Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca
« Previous 1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ Cartea Nimanui

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 08 Jul 2011, 22:43 by Scarlett Soul.)

Mirosea a tristete. Putea simti cum acel iz sufocant ii inunda narile si se raspandea pretutindeni in trupul sau delicat de fata. Simtea cum corpul ii se lasa prada trecutului. Nu vroia sa mai rationalizeze. Scarlett se saturase sa se prefaca. In biblioteca aceasta linistita dorea sa fie doar ea, fara alte masti pictate pe fata.

Deschise cartea usor, temandu-se sa nu-i rupa paginile vechi. Pe ici pe colo se zarea cate o pata de cerneala, acolo unde scriitorul nu asteptate indeajuns pana sa-si treaca mana peste cele deja scrise. Era un manuscris simplu. Ei bine, poate nu chiar atat de simplu pe cat parea. Un titlu sters , dar lizibil se zarea pe mijlocul primei pagini : Cartea Nimanui.
Zambi ironic cand reusi sa descifreze numele cartii, apoi citi cele cateva randuri insemnate dedesubtul cartii : "Amintirea e singurul paradis din care nu poti fi izgonit si in acelasi timp singurul iad din care nu esti lasat sa pleci."
Rosti cele cateva cuvinte. Soaptele sale se incolaceau peste urletele noptii.

- Puterea cuvintelor, ii spuse cineva lui Scarlett. Nu o interesa cine, chiar nu o interesa. Vroia sa afle mai mult despre acea carte, se regasea in acel Nimeni. Era un Nimeni, de ce sa nu se regaseasca si in alti Nimeni ?!?

OOC : Te astept, draga Melisse Yvonne Carter

**Melisse Y. Carter** · 09 Jul 2011, 12:26

Melisse se regasea in biblioteca. Ar da aproape orice numai ca sa stea acolo, sa miroase paginile vechi ale cartilor si sa isi plimbe ochii peste diverse titluri interesante, pana ar gasi cartea ideala pentru ea. Se afla la rafturile cu carti despre Antichitate. Cauta ceva despre Razboiul Civil. Vazuse un film si citise o carte: destul pentru a o face sa vrea mai mult. Cauta si alte carti. Era sigura ca exista.
- "Amintirea e singurul paradis din care nu poti fi izgonit si in acelasi timp singurul iad din care nu esti lasat sa pleci." rosti o voce fina, aproape de ea.
Isi intoarse capul. O fata dintr-un an mai mare era asezata la masa unde majoritatea stau, ba citind, ba facandu-si temele. Citi cu voce tare acea fraza, care o impresiona pe Mell. Cercetasa se duse spre ea.
- Puterea cuvintelor rosti ea, simtind ca trebuia neaparat sa spuna asta. Ce carte e? se interesa.
Parea foarte interesanta. Ii trebuia un exemplar numaidecat. Trebuia sa analizeze cartea, trebuia sa o citeasca.

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 09 Jul 2011, 17:58 by Scarlett Soul.)

- E Cartea Nimanui , ii raspunse Scarlett, simplu.
Stia ca acel "Nimanui" se referea la toti, la toti cei importanti care daca reuseau sa se priveasca in oglinda ajungeau la concluzia ca erau un Nimeni, la toti cei care sufereau , la toti cei care ...
- Poftim, e si cartea ta , ii supse Cercetasa sec, intinzandu-i manuscrisul celei nou-sosite.
Scarlett se uita indelung la Melisse, privind-o cum rasfoia cartea. Parea sa fie sigura pe ea, atenta la detalii, ii placu asta. Se simtea ciudat. Aproape ca agreease o persoana din prima. De obicei nu facea asta. Nu mai facea asta. Invatase nu aiba incredere in oameni. In Nimeni. Dar era si ea un nimeni ... Cu totii erau.
- Melisse, deschide la o pagina anume si citeste randul al saptelea. Asta ... daca vrei. Stii, nimic, niciodata, nu e intamplator.
Se privira mult timp. Amandoua, pastrand tacerea. Era ciudat sa iti faci o parere despre un om mut. Mut, in momentul de fata. Pe chipul de copil al Melissei se putea distinge oboseala, oare de cat timp nu dormise fara sa fie rascolita de ... ganduri ? Poate ca avea si acea fata un Cimitir de Amintiri, intocmai ca si Scarlett. Soul, numele asta o descria mai mult decat oricare altul, chiar daca la prima privire nu toti isi dadeau seama. Ii venea sa-i ordone ceva lui Melisse, dar stia ca nu avea sa inteleaga nimic, si daca da, dupa accea sigur ar fi ocolit-o pe Scarlett. Cine nu ar fi facut-o ? Ar fi vrut sa o roage : Ia la tine si ingroapa inca o iubire moarta ! Dupa aceea inchise ochii, vrand sa se ascunda de propriile ganduri, miroseau prea tare a slabiciune.

