Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Aleea Nocturn / Borgin & Burkes / Danger is your name

Probabil ca merita sa ii spuna ceva acum, insa nu putea. Orice moment in care nu ar fi atenta din nou ar intra iar in probleme. Se uitase catre el, dar nu ii spusese nimic .. Toate la timpul lor. Cum putea sa scape de ei fara sa ii ucida? Nu voia sa faca acest lucru, chiar nu voia sa aiba pe constiinta doi Devoratori ai Mortii care nu erau in stare de nimic. Prieteni de-ai lui Porrin, se vede. Chicotise brusc facandu-l pe baiatul de langa ea sa se mire de atitudinea sa. Oare trebuia sa vorbeasca cu ei? Nu pareau prea politicosi.
"Promit ca iti voi explica dupa ce scapam de ei." , spusese Rosalie pe un ton serios, dar incet apropiindu-se de Sal tocmai pentru ca cei doi sa nu ii auda. Nu mai voia complicatii, voia doar sa ii faca sa plece.
Trasese adanc aer in piept pregatindu-se pentru o alta lupta.

Salathiel o privea si mai confuz pe Rosalie, cautand sa inteleaga ceva din comportamentul ei.

"Dupa ce scapam de ei? Pai de ce nu-i omori pur si simplu, am vazut ca nu te feresti de blestemele de neiertat."

In ultima vreme orice vrajitor isi vantura bagheta incoace si-ncolo spunand unul din blestemele ce altadata te-ar fi dus la Azkaban, si totusi mai aveau curajul sa afirme ca cei care folosesc maghie neagra sunt vrajitori intunecati. Lucrul acesta il enerva de moarte pe Sal si spera ca Rosalie era mai deschisa la minte cand venea vorba de asa ceva.

"Nu vreau sa ii omor." , spusese Rosalie brusc nepasandu-i de sutele de intrebari care ar fi urmat acestui raspuns. Ii promisese lui Salathiel, desi practic nu il cunostea, ca ii va raspunde intr-un final la intrebare, dar acum trebuiau sa scape de cei doi cat mai curand, asta nu insemna deloc faptul ca isi dorea sa ii omoare. Nu si-ar fi manjit mainele pe supusii lui Porrin, mai bine s-ar lupta doar cu el -doar ei doi, ca inainte- pentru a fi corecta. Isi daduse ochii peste cap .. Faptul ca era un las si ca si-a trimis ;prietenii; nu ii arata nimic nou Soimencei. Il stia, stia cat era de rau de gura si prost de fapta. Nu era in stare sa vina sa lupte cu o fata! Patetic si totodata specific lui.
"Vreau doar sa scap de ei apoi iti voi putea explica." , murmurase Rose cu o usoara incredere indreptata catre Viperin. Nu stia de ce, dar presimtea ca poate avea incredere in el.

Brusc gandul de a incepe sa vanture bagheta incoace si incolo cu obisnuita incantatie ce incepea cu A si se termina cu vada Kedavra incepu sa il tenteze mult mai tare pe Sal. Era pana la urma cea mai scurta cale de a afla ceea ce dorea de la Rosalie. Nu trebuia sa ii omoare ea, o va face el.
Asta insa ar fi fost contra noilor principii ale lui Sal, care se hotarase sa nu mai omoare sau mutileze pe nimeni in viitorul apropiat. Totusi, nu stia ce sa faca cu cei doi.
"Confundo!" spuse el intr-un sfarsit.
"Rosalie, te pricepi cumva la vraji de modificat memoria?"

Intelesese oarecum ceea ce ii spunea Salathiel. "Da,stiu. Dar banuiesc ca si tu stii o vraja eficienta pentru ca apoi sa ii faci pe cei doi sa dispara. Hm,pe deasupra si cu mintile sterse .. uitand de fapt tot ceea ce s-a intamplat astazi." Chicotise usor realizand ca vorbea prea mult. Se uitase catre cei doi. Voia sa se asigure ca nu i-a auzit. Inchise ochii realizand ca singura incantatie pe care o stia era non-verbala. Daduse din bagheta mutand-o de la unul la celalalt si cand intr-un final incheiase se uitase catre Viperin rostind "Haide repede. Fa-i sa plece."
Se bazase pe el. Acum se astepta sa si reactioneze. Si asta cat mai curand. Inainte sa isi revina din starea de lesin.

