Thread Closed 
Breaking Dawn
03 Feb 2011, 15:52
Post: #1
Before The Dawn - Chapter I
Bell Evans & Rosalie Andrews B.
Medalionul se dovedi a fi de fapt un portal. Bell inchise ochii, in timp ce vartejul de culoare si lumina le inghitea. Dura deja prea mult, iar ameteala incepea sa'i stapaneasca intreg corpul. O sezantie de durere in mana stanga o facu sa uite de ameteala si sa se concentreze asupra durerii. Se sectionase, iar sangele curgea in siroaie din taietura.

Aterizara cu un mic bufnet pe o podea prafuita, din dale de piatra de rau; cercetasa ridica usor capul, privind in jur. Vazu niste picioare de scaune si baza unui dulap lung, care acoperea intreg peretele dinspre est. Nu avea idee unde era, dar avea un presentiment rau. Stia ca erau in pericol; si vroia sa plece cat mai repede de acolo.

Ramase insa intinsa pe jos; dezamagirea ii cuprinse intreaga fiinta. Nu gasisera adevaratul medalion. Si mai era doar o ora, sau poate doua pana se crapa de ziua. Esuasera in incercarea lor, iar asta o enerva cel mai tare. Isi pusese viata in pericol poate pentru a mia oara si pentru ce? Nu gasisera adevaratul horcrux.

"-Bell?" murmura Rosalie, in spatele sau.
Uitase ca era cu ea.
"-Sangerezi" sopti aceasta, panicata.
Mda, pe deasupra se mai si sectionase cand disparuse.
"-E doar putin sange" spuse ea, ridicandu'se in capul oaselor.
Ok, poate era putin mai mult sange; sopti o incantatie care ii opri hemoragia, dupa care rupse o fasie ingusta din roba si lega rana. Avea sa se ocupe de asta ceva mai tarziu. Durerea insa nu o lasa se gandeasca la altceva, si incepea sa fie din ce in ce mai puternica. Dar acum vroia doar sa iasa din acel loc intunecat.
Find all posts by this user
03 Feb 2011, 16:40
Post: #2
Portalul ne-a trimis intr-un loc in care nu am mai fost pana acum dar de care am auzit de atat de multe ori. "Borgin&Burke" ...mi-am spus eu inghitind in sec. Acum chiar am dat peste probleme mult mai mari. Ne aflam in cel mai intunecat loc de pe Aleea Nocturn. Ce putem sa facem acum? .. Mi-am amintit de ce suntem noi de fapt aici si cand am observat-o pe Bell ca voia sa plece am intrebat-o brusc uimita:
"Hei,ce faci? Unde pleci? Trebuie sa gasim Horcruxul. E aici..pe undeva. Sunt sigura de asta. Este locul perfect in care ar putea ascunde un obiect atat de intunecat.."
Nu stiam ce va spune acum Cercetasa,dar eu una sunt dispusa sa gasesc acel Horcrux si sa il distrug odata pentru todeauna,totodata ajutand un suflet sa se odihneasca in pace.

Astazi va trebui sa facem ceea ce ne-am propus si speram sa nu fac singura asta. In plus- cat timp ne-a mai ramas..prea slabe sanse de reusita,dar exista acolo,chiar daca sunt mici. Eu nu imi pierd speranta..iar Bell,ei bine,am sa aflu imediat..!

[Image: giphy.gif]
Find all posts by this user
03 Feb 2011, 18:28
Post: #3
Ultima noapte..ultimele momente pe care avea sa le petreaca in aceasta lume. Avea un presentiment de rau augur; simtea cum moartea invaluie intregul magazin in aura ei intunecata. Iar ele vroiau sa ramana acolo..sa caute Horcrux'ul. Dar oare chiar vroiau? Bell se indoia amarnic de decizia aceasta; simtea cum fiecare particica din corp ii striga sa plece inapoi.

Se ridica de pe jos si privi in jur; auzise de acest magazin, dar nu fusese niciodata aici. Nici macar pe Aleea Nocturn nu ajunsese. Nu era fana a magiei negre, si stia ca aceste locuri erau vestite pentru acest aspect. Incaperea in care se aflau era destul de mare, fiind populata cu diverse lucruri. Un craniu, sub care se afla o inscriptie ii atrase atentia din prima.

Se indrepta spre el, privind curioasa textura osului; era atat de vechi, incat probabil ca daca l'ai fi atins s'ar fi transformat in praf si pulbere. Oricum, Bell nu avea de gand sa atinga nimic de acolo. Durerea din mana devenea arzatoare, trimitandu'i fiori in tot corpul. Simtea ca nu mai poate, dar trebuia sa continue. Cand ajungea la Hogwarts avea sa se duca tinta in Aripa Spitalului, sa'si trateze bratul ranit.