**Melisse Y. Carter** · 10 Jul 2011, 21:34

- E Cartea Nimanui ii raspunse simplu Scarlett. Poftim, e si cartea ta.
Fata ii intinse Melissei cartea, iar cercetasa o primi uimita. Se gandea cum un nume atat de simplu putea avea atatea intelesuri. Deschise curioasa "Cartea Nimanui", vizualizand primele pagini. Erau normale. Plictisitor de normale.

Scarlett ii spuse sa deschida la orice pagina si sa citeasca randul al- VII -lea. Intocmai si facu. Intai de toate, privi numarul paginii. 374. Apoi numara fiecare rand, pana ajunse la al saptelea. "De ce citesti intai de toate numarul paginii din cartile care par neinteresante?" intrebarea se axa doar pe un rand. Doar atat. Un simplu rand. Cum de cartea spuse exact ce facuse Mell inainte sa citeasca randul? Oare, daca nu citea numarul paginii, intrebarea era aceeasi? Cercetasa era foarte curioasa. Citi sa vada in ce context se afla intrebarea. Un rand mai sus scria: "Si plictisindu-te te tot intrebi:", apoi incepea noul rand, adica randul 7.

Apoi, sa vada daca asta actiona la toate paginile cartii, daduse cateva pagini, silindu-se sa nu se uite la numarul sau. Numara 7 randuri si citi: "De ce nu mai citesti numarul paginii doar din cauza Nimanui?". Nu se mai uita sa vada in ce context se afla. Cartea clar era magica.
Se holba la acel rand.
- Cartea asta... incepu Mell, neputand sa continuie.

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 26 Jul 2011, 01:37 by Scarlett Soul.)

- Cartea asta te dezveleste. Ramai goala. In forma ta sufleteasca cea mai pura, ii spuse Scarlett ironic. Vedea dezorientarea de pe chipul fetei, vedea teama aceea de a fi dezgolita de toate secretele, o vedea si o amuza teribil. Nici ca se putea sa gaseasca o distractie mai buna. Schita un zambet de triumf.
Ii lua cartea din mana, incepu sa o rasfoiasca si se opri exact la pagina unde incepuse toata agitatia din biblioteca.
"Pagina 17" gandi Cercetasa, chicotind. Era numarul ei preferat. Nimanui nu-i place numarul 17, dar ei ii placea. Doar era un Nimeni.
As sta si parca as vrea sa fug.
Asta era randul VII. In rest doar spatii goale. Spatii goale pentru un Nimeni. Pe pagina nu era decat o singura fraza, aceea.
Inchise cartea, Cartea Nimanui. Simtea cum frica ii se cuibarea in oase. Era speriata.
"Scarlett ... speriata. Ceva nu se potriveste." gandi ea.
Inchise ochii. Ramase asa timp indelungat. Treceau oameni, vieti, iubiri si suflete pe langa ea, dar nu o interesa, le sapa doar groapa in propriul Cimitir de amintiri.
- Ma auzi ? o intreba Melisse. Atunci deschise ochii si pronunta clar cele cateva cuvinte :
- Te aud, dar nu te ascult !
Ii concentra privirea asupra cartii. O deschise iar si numara cele VII randuri.
Vei avea tu timp sa-mi numeri lacrimile ?