Sunase aproape ca un ordin si lui Sal nu ii placeau deloc ordinele, mai ales cand erau date de o necunoscuta. Zambi insa si se apropie de cei doi Devoratori, prinzandu-i cu bratele de dupa umeri, ca pe niste prieteni. In clipa urmatoare se aflau toti trei undeva pe un camp pustiu din afara Parisului. Vrajitorii il priveau derutati in timp ce Sal le facu cu mana si Disparu.
Dupa o scurta oprire undeva in Londra, baiatul Aparu in fata soimitei.

"Deci, Rosalie, trebuia sa imi spui ceva. Ceai?" o intreba el, oferindu-i o ceasca cu lichid fierbinte, la fel cu cea din care sorbea el.

Ii acceptase ceaiul si oftase. Acum da .. avea niste explicatii de dat. Cel putin ea ii promisese ca i le va da. Spera ca apoi sa nu mai apara probleme. Dar cum putea sa ii povesteasca unui necunoscut asa ceva? Si totusi .. ii promisese. Cum era o persoana de cuvant avea sa isi tina promisiunea de a-i oferi cateva raspunsuri pe care doar ea i le putea da. Trase adanc aer in piept, caci vor urma niste vorbe lungi, aproape un monolog, desi spera sa nu fie chiar asa. "Sunt aliatii lui Porrin. E un Devorator foarte cunoscut. Totusi .. probabil ai auzit de el,poate nu. Nu stiu ce sa spun. In fine .. ma dusmanesc cu el de ani buni. Mi-a ucis iubitul, mi-a rapit sora la nastere, dar am recuperat-o. Ideea e ca de curand am aflat ca a fost sotul matusii mele, ceea ce mi-a lasat un soc profund. In plus sunt clarvazatoare si nu demult am prevazut ca el.. va muri din cauza mea. Mai exact ca eu il voi ucide!" Strase din ochi sperand din tot sufletul sa nu fie asa, apoi ii deschise incercand sa isi dea seama daca Sal a inteles ceva.

Sal aproape se ineca cu ceaiul, care era de altfel foarte delicios, ascultand spusele soimitei. Acum ii parea rau ca fusese atat de curios, insa intrase in hora si nu mai putea iesi acum.

"Porrin..." incepu el cu un oftat "Nu credeam sa dau de urmarile faptelor lui pana si la Hogwarts. Pot sa iti spun insa ceva legat de ingrijorarea ta. Si eu sunt clarvazator, si cei ca noi nu prea pot sa isi prevada singuri viitorul. Eu cred ca tine doar de tine daca ceea ce ai prevazut se va implini sau nu."

Sal o privi cu o umbra de zambet, pentru ca nu era in stare de mai mult. Cu cat cunostea mai multe persoane, cu atat vedea ca ranile lasate in viata lor de vrajitorii intunecati erau adanci si mai mereu prezente. Intr-un fel, dupa atatia ani, mostenirea lui Voldemort parea mai vie ca oricand.

Rosalie ramasese uimita, dar in acelasi timp singura sa dorinta din acea clipa era sa considere ca intr-adevar era adevarat, ca nu il va ucide. Sentimente contradictorii dadusera navala asupra sa. De ce trebuia sa treaca prin asa ceva?! Trecuse prin multe de cand s-a nascut si pana acum, dar nu era momentul sa se lamenteze, nu era momentul sa-si planga de mila. Trebuia sa lupte in continuare, caci stia ce o asteapta. Stia asta foarte bine si trebuia sa isi stranga toate fortele. Uneori nu voia altceva decat sa il vada pe Tomas Porrin mort, dar alta data .. pur si simplu voia sa uite ca exista. Acest fapt era insa imposibil, caci o urmarea pretutindenea. Nici nu se stia cand o asteapta dupa vreun colt sau altul. Viata sa devenise periculoasa de la aparitia lui in ea, apoi .. alte amanunte. Surase usor si se uitase catre Salathiel.
"Pai iti multumesc." Nu mai era cazul sa adauge altceva.

"Nu ai pentru ce" replica viperinul, terminandu-si ultima picatura de ceai.
Isi mai facuse astazi inca o prietena, ceea ce era binevenit, la felul in care incepuse ziua si la cai dusmani avea deja Sal. Era greu de crezut ca aici fusesera inainte doi Devoratori dupa ce baiatul executa cateva vraji de reparare. La urma urmei el ii aruncase de colo-colo si ii izbise de diverse chestii. Facand curatenie descoperi un medalion ciudat, pe care il puse pe o masa din apropiere. Cine il pierduse putea foarte bine sa si-l ia de acolo. Dupa ce termina se adresa soimitei.
"Eu cred ca o sa-mi iau zborul de acum...banuiesc ca ne vom mai intalni pe la Hogwarts, nu?"