..asta daca mai ajungeau vreodata tefere la castel. O auzi pe Rosalie foindu'se in spatele ei dar nu se intoarse. Nu stia cum ar putea ajuta faptul ca ele se aflau in acel magazin, plin de magie neagra. Care era smecheria? Pentru ca Bell nu reusea sa se prinda. Se saturase sa sufere, sa indure lovituri si infrangeri. Pana cand? Putea sa jure ca horcrux'ul nu era aici; dar cele cateva ore care o desparteau de rasarit ii dadeau putere. Nu mai era mult, si aveau sa se intoarca la castel.
Find all posts by this user
03 Feb 2011, 18:57
Post: #4
Eram atat de nesigura pe mine,de fapt imi era teama pentru viata mea si pentru cea a lui Bell. Acum ca ma gandesc mai bine nu cred ca ea merita sa treaca printre atatea probleme. Acum nu era vorba si despre Lestrange,era vorba doar despre Porrin- o persoana care i-a facut si ei rau din cauza mea. Am oftat la gandul ca prea multi au intrat in aceasta poveste din care nu o sa mai putem iesi vreodata..Poate doar daca Devoratorul acela va muri. Si pana nu distrugem toate Horcruxurile asa ceva va fi absolut imposibil. Cum a putut macar sa imi treaca prin gand vreodata ca vom reusi sa trecem prin asta atat de repede? Cum am putut sa cred ca se va rezolva totul daca Porrin e in Azkaban? Si acum,nici macar asta nu ma mai consola. Evadase din nou si crease acele Horcruxuri..Sase suflete nevinovate,din care momentan doar unul si-a gasit pacea.

Era o situatie care ma depasea complet..O situatie care nu are scapare. Ceva rau stiu ca se va intampla curand daca nu vom reusi sa distrugem al doilea Horcrux astazi. Si..Nu voiam ca Bell sa stea langa mine si sa pateasca si ea ceva din cauza acelui medalion. Ma batea gandul sa ii spun sa ma lase singura aici,dar parca imi lipsea curajul...

[Image: giphy.gif]
Find all posts by this user
04 Feb 2011, 11:53
Post: #5
Era ferm convinsa ca horcrux'ul nu se afla acolo; nu avea logica. De ce sa fie ascuns un fals intr'un loc atat de aproape de cel unde era adevaratul medalion? Sau..poate avea totusi logica. Bell se lovi cu palma peste frunte si zambi. Era normal; perfect logic. Porrin crezuse ca avea sa ii mearga cu ele doua. Insa se inselase amarnic.

O data ce ajungeau in Conac si cautau ore in sir horcrux'ul, se dadeau batute; cu norocul lor insa, gasisera portalul. Si le adusera aici, pe Aleea Intunecata. Porrin se gandise probabil ca dupa infrangerea din pivnita conacului se vor da batute. Si vor crede ca e o alta smecherie si aici. Era ciudat sa gandesti din perspectiva unui criminal. Dar se pricepea destul de bine.

"-Rosalie?!" intreba ea.
Tanara se intoarse spre ea; avea intiparita o expresie de amaraciune pe chipul obosit.
"-Medalionul e aici" sopti cercetasa.
"-De unde stii?" intreba Rosalie, socata.
"-Stiu..pentru ca asa a gandit Porrin" replica ea, si incepu sa'i povesteasca ideea care ii venise in minte in legatura cu locatia horcrux'ului. si planul lui Porrin.
Find all posts by this user
04 Feb 2011, 17:10
Post: #6
Avea logica ceea ce imi povestea Cercetasa. Intr-adevar puteam sa inteleg si eu acum toata rasturnarea aceasta a situatiei. Avand in vedere ca de ani buni sunt pe urmele lui Porrin am invatat inevitabil sa gandesc uneori ca el,iar Bell tocmai mi-a spus ceva ce cu siguranta s-a gandit Porrin cand a ascuns acel Horcrux. In plus el stia ca la "Borgin&Burke" este locul perfect pentru a ascunde asa ceva pentru pur si simplu fapt ca nimeni nu s-ar aventura in labirintul acesta,insa bineinteles si tipic lui a uitat ca noi mereu il urmarim in intuneric si ca nu ne dam batute pana nu obtinem ceea ce cautam. Acum era clar ca medalionul cel adevarat este aici si noi vom pune mana pe el..insa din pacate,probabil deja cand va rasari soarele. Este imposibil sa gasesti un medalion micut in imensitatea aceasta.

