Can you keep a secret?
|
29 Jul 2011, 15:01
Post: #11 |
|||
|
|||
Se uită în continuare la punctul acela întunecat . Nu îşi dădea seama ce e. Dar un lucru era sigur, nu era bufniţa sa . Hollow ar fi venit imediat la ea dacă ar fi făcut atâta drum de la castel până la pădure pe vremea aceea. O privi cu coada ochiului pe Rose. Se gândea că nici bufniţa ei nu avea cum să fie. Din câte îşi amintea Sabri era albă , iar ceea ce se vedea pe cer avea o culoare închisă . Faptul că nu putea indentifica creatura de pe cer o îngrijora. Nu se putea şti ce se găsea în acea pădure. Totuşi mai rămânea şi opţiunea unui liliac. Acest lucru o calma pe Cercetaşă.
Aproape că nici nu observă când Rose se ridică şi începu să meargă. Scutură din cap şi o urmă imediat. Probabil că se săturase de locul acela şi mai ales de linişte. Nici Cercetaşei nu prea îi plăcea acea tăcere apăsătoare. Atunci când nu discuta încerca să găsească un subiect interesant. Şi dacă nu vorbea repede imaginaţia începea s-o ia razna. Fiecare sunet şi imaginea mai ciudată era tradus în mintea ei total greşit. Clătină din cap şi îşi dădu o şuviţă din ochi. Rose îi spusese că uneori îi era şi ei dor de ani când era elevă. Elizabeth zâmbi înţelegătoare. Era sigură că atunci când va termina şcoala avea să se simtă exact la fel. Din fericire era anul IV, deci mai avea 3 ani şi jumătate. Dar de asemea ştia că timpul poate trece repede. "O elevă printre elevi" Murmură ea ultimele cuvinte ale fostei Şoimence. Suna un pic amuzant, dar Cercetaşa ştia că erau adevărate. Nu puteai niciodată să fii cel mai învăţat. Continuai să afli mai multe întreaga viaţă. Se uită o clipă înapoi şi văzu că pata aceea ca de cerneală încă era prezentă pe cer. Îşi aminti că şi Rosalie privise punctul. "Nu cred că a fost nici una din bufniţele noastre"Murmură ea ca un răspuns întârziat. ![]() ![]() ![]() |
|||
29 Jul 2011, 15:22
Post: #12 |
|||
|
|||
Doar daduse aprobator din cap pastrand acea liniste de nedescris. Padurea lui Dean putea parea uneori ca un loc de basm, dar alteori nu era nimic altceva decat un loc retras si plin de tot felul de creaturi oribile. I se facuse pielea de gaina, amintindu-si de o intamplare nu prea placuta din acest loc care se petrecuse acum aproximativ un an, dar preferase sa ignore acel sentiment ciudat si din fericire isi revenise curand. Se uitase catre Elizabeth care inainta alaturi de ea, dar nu mai spuse nimci. Doar murmurase ceea ce Rose soptise mai devreme. Trase adanc aer in piept , dupa care o intrebase pe un ton lejer:
"Ei bine, tu ce ai mai facut in ultimul timp?" Mai voia sa spuna ceva, dar parca se blocase in urmatoarea clipa. O acaparase o stare ciudata, dar nu stia de ce. Oare avea sa gaseasca un raspuns curand? Ce se intampla in padure? ![]() |
|||
30 Jul 2011, 00:35
Post: #13 |
|||
|
|||
Înainte o dată cu Rose, încercând să ţină pasul şi să nu se împiedice de vreo rădăcină sau piatră. Rosalie părea că nu se străduieşte deloc să se ferească şi Elizabeth aproape credea că o face din instinct. Probabil că aşa şi era. Nu avea cum să fie sigură, dar aceasta părea cea mai plauzibilă teorie. De fapt era singura care îi venea în minte. De obicei imaginaţia sa găsea multe soluţii la întrebări, deşi unele erau ilogice chiar şi pentru magie, dar acum asta era tot ce găsise. Nu ştia dacă era din cauza curiozităţi de a descoperi un loc total nou sau oboseala, dar nici nu avea chef să insinte pe această "mare" dilemă.
