Thread Closed 
Bubbles in the air
14 Dec 2011, 23:23
Post: #11
o privi uimita. Nu se asteptase sa ii afle numele vreodata. Insa ii placea. Isi aminti intelesul numelui. Era ceva cu Dumnezeu...
"My God is a vow..." musrmura aceasta usor. Intrase in transa, privind gresia cu modele complicate. Isi scutura capul, sperand ca Eliza sa nu observe. Nu stia daca aceasta cunostea intelesul numelui ei. Nu stia nici macar daca credea in Dumnezeu. Era un concept pe care cei din lumea vrajitorilor nu prea il credeau. Insa ei ii placea sa creada ca viata ei nu se va termina pe pamant.
"Orice te-ar macina, sunt sigura ca totul se va rezolva..." stia asta din proprie experienta. "Intotdeauna este o cale." Spusese asta mai mult pentru ea. Pentru a fi sigura ca ea insasi se simtea bine.
O privi pe viperina cum analizeaza statuia, asteptand orice reactie de la ea. Lacrimi, furie, tristete, melancolie. Orice ar fi facut-o sa se descarce. Ar fi facut orice sa o ajute. Pana si sa mearga in Padurea Interzisa.

Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.

[Image: 2mfubs.png]


"Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken."



Find all posts by this user
15 Dec 2011, 20:24
Post: #12
Ridicase capul surprinsa , spre cercetasa din fata ei .Suvitele de par , ce iesisera din turbanul din prosop , cazusera aievea peste chipul fetei , cateva picaturi , alunecand lent , una dupa alta si atingandu-i pantalonii viperinei . Una dupa alta , dintr-o pata mica , se facuse una mare si rece . Se cutremurase usor , apoi uscase locul , dandu-se cu cativa centimentrii mai in spate fara ca fata sa o vada . Isi aplecase privirea si isi luase o suvita pierduta ce ii statea peste chip si o rasucise pe un deget , indiferenta si visatoare . -Totul se va rezolva- "Dar..cum?" Acea intrebare stupida se lovea puternic de gratiile mintii ei , scotand un sunet metalic , ritmic , ce se auzea ca un ecou in partea cealalta , in spatele gandurilor .
"De ce te intereseaza?" murmurase viperina ,mai mult pentru sine .

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
20 Dec 2011, 11:30 (This post was last modified: 20 Dec 2011, 11:30 by Tora Chang.)
Post: #13
Sub invelisul dur al Elizei, Tora isi putu da seama ca era mai buna decat ar fi crezut. Insa vedea ca anumite ganduri o macinau.
"De ce ma intereseaza?" spuse ea incet. Chiar nu stia raspunsul la intrebare. "Cred ca pur si simplu nu suport sa vad pe cineva nefericit. Si simt ca trebuie sa-l ajut intr-un fel..." Un zambet ii inflori pe fata. Explicatia era mai mult pentru ea decat pentru viperina. Era un obicei pe care nu il putea ascunde. Si nici nu avea de gand.
Se aseza pe marginea cazii. Era inca umeda, insa nu prea conta... Atinse cu varful degetului materialul fin al acesteia, facand diverse forme geometrice. O privi pe Eliza si spuse:
"Daca simti nevoia sa te descarci, cred ca eu sunt una din persoanele care te poate asculta fara sa te judece... Cu atat mai mult cu cat nu ne cunoastem."
Incerca sa ii evite privirea insa nu reusi sa isi ia ochii de la fata.

Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.

[Image: 2mfubs.png]


"Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken."



Find all posts by this user
20 Dec 2011, 22:52 (This post was last modified: 20 Dec 2011, 23:01 by Eliza G. Blest.)
Post: #14
Sa se descarce ? Sa ii spuna ei ce o durea ? Ce rani avea pe suflet ? Cate erau si de unde provenea fiecare ? Mai bine se alegea cu o alta lovitura sufleteasca decat sa ii mai spuna cuiva , si cu atat mai mult , unei persoane necunoscute . Desi era o idee buna , nu voia sa o accepte , sa realizeze ca ii facea bine . Dar nici nu ii pasa . Cine se credeau acele persoane pentru a-i spune ei ce e bine sa faca si ce nu . Pufnise dezaprobator si rasuflase adanc aer in piept , inchizandu-si incet ochii . Nu mai dorea sa vada nimic, nu mai voia sa mai auda niciun sunet ritmic precum al inimii altora . De cate ori se gandea la a ei , si de adesea se plangea ca nu putea sa aiba si ea parte de o astfel de mangaiere . Bataile inimii erau unice , la fiecare persoana , dar la ea , la viperina , nu existau . Si simtea ca innebuneste . Adesea , dorea sa le auda in linistea noptii, sa le simta cand era trista , sa stie macar ca traieste . Dar nu era posibil asa ceva . S-a terminat..de mult .
"Auzi , Tora no ? Nu ajuta cu nimic ceea ce spui . Deloc . Fara suparare dar nu pot face nim..."Dar se oprise imediat cand un sunet straniu venise dinspre piscina . Ce era acolo ?

