Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean

« Previous 1 2 3 4 5

/ Calcule astrologice

Era o noapte senina a unei zi de iarna. Insa era cam cald pentru aceasta perioada, era ca si cum ar fi fost toamna. Tocmai citisem la o biblioteca din Londra niste carti de astronomie si astrologie. Eram la biroul meu si faceam niste calcule si observasem ceva ce m-a surprins. Auzisem ca vrajitorii pot prezice si chiar li se poriveau ce le spunea incuiatilor, insa cand era vorba sa isi faca ei insisi, nu li se potrivea absolut deloc. Imi puneam intrebarea. "De ce oare, se intampla asa?" Sa aiba legatura cu "Patronus" gandeam eu? Pornind de la aceasta ipoteza, imi iau hartile de astronomie si astrologie si instrumentele necesare unor masuratori astrologice si merg in Padurea lui Dean, intr-un luminis. La lumina lunii pline, ma pun pe lucru. Dupa calcule si iar calcule, in acelasi timp studiind stelele si hartile mele si facand masuratori astrologice si calcule astrologice imi rezulta un tabel cu 36 de zodii. Constat ca anul vrajitoresc astrologic, tine 3 ani obisnuiti.
Astfel imi rezulta urmatoarele tabele incepand cu anul 1990 si pana in 2012.

http://i239.photobucket.com/albums/ff100...toresc.jpg

Astfel realizasem ca vrajitorii nu se nasc sub semnul unei zodii la fel ca incuiatii, ci sub semnul unui "Patronus"

In curand vad ca cineva se aropie de mine. Era...

...Letitia. Era rosie in obraji, iar parul ii era foarte ciufulit, cu rasina prin el. Alergase de mama focului si se impiedicase la un moment dat, cazand printre tufise. Se speriase ingrozitor de un sunet de... nici ea nu stia ce creatura scosese sunetul acela. In orice caz, acum era mai mult decat usurata sa dea peste un adult
Totul incepuse dupa-amiaza aceea,voia sa iasa undeva,sa iasa dintre peretii gri,fara viata. Cineva ii propuse sa faca o drumetie iar Letitia la inceput il privi sceptic. Nu le avea prea bine cu simtul orientarii sau al conservarii si oricum,o plimbare scurta putea oricand sa faca in imprejurimile castelului. Baiatul ii spuse ca nu are curaj,iar acest lucru o enerva. Nu era tipul de persoana care sa faca orice pentru a le demonstra celor din jur cum era ea cu adevarat,de fapt niciodata nu facuse lucrul acesta. De multe ori le intorcea spatele sau ii ignora. Insa in ziua aceasta isi permise sa fie putin furioasa, isi permise sa se revolte si spiritul ei contraataca. Intr-un fel. Doar ca o scuza, caci de fapt voia doar sa iasa de-acolo. Si in plus, ii spusesera ca or sa vina cu ea! Letitia injura in gand cand se trezi singura
Nu mai conta acum, avea sa petreaca o dupa-amiaza placuta in propria companie. Isi lua si aparatul de fotografiat - o alta pasiune a ei. Nu il folosise prea mult si era prafuit, se bucura atunci cand vazu ca inca merge. Era incaltata cu bocancii pe care nici pe ei nu-i purtase de ceva timp. Evita sa-i poarte deoarece in ei se impiedica foarte des

Era recunoscatoare ca nu era ger afara. Copacii erau inalti si foarte subtiri, de parca ar fi fost schiloditi. Nu merse foarte departe, nu avea rost. Se aseza la baza unui copac si isi sprijini capul de trunchiul lui. Cerul se intrezarea, gri albastrui, printre crengile mladioase
Peste ceva timp, deschise brusc ochii. Probabil atipise insa nici nu-si daduse seama. Unde nai... Cu greu isi aminti cum ajunsese acolo, insa n-avu mult timp caci un urlet de... ceva o sperie din propria piele. Se ridica brusc scotand un chiot mic si o lua la fuga, negandindu-se pe unde merge
Ajunse in acel luminis. Cu respiratia intretaiata se uita cu recunostinta la femeia de dinaintea ei. Astepta un pic, sa se calmeze, dupa care o saluta si isi ceru scuze ca aparuse asa, ca un intrus

"Ahh voiam sa intreb pe unde s-o iau sa ies mai repede din padure...." incepu ea, inaintand langa femeie "...dar acum cred ca sunt bine si... Ce sunt toate lucrurile acestea?" intreba plina de curiozitate "Daca nu va suparati, bineinteles, sa-mi ziceti. Si apropo, ma numesc Letitia"