Rose o întrebă ce mai făcuse, dar parcă cuvintele se opriseră prea brusc pe buze. Eliza se uită la ea şi observă că avea gura întredeschisă. Acest lucru îi părea uşor straniu, dar nevrând să fie paranoică îi răspunse. "La fel ca de obicei. Ore, învăţat..." Zise ea uitându-se în continuare la ea. Se opri din enumerat când zări pe faţa fostei Şoimence o expresie uşor îngrjiorată. Se încruntă şi rămase o clipă în loc. "Rosalie, ce e?" Întrebă ea destul de încet,dar clar . Privi cu coada ochiului în jur, dar nu zări nimic îngrijorător. ![]() ![]() ![]() |
|||
30 Jul 2011, 09:38
(This post was last modified: 30 Jul 2011, 09:39 by Rosalie Vivienne Alden.)
Post: #14 |
|||
|
|||
In clipa urmatoare se facuse ghem de frica. Simtea ca ceva straniu le inconjura, dar nu isi gasise cuvintele incat sa ii spuna Cercetasei. Probabil o considera nebuna, deci inghitise in sec pentru moment fiind sigura ca nu erau inca in pericol, deci asteptase momentul potrivit sa ii spuna. Inaintase lejer, dar in urmatoarea secunda strigase:
"Eizabeth, jos!" In stare de soc, dar totusi s-au aplecat la timp. O unda verde din blestemul 'Aveda Kadevra' facuse acum cunostiinta cu copacul. Rasuflase extrem de usurata cand isi daduse seama ca practic au sfidat viata si acum amandoua fetele sunt in ordine, dupa care se intorsesera brusc cautand raspunsuri in chipul celui ce voia sa le omoare. Dar nu avea chip. Doar o masca . ![]() |
|||
30 Jul 2011, 23:23
(This post was last modified: 31 Jul 2011, 11:58 by Effy K. Dietrich.)
Post: #15 |
|||
|
|||
Faptul că Rosalie nu răspundea o îngrijora. În mintea ei se învârtau în cercuri haotice fel de fel de întrebări, unele care nu aveau sens. Dar una predomina: Ce naiba se întâmplă? Totuşi rămase tăcută. Sigur exista un motiv pentru care fosta Şoimeancă nu vorbea. Poate încerca să nu atragă atenţia unui posibil duşman. Şi oricum dacă întreba, credea cp Rose nu îi va răspunde.
Trase adânc aer în piept, iar când Rosalie înaintă Elizabeth o urmă îndeaproape. Citise cu doar câteva secunde în urmă frica în ochi ei, dar acum mergea lejer. I se părea ciudat acest lucru, dar nu comentă. Doar privi în jur căutând lucrul sau fiinţa ce îi atrăsese atenţia . Nu găsi nimic. Înainte să îşi dea seama o auzi pe Rose strigând să se lase jos. Privi derutată în jur, dar făcu exact ceea ce îi spusese Rosalie. Strânse ochii pregătindu-se de impactul cu pământul. Era uşor dureros, dar acceptabil pe lângă varianta cealaltă. Văzu trecând pe deasupra lor fulgerul verzui atât de renumit. Blestemul uciderii. Îşi muşcă buza şi se uită la Rose. Părea în regulă. Se ridicară aproape în acelaşi timp, iar Elizabeth privi înainte. Un vrăjitor stătea în faţa lor. Purta o robă lungă şi neagră, iar chipul îi era ascunse de o mască . Elizabeth înghiţi în sec când reuşi să vadă mai bine masca. Se dădu câţiva paşi înlateral astfel încât să ajungă lângă Rose. "Rosalie... Ştii cine e?" Întrebă ea. Dacă se gândea bine aflarea identităţii vrăjitorului era cea mai mică problemă, dar în acel moment era prea stresată pentru a găsi o întrebare mai bună. ![]() ![]() ![]() |
|||
30 Jul 2011, 23:53
(This post was last modified: 30 Jul 2011, 23:53 by Rosalie Vivienne Alden.)