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
30 Dec 2011, 20:30
Post: #15
Nu baga in seama sunetul si se pregati sa raspunda dupa ce Eliza se calma:
"E alegerea ta daca..." Sunetul se auzi din nou intrerupandu-i sirul gandurilor. "Bine, asta e inspaimantator..."
Deodata inccepu sa se simta ca intr-un film de groaza. Isi lua bagheta de pe etajera unde o lasase si se pregati de atac. O vazu pe Eliza facand acelasi lucru. Erau amandoua pregatite. Nu vroia sa se panicheze. Putea fi oricine. O fantoma care facea glume ii veni in minte: Peeves. De-abia atunci isi dadu seama ca ea era infasurata intr-un halat fara sa mai aiba ceva pe dedesupt. Asta era. Orice ar fi fost, trebuia sa-l infrunte asa. Zgomotul deveni mai puternic pana cand se vazu o claie de par. O privi pe Eliza. Renuntase la gandurile ei, privind incruntata creatura din piscina. Doi ochi mari se ivira, urmati de doua urechi mari. Nu-i trebui mai mult ca sa recunoasca creatura. Era un spiridus de casa. Acesta incepu sa se zbata, respirand greu. Lasa la o parte bagheta si alerga pana la piscina. Il prinse pe spiridus si il ridica, scotandu-l din apa rece. Micutul tremura in bratele ei baiguind ceva ce nu putu intelege.
"Eliza da-mi un prosop. Saracul a inghetat."

Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.

[Image: 2mfubs.png]


"Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken."



Find all posts by this user
07 Jan 2012, 13:41
Post: #16
Fara sa se impotriveasca , fugise catre un dulap mare , deschisese repede usile si cautase in graba prosoape . Dar nu daduse peste ele .
"Esti sigura ca se afla aici ? Ca nu le gasesc , "tipase viperina catre Tora , zapacita la culme . Inchisese usile cu putere , dulapul clatinandu-se usor si se intorsese pe calcaie .
"Ahh..acolo sunt !" Mersese cu pasi mari pana in celalalt capat al camerei si luase de pe jos cateva prosoape uscate , albe ca neaua . Le aruncase cercetasei si se apropiase de ea , cazand in genunchi , langa spiridus .
"Cum se simte?"

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
10 Jan 2012, 22:50
Post: #17
Lua prosoapele de la Eliza si-l infasura pa spiridus, strangandu-l in brate. Se uita la el putand sa citeasca in privirea lui teama. Dar in acelasi timp putea vedea o urma de recunostinta.
"Cred ca va fi bine." spuse ea cu o voce calma. Insa un gand nu-i dadea pace. "Ce s-a intamplat cu tine? Cum ai ajuns aici?" Il privi pe spiridus incercand sa-l incurajeze. "Nu o sa-ti facem nimic. Poti sa ne spui."
Dar spiridusu-l ramase tacut. Nu vroia sa insiste. Era si-asa destul de speriat. Totusi nu putea intelege. Ce persoana oribila ar putea face asa ceva.
"Elevi..." se auzi o voce subtire.
"Poftim?"
"Doi elevi au facut asta. Incercau s-s-sa faca o vraja de t-t-teleportare."

Nu-i veni sa creada. Asta ar explica aparitia neprevazuta a spiridusului.Simti cum tristetea devine furia. Vroia sa iasa din acea camera si sa caute prin tot castelul pe cei doi elevi, dar se stapani si continua sa-l calmeze pe spiridus.

Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.

[Image: 2mfubs.png]


"Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken."



Find all posts by this user
10 Jan 2012, 23:18
Post: #18
Doi elevi , doi copilasi indraznisera sa faca rau unei creaturi magice . Acest lucru e scandalos ! Cum sa ranesti un spiridus ? Dar povestea lui mi se pare trasa de par . Daca intr-adevar se intamplase asa , de ce nu reactionase ? De ce nu fugise ? In loc sa fuga sa incerce sa se apere ? Daduse frau liber gandurilor ei , cu voce tare , asteptandu-i reactia spiridusului . Era asa cum se asteptase . Tremura din toate incheieturile si o privea cu doi ochi bulbucati pe viperine . Stia prea bine ca avea dreptate si nu avea deloc de gand sa dea inapoi in ceea ce spusese . Ii arunca priviri pline de venin si astepta , astepta sa ii raspunda cu ceva , macar sa rosteasca un cuvant , sau sa scoata vreun sunet . Dar nimic .
"Deci , si tu ai parte de vine putin , nu ? Sau chiar mai mult ? Spune-ne ce s-a intamplat cu adevarat ! Cine sunt acesti elevi ? "

"Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."


[Image: Formysweetsis_zps9d530966.png]
Visit this user's website Find all posts by this user
16 Jan 2012, 18:07
Post: #19
O privi incruntata pe viperina. cum putea sa fie atat de lipsita de inima. Si totusi avea dreptate. Insa nu avea chef sa elucideze mistere in acel moment. Observa ca spiidusul se oprise din tremurat. Acesta se ridica din bratele ei insa pastra un prosop pe umeri.
"Esti mai bine?" intreba ea curioasa. Spiridusul aproba cu o usoara miscare din cap. Vazu o urma de zambet pe fetisoara lui asa ca ii zami la randul ei.
"Cred ca e timpul sa mergem si noi." se adresa Elizei. "Ce-ar fi daca l-am conduce pana la bucatarie si apoi mergem fiecare in treaba ei?" Vazu aprobarea de pe chipul ei. Se indreptara impreuna inspre usa. Inainte sa iasa privi in urma melancolica. Aceasta camera chiar iti putea oferi o stare de calm. Inchise usa si ii ajunse din urma pe Eliza si pe spiridus. Coborara impreuna pana la bucatarie. Dupa care se desparti de cei doi. Urca inapoi in Turnul Cercetasilor si se tranti intr-un fotoliu. Nu putea sa treaca o zi fara o aventura. Hogwarts era intradevar magic.


Edit By Raizen

Puncte
Cercetasi - 100
Viperini - 90
Topic Closed !

Robert Louis Stevenson once wrote: You cannot run away from a weakness; you must sometimes fight it out or perish.

[Image: 2mfubs.png]


"Blessed are the hearts that can bend. They shall never be broken."



Find all posts by this user
Thread Closed