Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului
« Previous 1 2 3 Next »
/ Consequences

**Rosalie Vivienne Alden** · 02 Feb 2011, 20:51

Cum puteam sa fiu atat de proasta incat sa o lovesc pe Bell cu un balon-ghiulea? Sper sa isi revina in curand. Am adus-o in Aripa Spitalului cat mai repede posibil. Ii curgea sange de pe frunte si asta insemna ca a fost o lovitura destul de puternica. Era ciudat sa o aduc aici in calitate de victima in loc sa fie aici in calitate de angajata.

Asistenta care era astazi aici o puse pe pat si ma intrebase ce a patit. Deci nici nu pot sa imi imaginez cat de rosie m-am facut de rusine si de nervi cand am spus ce prostie am facut la Vajthat. Si eu care ziceam ca astazi nu vom avea parte de probleme si de ganduri rele. Mda,frumos din partea mea..Acum ce aveam sa fac?

OOC: Rosalie Andrews Blackfire & Bell Evans

**Bell Evans** · 02 Feb 2011, 21:07

Intuneric. Era atat de bine sa fi inconstient; sa nu respiri, sa nu faci nimic. Pur si simplu sa privesti in jur. Dar aici era o mica problema. Nu vedeai nimic, pentru ca bezna te inghitea din toate partile; si nu gaseai nicaieri o usita de scapare.

Poate ca asta reprezenta sfarsitul; poate aici se incheia viata ei. Un mod cam tampit de a muri, dupa cate lovituri indurate de la soarta. Atatea confruntari cu devoratori, atat de multe blesteme care o ratasera la milimetru. Se putea considera norocoasa; iar acum, totul se incheia? Atat de scurt si cuprinzator?

Intr'un fel, vroia sa revina; sa se trezeasca. Nu ar fi plecat niciodata, daca nu era alungata. Iar acum chiar ii placea viata ei. Si in plus, nu ar fi vrut sa o faca pe Rosalie sa se simta vinovata. Pentru ca acel balon ghiulea care o daduse jos de pe matura fusese trimis de ea. Putea sa cada si fara sa o ajute cineva. Era un maestru in ale caderii. Vroia sa se trezeasca..dar nu putea.

**Rosalie Vivienne Alden** · 02 Feb 2011, 21:59

O priveam speriata pe Bell. Nimeni nu facea nimic..privea in gol si ma speria acest lucru. Degeaba o strigam fiindca nu raspundea la auzul numelui sau. Ii curgea atat de mult sange din frunte. Eram tensionata si ma enervam si mai tare cand observam asistenta acea care s-a invartit atat de mult ca sa caute un nenorocit de pansament. Bell pierdea mult sange si totul era din cauza mea. Eu am lovit-o..In acest moment ma intrebam...
"Ce tot faceti atat,domnisoara? Si unde e Meredith? "
Eram nervoasa..Si reactionasem cam urat fata de biata asistenta. Pana la urma nu este vina ei..este doar vina mea ca am avut chef de un antrenament de Vajthat..

**Bell Evans** · 03 Feb 2011, 11:59

De ce nu se putea trezi o data si o data? Nici macar nu mai simtea sangele care ii curgea pe obraz, inchegandu'se in parul lung, revarsat pe spate. Nu mai auzea niciun zgomot in jurul sau; pur si simplu era legata la ochi, dar in acelasi timp se simtea rupta de lume. Asta cred ca era descrierea cea mai buna. Se intreba unde este. Daca inca mai era intinsa pe jos, pe stadionul de Vajthat.

Probabil nu; dar nu avea de unde sa stie; nu simtea frig, dar nici caldura. Si devenea stresant. Uneori se simtea coplesita de senzatiile pe care corpul sau le percepea, prea multe de o data. Acum insa ar fi dat orice sa isi dea seama unde era. Intr'un pat, pe zapada rece, sau tarata prin lanul de diamante inghetate, in drum spre castel. Chiar vroia sa realizeze ceva. Cat de mic.