**Melisse Y. Carter** · 20 Jul 2011, 00:47

Acea carte era cu totul speciala. Adica nu 'speciala' ca o persoana care te ajuta in tot ce faci, sau una incredibil de frumoasa. Nu 'speciala', adica are niste jocuri la pachet si, in niciun caz, nu 'speciala', caci este o carte 3D. Este speciala, adica este magica - da, acesta ar fi cuvantul care se apropie cel mai mult de adevar. Acea carte era cu adevarat magica.
- Crezi ca Destinul a dat ca aceasta carte sa ajunga in mainile noastre?[/i] intreba Melisse, poetic.
Apoi se gandi ca ar trebui sa argumenteze intrebarea pusa.
[b]- Adica stii si tu - sau ma rog, ti-ai dat seama - ca aceasta carte este cu adevarat magica. Si, mnah, nu prea cred ca am gasit-o - sau, in orice caz, tu ai gasit-o - din pura intamplare.
Melisse astepta un raspuns de la Scarlett, care nu veni. Se uita la ea atent. Fata privea parca vrajita cartea, rasfoind-o de zor.
- Ma auzi? o intreba pe cercetasa.
Scarlett se intoarse spre ea, putin suparata ca a fost intrerupta.
- Te aud, dar nu te ascult! ii spuse.
Melisse se enervase, fapt pentru care pleca de langa cercetasa si se duse in cautare de noi carti.

**Scarlett Soul** · (This post was last modified: 22 Aug 2011, 21:40 by Scarlett Soul.)

Zambi. Ii placea naivitatea, sau mai bine zis incapatanarea fetei. Adica chiar credea ca mai exista o carte identica cu asta ? Scarlett intinse mana, ca si cum ar fi vrut sa o prinda pe Melisse, dar se razgandi repede, in definitiv, de ce sa-i pese de cineva care se supara atat de usor si pleca la fel de repede ? Spera ca Cercetasa nu observase remuscarea de pe chipul ei, spera ca nu vazuse nici mana intinsa.
'Acum nu, acum nu imi pasa.' se gandi ea, incercand sa recupereze cumva acele cateva fragmente din viziunea pe care o avusese inainte sa fie intrerupta. Se stramba cand isi aduse aminte ca Cineva o intrerupse.
Inchise cartea si o deschise la intamplare. Se simtea precum un copil mic si nestiutor care incerca marea cu degetul. Habar nu avea de nimic, dar asta nu o oprea sa incerce.
Nu se uita la pagina, nu vroia, dar numara cele 7 randuri si citi fiecare litera fara a intelege cuvintele. Parca erau in alta limba, parca erau prea adevarate.
Sunt iertari care biciuiesc in fata ...
Rase, dar rasetul acela nu exprima fericire, nici macar liniste sau bunatate, era un zambet trist, ca al unui om care recunoaste ca ... recunoaste totul. Brusc isi aduse aminte, isi aminti tot ce nu vazuse pana atunci, toate lucrurile in fata carora inchise ochii si trecuse pe langa ele in bezna.
- Melisse, imi pare rau, o spuse in graba Scarlett, rugandu-se ca Cercetasa sa nu apara pana avea sa termine propozitia. Ura sa se simta slaba, vulnerabila ...
Lasa cartea deschise, Melisse oricum nu avea sa se uite. Simtea ca dupa atata zbor, acum, urma o cadere periodica, ritmica.
'Chiar trebuie sa port o discutie cu mine. Si cu Nimeni, desigur.' zambi din nou si totusi, nu se poate spune ca era toata numai zambete.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca « Previous 1 2 3 4 5 … 7 Next » //  / Cartea Nimanui

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Biblioteca
« Previous 1 2 3 4 5 … 7 Next »
/ Cartea Nimanui