduse peste un alt german aici; nu ştia cum ar fi cerut indicaţii de la români.

Effy clipi de mai multe ori, apoi izbucni în râs când îi auzi ultima întrebare. Nu din cauza lui, evident, ci din cauza a răspunsului stupid pe care urma să-l dea.
"Sincer? Nu ştiu. Nu am mai fost aici, nici măcar nu am mai vorbit înainte despre locul acesta, şi nici dragonii nu pot spune că mă atrag în mod special. Am venit fără un scop." Rosti cu un zâmbet larg, amuzat, arătând de parcă urma iar să izbucnească în râs. Suna patetic; ştia.
"Tu ce faci aşa departe de Anglia?"

**Klaus Lovel** · 15 May 2012, 21:24

Isi termina tigara si o arunca pe undeva. Ce facea el aici? Dragonii erau unele dintre preferatele lui animale pe care le putea admira pur si simplu ore intregi. Dar nu venise doar pentru asta, mai avea ceva treburi de rezolvat pe aici insa nu contau ce si cum. Nu trebuia sa stie o domnisoara asa simpatica ca Effy despre unele treburi murdare care nu aveau niciun sens pentru ea, insa pentru el erau destul de importante. Inghiti in sec si isi indrepta privirea spre ea, zicand:

- Si eu am studiat la Hogwarts, fost viperin. Dar i-a sa ghicesc, tu ai fost o..cercetasa? continua el ridicand din sprancene si dand absent din umeri. Isi mai scoase o tigare din pachet, doar din placerea de a o avea intre degete si sa simta fumul care il adora asa mult. Putea fi catalogat un fumator in exces dar nu era, insa nu-i pasa de parerea celorlalt..a lui conta mai mult.
- Se pare ca suntem de prin aceleasi parti, Effy. Zise el cu un zambet malefic pe buze.

- Eu? Ce fac pe aici? Pai sa vedem, dragonii sunt printre pasiunile mele ascunse..dar acum nu mai este o pasiune ascunsa, caci stii de ea. Continua el soptind-ui la ureche. Si cateva treburi..de rezolvat, nimic important.

**Effy K. Dietrich** · 15 May 2012, 22:10

"Da, am fost Cercetaşă.Cum ţi-ai dat seama?"
Mintea sa cercetă repede situaţia şi , printre altele, îi veni ideea că poate l-ar mai fi întâlnit înainte, însă o excluse imediat. Klaus părea cam cu doi , poatre trei ani mai mare decât ea, iar Effy nu prea obişnuise să socializeze cu elevii de la Viperini, mai ales cu cei din anii mai mari, decât cu câteva excepţii.
Era chiar aşa evident că fusese sortată la Cercetaşi? La prima vedere aroganţa şi răceala te duceau cu gândul la un elev din casa lui Salazar Viperin; i se spusese chiar o dată că o parte din ea s-ar fi potrivit mai bine la Viperini. Însă în esenţă avea caracterul unui leu. Nu era chiar neînfricată, dar curajoasă da - ce naiba! doar se luptase cu un alt vârcolac, un Devorator pe deasupra- şi uneori prea pripită şi impulsivă. Aceste două caracteristici o băgaseră în multe belele.

"De unde anume din Germania eşti ?" Întrebă dintr-o dată, imediat ce acesta rostise că sunt de prin aceleaşi părţi.
"Pe mine mă fascinează mai mult hipogrifii. Inteligenţa şi eleganţa lor mă fac să cred că s-a greşit când au fost catalogate ca bestii." Rosti fosta Cercetaşă, uşor încruntată, apoi adaugă " Dar obiectiv vorbind, dragonii sunt la fel de intersanţi."

Effy se încruntă din nou când auzi ce-i şoptise fostul Viperin la ureche. Îşi duse din nou ţigara spre buze, luând un ultim fum, pe care-l expiră cu nonşalanţă. Părea că se gândeşte.
"Atâta timp cât nu mă afectează pe mine nu mă voi amesteca în treburile tale, Klaus." Rosti pe un ton calm, fără pic de încordare în el.

**Klaus Lovel** · (This post was last modified: 17 May 2012, 18:04 by Klaus Lovel.)

- Instinctul meu e bine dezvoltat, si eu am fost la viperini..si ei bine am invatat destule cat am stat la Hogwarts.
Da era adevarat, invatase o gramada de lucruri cu colegii lui viperini si stia castelul pe de rost, insa era sigur ca omise cateva chestii marunte dar importante. Nu-ti ajungea timpul sa-l cunosti pe tot caci era imens si nu-ti ajungea nici o viata intreaga sa-l strabati cum trebuie cat si Imprejurimile lui. Surase scurt si isi mai scoase o tigare din pachet, era deja a3a si nu era bine..el fuma cam una pe zi sau la cateva zile, insa acum ceva il impingea sa o faca si nu stia ce. Era putin agitat, probabil din cauza tipei de langa el dar incerca sa ignore asta pe cat putea.

- Sunt din partea de Nord a Germaniei, dar tu ? zise el neinteresat in mare parte de locul de unde se afla ea desi puteai sa afli multe despre o persoana doar daca iti zicea locul unde statea, era ceva ce el nu prea ignora.
- In general eu sunt pasionat de animale si hipogrifii sunt simpatici dar eu raman la dragonii mei pe care i studiez de ani de zile si stiu destule despre ei...zise el zambindu-i, un zambet sters dar venit din inima

- Eh, ce treburi am eu nu prea tin de o tanara asa stilata ca tine, Effy! continua el si i facu cu ochiul mergand mai departe.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Sanctuarul Dragonilor Romani 1 2 Next » //  / Black Parade

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Sanctuarul Dragonilor Romani
1 2 Next »
/ Black Parade