Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Hogsmeade

1 2 3 4 5 Next »

/ Crystal hearts

Deja nici prajiturile nu le putea inghiti, il urmarea sau ce drace? El stia ca e sexy si irezistibil, dar nici chiar asa. Vazuse interesul ei vadit pentru noutati, deci putea sa-i dea citeva din Quebek, caci pe acolo se afla Arty la momentul respectiv. Primise un sms scurt de la amicul sau. Totul e bine, dar daca o sa mai facem 5 km inghet. Arty. Ce dragut din partea lui ca mai spuna din cind in cind ca este viu, de intreg nu stie cit de intreg, dar viu.

Pufni in ris cind fata scoase paltonul, asta chiar era fanatism. Degeaba te-ai imbracat chiar toata in alb, parul rosu te scoate afara din peisaj. In toarse capul spre ferestra pentru ca ea sa nu vada ca mai avea putin si ajunge sub masa de ris. Se linisti. Profetul nu mai e ceea ce a fost odata, acum intilnesti mai multe povesti de dragoste si fantezii decit evenimente consintente si pareri intarite de argumente de beton. Nu-l incomoda distanta erau totusi fata in fata si deci convorbirea se ducea dupa toate regulile comunicarii

• Rasfoi profetul zilei de la cap la coada, nimic interesant. Mai lua cateva guri de ciocolata calda si apoi se ridica de acolo, lasa cativa galeoni pentru comanda sa, apoi isi lua paltonul pe ea, il incheie si merse la masa la tipul acela, zicand:
  - Ar trebui sa te strambi mai des, iti sta bine. Spuse ea sarcastica, insa in acelasi timp era hotarata sa-i plateasca cu aceeasi moneda. Iesi din cafenea in bataia vantului greu, de iarna.
  
  Simti cum buclele roscate-satene ii se duceau pe spate insa nu o interesa, isi puse caciula pe cap pentru a-i tine de frig si merse spre cel mai apropiat magazin, deschise usa si observa ca intrase exact unde voia: in magazinul de dulciuri. Ii zambise vanzatorului care se arata destul de plictisit si se afunda printre rafturi incercand sa-si caute ceva pe gustul ei. Ii placeau jeleurile la nebunie, insa in acelasi timp detesta ciocolata cu menta, dar ii placea cea cu caramel.
  Erau atatea dulciuri acolo caci nu stiai ce sa alegi si ce nu, asa ca lua cate putin din fiecare.

Asta era cel mai frumos compliment pe care-l avusese vreodata, serios, inca nimeni nu-i spusese ca-i sta bine cind se strimba, da din contra. Totusi nu se stresase foarte mult cind fata se dusese de linga el doar aruncind o replica in urma. Parasi si el cafeneaua dupa care o vazuse prin fereastra in magazinul de dulciuri, nu intrase acolo, dar ea statea apropae de geam, se apropie si sufla asupra lui facindul sa se bureasca dup acre scrisese: "Lui Arty ii este foarte dor de tine. Jimmy." Semanse biletul conform regulilor. Vazuse privirea ei cum se intilneste cu a lui, ii facu din ochi si pleca mai departe fredonind cintecul lui favorit.

Era putin romantic baiatul, dar era sigur ca nici Arty nu-i lasa asemnea mesaje, ei bine doar prin gradina ei de trandafiri si vopsea fluorescenta. Sau Facea ca trandafirii sa stralucesca noaptea la sind diferite mesaje, asta tit era in stilul timpitului din Quebek.

• Dupa ce isi alesese cateva dulciuri se intoarse brusc si observa mesajul de pe geam, instantaneu dulciurile cazuse pe jos si ramase fara cuvinte timp de cateva secunde. Vanzatorul o vazu si o intreba daca era in regula, dupa ce respiratia ii reveni la normal plati rapid dulciurile si ii spuse baiatului ca era bine, fusese doar un soc de moment. Insa acum isi dadu seama cine era el defapt, Jimmy. Probabil ca nu ii daduse mare importanta, de aceea nu il recunoscuse, insa nici bune maniere nu avea, de aceea il ignorase si de data aceasta. Privirea ei se intalni cu a lui pentru un moment, insa sctura din cap si isi reveni la normal.
  