"Da,Bell,ai dreptate! Si noi va trebui sa il gasim cat mai repede!"

Aceasta dadu aprobator din cap zambind la gandul ca il vom gasi cu siguranta si il vom distruge instantaneu.

[Image: giphy.gif]
Find all posts by this user
05 Feb 2011, 12:25
Post: #7
Zambi, dupa care se indeparta de Rosalie; mai erau cateva ore pana la rasarit. Iar medalionul trebuia gasit pana atunci. Incepu sa ia la rand toate dulapurile. Era pe undeva pe acolo..asta daca rationamentul ei era corect. Trebuia sa fie..dupa atatea dezamagiri si infrangeri, avea nevoie de un succes..o reusita care sa aduca Horcrux'ul in mainile lor.

Se apropie de primul dulap din partea dreapta si il deschise; erau o gramada de lucruri acolo, asa ca incepu sa le ia la rand. Un inel cu rubin, care nu parea deloc special. Un trofeu din aur, pe care erau incrustate cateva rune antice..un medalion din topaz, care ii starni interesul si il lua..si o mana cadaverica, ce parea sinistra doar prin simplul fapt ca se afla acolo.

Analiza pret de cateva clipe medalionul, dar nu vazu nimic special la el. Il pastra totusi, bagandu'l in buzunar; lua urmatorul dulap la rand si gasi acelasi tip de medalion, doar ca de data aceasta era din lazurit. Ce tampit ar fi putut face doua medalioane cu acelasi model, doar ca din pietre diferite? Care era rolul lor? Mai vazu un servici de ceai, care parea straniu; ce sa caute un servici de ceai intr'un magazin plin de magie neagra.
Find all posts by this user
05 Feb 2011, 13:11
Post: #8
Am observat faptul ca Bell se puse pe cautat asa ca m-am gandit de unde as putea sa incep eu. Locul acesta era imens,plin de lucruri intunecate. Medalionul putea sa se afle oriunde. I-am facut semn Cercetasei ca am sa incep din cealalta parte. Am deschis un dulapior iar acesta scartai enervant. Mii de obiecte erau ascunse acolo: niste cranii oribile alaturi de obiecte pe care erau Semnul Intunecat. Am gasit un medalion negru care parea foarte interesant si putea fi posibilul Horcrux asa ca l-am pastrat. Trebuie sa le tinem in continuare pe toate care le gasim,trebuie neaparat.

Mi-am mutat privirea catre Bell si era foarte concentrata in cautarea sa asa ca am preferat sa nu o intrerup.

[Image: giphy.gif]
Find all posts by this user
05 Feb 2011, 13:17
Post: #9
Mai gasise inca un medalion, la fel ca cele doua; acesta era insa din smarald. Inchise cel de'al treilea dulap si ofta enervata. Daca avea sa gaseasca o bijuterie asemanatoare in fiecare locsor din acel magazin, avea sa innebuneasca. Nu le vedea scopul si nici rolul. Dar continua sa le pastreze. Isi facuse deja o mica colectie.

In urmatorul sertar gasi un craniu, asemanator cu cel pe care il vazuse expus; inscriptia de pe placuta ruginita era in latina. Nu se obosi sa o citeasca, si trecu mai departe. Vazu insa un lantisor care atarna din interiorul sau si ofta. Sparse cutia craniana invechita si scoase un alt medalion. Acesta era din rubin.

"-Rosalie!" stirga ea, cu naduf.
Tanara tresari in celalalt capat.
"-Vino putin" murmura Bell.
"-Ce e?" sopti Rosalie.
"-Am patru chestii de astea" mormai Bell.
Rosalie privi atenta cele patru medalioane.
Find all posts by this user
05 Feb 2011, 17:27
Post: #10
Eram concentrata in cautari cand Bell ma striga si in graba am alergat catre ea. Ma astepta in celalalt colt al magazinului cu patru medalioane foarte frumoase,dar in acelasi timp dubioase. Am oftat dupa care l-am scos si eu din buzunar pe cel care il gasisem acum cateva minute spunandu-i:

"Si eu am unul!". Se uita mirata la mine dupa care am adaugat nervoasa:
"Stai linistita: este o capcana de-a lui Porrin,sunt sigura de asta!"
Bell mai observase unul langa un craniu de langa ea si am facut ochii mari cand dorea sa il atinga. Am tipat speriata:
"Nu! Nu fa asta. Este un colier-blestemat. Am citit despre ele si stiu cum arata cand este asa..!"


[Image: giphy.gif]
Find all posts by this user
Thread Closed