Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului

« Previous 1 2 3 Next »

/ Cateva rani

Era o zi specifica de inceput de vara. Soarele calduros stralucea maiestuos pe cerul de azur raspandindusi razele sale blande pente intreg pamantul. Pe cer nu se ivea nici un petec cat de mic de puf de nor. Orele de curs se terminasera pe ziua aceea asa ca copiii din diversi ani erau pe Domenii.
Anaella se apropie de geam privind peisajul minunat. Se gandi ca nu ar fi o pierdere de timp daca s-ar duce si ea la distractie.
In graba mare, Anaella nu observa un elev in anul I sau II care tercea pe langa ea cu nasul intr-o carte. Atunci cercetasa dadu peste el si cazu cu tot cu copil pe scarile ce se intindeau in fata lor.
Un tipat puternic se elibera din gatul baiatului. Anaella era deja obisnuita cu durerea. A incercat sa se ridice, dar in zadar avea un picior rupt, asa ca tot ce avea de facut era sa vina cineva sa o ajute sa ajunga la Aripa Spitalului.
Nu dupa mult timp veni...


OOC: Oricine...

Cercetasa se plimba pe coridoare . Era inceput de vara si Evelina se gandi sa iasa afara pentru a putea respira aer curat. Pe coridoare era mai multi elevi din ani diferiti care se bucurau de timpul lor liber.
Evelina incepu sa coboare scarile pentru a iesi afara in curte dar ceva ce se intamplase la capatul scarilor ii atrase atentia. O vazu pe colega ei Anaella ,de la cercetasi si pe un elev mai mic (nu stia casa) care era intinsi pe jos. Probabil cazuse pe scari. Anaella incerca sa se ridice dar nu reusea deloc. Se pare ca avea un picior rupt. Oricum arata mai bine decat celalalt elev. Evelina fugise repede pe scari pentru a ajunge la ei. Se aplecase langa Anaella :
- Esti bine? intreba cercetasa... Poti sa te ridici?
- Nu, nu sunt bine raspunse Aanella , Cred ca mi-am rupt piciorul. Dar uite nici el nu se simte bine arata cercetasa spre elevul din anul mai mic.
- Te voi ajuta eu Anaella, spuse Evelina, te voi duce in aripa spitalului. Sa vad cum facem si cu colegul nostru mai mic.
Evelina se ridica in picioare pentru a o ajuta sa se ridice. Vazu o colega de an si o chemase sa o ajute sa-l duca la spital pe cel mic. Apoi se intoarse spre Anaella:
- Hai ridicate incet si sprijinate de mine, vom merge in aripa spitalului.

- Ar fi absurd sa intreb daca pot sa ajut ? spuse Scarlett, chicotiond, desi nu era chiar momentul potrivit.
Fetele nu ii raspunsera, dar zari cu coltul ochiului cum Rhidima ii arunca o privire plina de repros. O intelese, asa ca nu mai spuse nimic, doar se strecura sub bratul drept al Anaellei, sustinand-o.
- Haide, te pot ajuta, intr-adevar te pot ajuta. Sunt Ingrijitoare in Aripa Spitalului.
Fetele se uitara la ea neincrezatoare si le intelegea fiindca si ea asa ar fi facut. Adica pana la urma ce cauta o "angajata" a Spitalului pe coridoarele scolii ? Ar fi trebuit sa lucreze, nu ? Asa ar fi trebuit. Zambi, era un zambet mincinos, un zambet triumfator. Oare ce credeau fetele alea despre ea ? Dupa toate astea, sigur nu aveau o parere prea buna. Chicoti din nou. Singura, singura mereu ...
"Daca mi-ar citi cineva gandurile si ar vedea cat de jalnice sunt ..." se gandi ea, in timp ce pasea grabit ca sa ajunga in Aripa Spitalului.

Evelina se uita la cea care veni sa o ajute. Nu stia multe despre ea doar ca era ingrijitoare in aripa spitalului . Apoi isi aminti ca o vazuse si in camera de zi a cercetasilor dar niciodata nu intra in vorba cu ea. Era in ani mai mari si tot timpul statea cu colegii ei
Fetele mergeau incet pe coridoarele scolii . Din cand in cand se mai oprira deoarece pe Anaela o durea piciorul rupt. Cercetasa se uita de cateva ori la Scarlet dar nu spuse nimic. Pur si simplu nic nu stia ce sa-i vorbeasca. Totusi venise sa le ajute si asta era cel mai important. Rhidima se hotara sa sparga gheata vorbind ea prima:
- Multumi ca ai venit sa ne ajuti, spuse Evelina uitandu-se la Scarlet.
Aceasta se uita la cele doua , si deoadata spuse:
- Nici o problema, mi-a facut placere..
- Tu esti Scarlet, nu-i asa ? Lucrezi ca ingrijitoare in aripa spitalului?
- Da, asa este raspunse Scarlet scurt
- Si daca nu te superi, pot sa te intreb ce faceai pe coridor?
Evelina , in timp ce astepta raspunsul se gandi in mintea ei ca fusese putin cam curioasa cand ii pusese intrebarea...

- Sigur ca poti sa ma intrebi, dar nu iti voi raspunde.
Se simtea tensiunea din aer, adica fata aceea, Evelina, nu avea nici o alta treaba decat sa o intrebe unde fusese ?Jalnic, intr-adevar jalnic. Scarlett se abtinu cu greu sa nu-i traga o palma sau ceva de acest gen, insa avea lucruri mai importante de rezolvat, de exemplu un bolnav si o slujba de indeplinit.
apasa cu putere pe clanta, auzind scartaitul usii si sperand sa apara cineva sa o ajute. Cineva, inca cineva. Se putea descurca cu Anaella, dar s-ar fi simtit mai bine daca ar fi venit Bell sau oricine altcineva.
- In fine ... , incepu ea, fara sa isi dea seama ca spusese o frantura nesemnificativa dintr-un gand.
Camera era aparent spatioasa, cateva paturi, picturi pe pereti si vreo 3 sau 4 dulapioare pline cu cine stie ce, in rest doar tensiune si suferinta.
Totusi o asigura pe Anaella ca avea sa se faca bine, dar evident ca nici macar ea nu credea ceea ce spunea.