  Iesi din magazinul cu dulciuri si alerga pana la baiat, il prinse de maneca de la geaca si zise:
  -E bine? Spuse ea, doar atat voia sa stie daca era bine si era multumita, insa din nou se invinuia, de ce mereu trebuia trecutul sa se intoarca la ea? Cand se obisnuise cu ideea ca nu avea sa-l mai vada..brusc apare Jimmy si ii strica tot circuitul care si-l propusese.
  - Si...nu am stiut ca esti tu. Murmura ea in cele din urma dand usor absenta din umeri.

Raceala se intetise si tot ce simte el acum erau doar cristale de gheata ce se izbeau de obrajii lui. Pe oricine altcineva l-ar fi facut sa tremure de frig, dar nu el era diferit de celalti. Simti mina ei calda care-l trase inapoi, puternic fetita. Luse repede catile d epe urechi pentru a auzi ce-l intrebase. Oare poate fi ceva care sa-i linisyeasca pe ambii? Nu-l deranja ca era podul dintre ei doi, doar ca se simte putin prea responsabil, iar asta nu-i placea deloc. Doar zimbi si scoase telefonul aratindu-i mesajul. Ar fi trebuit sa inteleaga totul, lui ii era dor si probabil ca o regreta, dar nu avea ce-i face. Curind aveau sa-i dea ceva zile libere si poate se vor vedea daca nu apare ceva "important".

E ok, nu aveai de unde sa ma stii, practic nu m-ai vazut nici o data. Daca vrei itit dau adresa lui, si poti sa-i scrii, o sa fie mia usor. Da mai usor pentru el caci nu va trebuia sa alerge de la unul la altul cu noutatile. Nu va intelege nici odata ce se intimpla in capul lor, nu rea el facut pentru marea iubire si de atitea ori ii sageata cre era destinata lui nimerea in fundul lui cupidon, caci acela fugea de el ca dracul de tamie.

• Simti o oarecare incomfortanta in preajma lui, insa nu avusese de unde sa-l stie, chiar daca se simtea vinovata. Se simtea vinovata deoarece vorbise asa cu el, insa si el isi uitase bunele maniere acasa, sau nu stia daca le avea sau nu.
  - Nu, e de ajuns sa stiu ca e bine. Spuse ea, nu voia sa mai intervin intre Artimei si serviciul lui, nu voia sa mai pateasca ca si data trecuta si nu stia daca mai era dispusa sa mai retraiasca inca odata acele clipe, era o totala confuzie in capul ei.
  
  -Multumesc, ca m-ai anuntat. Murmura ea zambind, poate ca pentru Artimei ar fi fost un soc sa afle ca ea defapt nu voia sa corespondeze cu el, caci ea stia ca daca avea sa corespondeze cu el atunci sentimentele iar ar fi dat navala peste ea si nu voia asta, se linistise si acum era in regula, cel putin pentru un timp.
  - Si nu vreau sa te fac podul nostru de comunicare, nu esti obligat sa-mi dai vesti, asa ca nu trebuie sa te simti responsabil.

Ce usurare, macar il scutise de o nevoie. Incepea sa-i placa fata doar pentruca ii luase de pe umeri o responsabilitatea foarte mare, cea de a impaca doi iubiti din diferite colturi ale lumii, in rest tot o considera o ciudata. Totusi fusese surprins cind ea nu voise sa ia adresa, si totusi o intelegea, el tot nu ar fi inercat sa stea intre sentimente rascolite, sperante in ceva mai bun, daca totul pina la urma nu se duce spre aceea de a deveni cenusa. Nimic nu e vesnic, iar cele mai instabile in lumea asta sunt sentimentele. Totul se schimba , se transforma, sentimentele evoluiaza si degradeaza odata cu lumea, cu noi. Maturitatea se ia nu in functie de parametrii fizici, dar de diapazonul emotional, de asta mereu baietii vor fi in urma fetelor.