Post: #16 |
|||
|
|||
Se speriase de-a dreptul si desi nu vruse sa arate nu avea cum sa se abtina: tremura de frica. A fost atat de aproape de moarte, atat ea, cat si Elizabeth. Nimeni nu mai aruncase blestemul mortii asupra ei, nici macar Porrin, iar asta o soca la maxim. Se uitase in jurul sau si cand observase ca Cercetasa era bine se gandise ca era cazul sa se ridice. Inspirase adanc aer in piept, inainte sa se considere deja sufocata , dupa care se uitase mai bine catre persoana din fata lor. 'E Devorator al Mortii. Imi dau seama dupa masca, dar nu il cunosc!' , rostise fosta Soimeanca in soapta dupa care isi luase bagheta discret in mana in caz ca ar fi avut nevoie de ea. De data aceasta voia sa fie precauta.
"Elizabeth, ce facem?!" , intrebase Rosalie. De data aceasta ceea ce spusese era ridicol, dar isi daduse prea tarziu seama de asta si isi daduse ochii peste cap fiindca isi dadea seama ca fusese jalnica. Ii venea sa planga, dar se abtinuse. Devoratorul incepuse sa rada brusc facandu-le pe fete sa tresara. Ea nu il cunostea si era sigura ca nici Cercetasa din moment ce o intrebase daca il cunostea ... ![]() |
|||
31 Jul 2011, 11:57
(This post was last modified: 31 Jul 2011, 11:57 by Effy K. Dietrich.)
Post: #17 |
|||
|
|||
Cu cât se uita mai mult la masca aceea avea impresia că ameţeşte. Scutură din cap şi îşi scoase bagheta pe sub pelerina neagră. În acel moment trebuia să o ţină cât mai aproape de ea. Şi bineînţeles trebuia să stea cât mai aproape de Rosalie. Împreună erau mai puternice, asta era sigur. Cât de puterncie...ei bine aici nu putea găsi răspunsul. Spera numai să fie îndeajuns încât să plece cu câteva zgârieturi. Chiar şi cu o mână sau un picior rupt era mai bine decât să moară.
Rosalie îi răspunsese la întrebare, dar faptul că nici ea nu-l cunoştea o neliniştea şi mai mult. Dacă nu le cunoştea şi ele nu făcuseră nimic de ce le atacase? Nu reuşea să găsească un răspuns cât de cât logic. Cu cât căuta mai adânc în mintea sa răspunsul cu atât dădea peste mai multe întrebări întortocheate mai ceva ca ramurile Salciei Bătăuşe. "Nu ştiu... Luptăm... ?" Ultima parte sunase mai mult ca o întrebare, dar fusese cât se poate de serioasă. Nu credea că fără luptă aveau şanse să fugă. Măcar dacă reuşeau să îi distragă atenţia ... Devoratorul râse, făcând-o atât pe Cercetaşă cât şi pe Rosalie să tresară. Elizabeth trase adânc aer în piept, aproape înecându-şi plămânii şi îşi dădu câteva şuviţe din ochi. Trebuia să fie calmă, dacă se agita nu avea să facă nimic bun. Devoratorul îşi ridică bagheta , iar Cercetaşa îl copie imediat. Nu avea de gând să privească cum atacă fără să încerce să-l oprească. "Expelliarmus" Strigă ea, deşi era sigură că un astfel de farmec minor nu va avea efect. Măcar putea să-l distragă până Rosalie folosea o vrajă mai puternică. ![]() ![]() ![]() |
|||
31 Jul 2011, 13:16
(This post was last modified: 31 Jul 2011, 13:16 by Rosalie Vivienne Alden.)