Si atunci, distinse un mic sunet. Nu realiza din prima ce e. Dar cand se auzi din nou, stiu ca cineva o striga. Ii spune numele. Cineva soptea "Bell" cu o teama sfasietoare, care ii dadu un fior rece ce i se raspandi in tot corpul. Nu stia a cui era vocea, devenea prea mult si inca nu se simtea in stare sa cunoasca totul din jurul ei. Intunericul nu se rarise, nici macar putin; iar asta o innebunea.

**Rosalie Vivienne Alden** · 03 Feb 2011, 15:42

Deci trebuia sa fac ceva, nu puteam doar sa ma uit cum sangereaza. O strigam si nu reactiona nicicum iar asta nu putea sa ma duca numai la ganduri rele. Oare cand isi va reveni? De fapt..Oare isi va mai reveni? Dumnezeule,trebuia sa fac ceva si asta acum! Asistenta aia se uita la ea dar nu facea nimic,pesemne cauta un pansament. M-am dus langa ea si i-am strigat in fata:
"Nu e nevoie sa i-l pui tu! Macar du-te uite-te la ea si spune-mi daca e grav!!! Ce e atat de greu?"
Asistenta se indrepta rusinata catre Bell si se uitase la lovitura de la cap apoi imi spuse..
~Nu este atat de grav..adica nu pare..dar se poate sa i se fi format un cheag!~
"Poftim??? Cred ca glumesti..!"
Am simtit cum vad negru in fata ochilor dar trebuia sa raman ;pe pozitii; ca sa o ajut pe Bell.

**Violet Wilson** · 03 Feb 2011, 16:00

Meredith intra in salon, cu mai multe sticle de potiuni si pansamente in mana; le arunca pe patul verisoarei sale si o indeparta pe asistenta.
"-Du'te si caut'o pe Madam Pomfrey" spuse ea.
"-Dar..nu stiu unde e.." bajbai fata.
"-Nu ma intereseaza; mi'o aduci aici..si repede" mormai Meredith, privind rana.
Sangera atat de puternic, incat se mira cum de Bell mai era viata; aplica o compresa si tinu presiune asupra ranii.
"-Cum dumnezeu s'a lovit in halul asta?" intreba ea.
Rosalie ezita.
"-Adica..stiu ca mereu cade, dar nici in halul asta" continua Mer.
Turna cativa stropi dintr'o potiune albicioasa deasupra ranii, iar sangerarea se opri. Privi capetele plagii, dupa care isi ridica incet capul.
"-Asta e provocata de un balon ghiulea" spuse ea, incet.
"-Da..dar nu a fost intentionat" murmura tanara, speriata.
Meredith ofta.
"-Cred ca mai are si altceva rupt; a cazut de pe matura, nu?!" intreba ea.
Rosalie dadu usor din cap; sangele inchegat de pe gat si din par arata cadaveric. Iar paloarea fetei o baga cu totul in sperieti.
"-Aa..Meredith?" intreba Rosalie, alarmata.
Fata se intoarse spre ea.
"-Nu respira" sopti tanara, cu mainile stranse la piept.

**Rosalie Vivienne Alden** · 03 Feb 2011, 16:13

Am ramas socata. Nu imi venea sa cred,nu puteam sa rostesc nici macar un singur cuvant. Stiu ca Meredith era suparata pe mine acum,dar nu stiam ce sa fac. Trebuia neaparat sa fac ceva. Am incercat sa prind macar putin glas si i-am spus incet:
"Mer..fa ceva!"
Stiu ca era suparata pe mine si nici macar nu ma va baga in seama,insa stiu ca va face ceva fiindca este vorba de verisoara ei la mijloc. Sper sa isi revina curand! M-am linistit putin cand am observat ca nu mai sangera deloc de la frunte ca mai apoi ce? Sa imi dau seama ca nu respira...? Cred ca mai bune erau experientele cu Porrin si Lestrange decat un joc de Vajthat in astfel de momente.!.