O sa-i spun ca esti intreaga si ca nu arzi de nerabdare sa vorbesti cu el, va fi foarte fericit, crede-ma. Seara buna. Duse mina la timpla in semn de salut facu stinga-imprejur si porni mai departe cu castile pe cap. Se intoarse si ii aruncase un zimbet in semn de la revedere si ca ii e prieten.

• Il prinse de mana si zise:
  - Sa nu indraznesti sa-i spui asta. Spunei ca nu te-ai intalnit cu mine si ca..probabil sunt plecata. Spuse ea destul de serioasa, nu voia sa ii spuna ceva fals, ii pasa de el insa o ranise ultima data si prefera sa ramana asa, poate ca Jimmy nu stia insa sa rasucesti cutitul in rana era groaznic, mai ales pentru ea. Artimei avusese de ales si deja si...brusc ii trazni prin minte o idee, nebuna chiar.
  - Du-ma la el, stii unde e..nu conteaza cum ajungem acolo. Spuse ea privindu-l, acum ori isi lua o palma ori avea sa primeasca un "Da" hotarat, ceea ce era cel mai putin probabil, sau un "Nu" hotarat, nu stia reactia lui.
  - Te rog, fac orice..bine, nu chiar orice. Ochii ei sclipeau puternic, simtea cum reinvia din nou parca, avea nevoie doar odata sa-l vada pe Arty, o singura data.

Waw, era a doua oara cind ea era la un pas de al da jos. Ce mai vrea cum? Sa fi vrut nu avea sa o inteleaga nici o data, de ce cind trebuia sa se duca ea il oprea? Dupa ce ii auzise doliantele incepu sa dea din cap in semn de aprobare la fiecare cuvint, dar cind ajunsese la "Du-ma la el" inghetase pe loc. Ce? Ea e nebuna, tacanita sau doar se preface? Se holba la ea cu ochii mari. El este in Quebek, Canada, dar sa stii ca este imposibil. Nu poti sa intri la baza, este strict secreta si nu am idee cum sa fac sa te duc acolo. Nici in compania generalului nu poti intra, nu inca in a mea. Era groaznic, ea chiar vroia imposibilul. Sau poate nu? Stia ca mai fusesera cazuri de asemenea intilniri, dar avea sa aiba de suferit poponeata lui Arty si a lui.

Ok, ma gindesc eu ce sa fac. Ne vedem miine la 12 in Pestera lui Godric, si daca vrei sa ai mai mult succes ia ceva ciocolata cu tine, cea mai buna mita existenta acolo. Se uiat la ea in ochi si vorbi foarte serios despre mita. Acela era unicul aliment care deschidea toate usile. Apropo gindeste la vreo minciuna pe care sa o zici, ca esti logodnica lui insarcinata sau ceva de genul, dar sa fie cit mai aproape de real. Astepta sa auda replicile ei si va pleca atunci cind ea o sa dispara.Nu se gindise la o asemnea tragedie. Chiar erau dependenti unul de altul.

• Ar fi facut orice, si sa-l vada cateva clipe. Stia ca el era in Canada si se intra cu greu in baza militara, sau mai bine zis nu puteai sa intri deloc. Insa l-ar fi facut si pe dracu in patru, ar fi mintit orice doar sa stie ca, cateva clipe erau ale lor.
  - Stiu unde este! Nu e imposibil, nu ma las asa usor. [b] Spuse ea entuziamata si apoi se retrase in liniste, deabea astepta ziua de maine ca sa treaca la atac, cu ajutorul baghetei disparu de acolo, dar inainte spuse:
  -[b] La ora 12:00 sa nu intarzii, aaa..si ciocolata, am inteles. Murmura ea razand si apoi disparu de acolo imediat facandu-se nevazuta la conacul Thibault, voia doar sa doarma.

Edit By Raizen

Galeoni
Jimmy B. Tenevi - 100

Puncte
Cercetasi - 100

Topic Closed !