Post: #18 |
|||
|
|||
Instinctul sau spunea sa il atace cu o vraja extrema , poate chiar un blestem, dar mintea sa lucida , cel putin momentan .. spunea ca trebuie sa actioneze rational si ca nu ar fi trebuit sa isi mai 'culeaga' vreun dusman. Nici ea, nici Cercetasa de langa ea care acum ceva timp ii devenise amica. De obicei era unita cu toti prietenii sai si ii apara pe toti si asta avea sa faca si acum. De fapt, considera ca se aparau reciproc. 'Levicorpus' in gand. Isi concentrase puterea mintii pentru a il ataca cel putin momentan cu o vraja non-verbala. "Ce cautati aici?!" , se auzise o voce destul de groasa fiindca folosise o incantatie ducandu-si bagheta la gat pentru a-si transforma vocea. Era sigura ca avea sa o atace , dar ca nu era Tomas, dar nici macar asta nu facuse. Daduse aprobator din cap si se indeparta, dar nu inainte sa trimita semnul Intunecat pe cer. Se infiorase la vederea acestuia, dupa care se uitase catre Elizabeth dandu-si seama ca parca voia sa ii spuna ceva de cand ajunsesera in padurea lui Dean.
"Ce e ? Ce voiai sa imi spui?" Era ciudat sa intrebe asa ceva cand practic ea nu facuse aluzie la nimic - Liz'. ![]() |
|||
01 Aug 2011, 11:19
Post: #19 |
|||
|
|||
Aşa cum credea vraja nu avu efect. Era logic să nu meargă, doar era un Devorator. Chiar nu voia să-şi facă duşmani , dar situaţia era inevitabilă în ochii Cercetaşei. Poate ar fi fost mai bine să nu vină acolo. Da, cu siguranţă că ar fi fost o alegere mai bună să stea cuminte în Camera de Zi şi să-şi facă temele. Dar asta era acum, trecutul nu putea fi schimbat. Datorită greşelii făcute trebuia să suporte consecinţele şi să găsească o cale de scăpare. Trebuia să se maturizeze, nu mai avea voie să se plângă, nu mai dorea să se smiorcăie ca un copilaş alintat.
Atunci când Devoratorul vorbi tresări şi murmură ceva. Se dădu un pas în spate şi o privi pe Rosalie. Ea nu părea să fi observat mirosul şi vibraţiile pe care le simţea Cercetaşa. Poate fiindcă Rose nu era un monstru, spre deosebire de ea. Tresări atunci când văzu Semnul Întunecat pe cer. Îl mai văzuse în picturi, în fotografii dar aceea era prima oară când îl vedea pe viu. Era groaznic. Verdele acela intens îi dădea senzaţia de moarte, de frică. Rosalie o întrebase ce dorea să-i spună. Elizabeth se încruntă uşor confuză. Nu îşi amintea să fi spus ceva. Privi înspre Devoratorul ce se îndepărta şi îşi aduse aminte că murmurase ceva fără să vrea . Îi făcu semn cu capul lui Rose că vrea să plece . "Este vârcolac..." Făcu un semn discret cu capul spre vrăjitorul întunecat . "...ca şi mine."Murmură ea ceva mai încet şi oftă. Până în acel moment se simţise ca oricine altcineva, acum îşi amintise ce e. ![]() ![]() ![]() |
|||
01 Aug 2011, 12:44
(This post was last modified: 01 Aug 2011, 12:45 by Rosalie Vivienne Alden.)
Post: #20 |
|||
|
|||
Ramasese uimita, dar nu lasase sa i se vada surprinderea de pe chip. Daca Elizabeth era un varcolac nu insemna nimic, nu se schimba nimic. Nu intelegea de ce se simte prost, doar ea nu ar fi aruncat la gunoi amicitia cu ea pentru o asemenea prostie. Auzise multe despre varcolaci, dar stia ca unii chiar se puteau abtine cand era vorba de luna plina, deci nu omorau pe cine prindea in cale. Se indreptase catre ea cu pasi marunti si o imbratisase spunandu-i:
"Liza, o sa fie bine. Nu e nicio problema." Nu stia daca Cercetasa o credea, dar ea chiar avea de gand sa o sprijine in caz ca ar fi avut nevoie de ceva. Se uitase pe cer rasufland usurata ca luna plina era absenta. Se intorsese inapoi cu privirea catre fata de langa ea spunandu-i: "Acum ca am aflat si asta .. Nu plecam mai bine .. inainte sa vina Devoratorul Varcolac?" Ii venise sa chicoteasca la aceasta denumire, dar se abtinuse. OOC: Inchide-l tu.
![]() ![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|