**Violet Wilson** · 03 Feb 2011, 16:23

Meredith nu mai pierdu nicio secunda cand vazu ca Bell nu mai respira; nu mai avea nici puls, iar corpul incepu sa i se raceasca. Incepu compresiile deasupra pieptului, si insuflatiile.
2 la 15..2 la 15..2 la 15 isi tot spunea in gand.
Nu putea pierde sirul, pentru ca asta ar fi insemnat sa faca mai mult rau.
"-1..2..3.." spunea ea, in timp ce apasa puternic pieptul lui Bell.
"-Haide" sopti Rosalie, cu lacrimi in ochi.
Dupa cateva minute bune, cercetasa incepu sa respire singura; pulsul ii reveni, aducandu'i in acelasi timp o roseata slaba in obraji.
"-E bine?!" intreba Rosalie.
Meredith ii palpa incheietura si dadu usor din cap.
"-Respira..si are puls" incheie ea.
"-Si nu se trezeste?!" mormai Rosalie.
Meredith scoase o sticluta cu o potiune albastra si turna cativa stropi pe un pansament; o freca usor la tample si apoi i'o dadu pe la nas Bellei.
"-Bine ai revenit" chicoti ea, cand Bell deschise ochii speriata.

**Rosalie Vivienne Alden** · 03 Feb 2011, 17:18

Am ramas cateva minute fara sa ii spun nimic lasand-o pe Meredith sa isi faca treaba. Iar intr-un sfarsit nu am reusit sa nu intreb daca Bell si va reveni. Eram speriata,nu stiam cum sa reactionez si nici macar daca as putea sa reactionez cumva la asa ceva. M-am uitat la Bell si am observat ca intr-un sfarsit Meredith a reusit sa o aduca inapoi 'la viata'. Speram sa se si refaca in curand.
Am inceput sa plang spunandu-i:
"Bell,iarta-ma,te rog..a fost totul din vina mea. Minge afurisita."
Asteptam ca fata sa incerce sa imi dea un raspuns. Acum chiar ca ma simteam trista,ciudat..oribil..Oare poate sa vorbeasca acum ? Sau inca este in soc..?
O,Doamne......

**Bell Evans** · 03 Feb 2011, 19:33

Cercetasa simti cum cineva o obliga sa se trezeasca, si fu recunoscatoare; abia astepta sa deschida ochii..sa vada lumina zilei, si fiecare firisor din praful pe care il inspira. Asta daca mai respira. Ii luara cateva momente bune sa realizeze ca de fapt, cineva respira pentru ea. Dar cum era asa ceva posibil?! Se oftica usor, si incerca sa respire de una singura.

Deschise ochii brusc si privi in jur.
"-Bine ai revenit" chicoti Meredith, privind'o obosita.
Sa revina? Dar nu fusese plecata; fusese chiar acolo.
"-Ce s'a intamplat?" sopti ea, ducandu'si o mana la frunte.
Rosalie aproape plangea langa ea, iar Meredith o opri din incercarea de a'si atinge fruntea. Era bandajata; isi aminti totul si incepu sa rada. Cum reusise Rose sa'i dea un balon-ghiulea in cap, iar apoi ea cazu de pe matura.
"-Aaa..rade cumva?!" intreba Mer, putin derutata.
"-A afectat'o grav lotvitura" murmura Rosalie.

Continua sa rada pana cand o durere surda i se instala in tot corpul; isi simtea pieptul greu, iar piciorul stang o durea cel mai tare. Duse o mana la coaste si gemu usor.
"-Sunt rupte" sopti ea.
"-Tu esti victima de data asta" murmura Meredith.
"-Iar piciorul?!" intreba Rosalie.
"-Rupt si ala" raspunse Bell, repede. "Si in atele cred" chicoti ea.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului « Previous 1 2 3 Next » //  / Consequences

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului
« Previous 1 2 3 Next »
/ Consequences