Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Aripa Spitalului

1 2 3 Next »

/ Do you have a d r e a m ?

OOC: Fac si eu primul pas. Cine doreste sa posteze este liber sa o faca. Daca ne adunam mai multi, gen trei-patru in total, nu ma deranjeaza. Plus, ar fi mai distractiv daca se aduna mai multi, nu?
BIC:

• Micutul, dar firavul corp se misca incet, dar suav. Propria-i minte o controla, fortandu-i corpul sa se miste dupa cum voia. Totul impotriva vointei, deoarece nu avea nicio intentie sa iasa din apartament astazi. Vremea nu era favorabila. Ploua de cateva ore, iar norii nu pareau sa se retraga. Avea un mic impuls, dar era insuficient, pentru ca tot nu voia sa iasa. Si totusi, nu mai era in apartament, ci pe strada. De fapt, nu stia incotro se indreapta. Pasii o purtau spre un taram necunoscut, dar periculos. Nu-si lua o umbrela, pentru ca nu planifica sa iasa din casa pentru urmatorele zile. Desi nu avea un servici, nu dorea sub nicio forma sa iasa din casa. Si totusi, a facut-o, din nou. Avea o pelerina inchisa la culoare care-i ascundea hainele incuiate pe care le purta. Nu era eleganta, nici aranjata. In timp ce mergea pe strada, undeva prin centrul Londrei, oamenii treceau grabiti pe langa ea.
  
  Unii aveau umbrela, altii se adaposteau pe unde puteau. Aileen mergea fara nicio problema, picaturile de ploaie incantandu-o mai mult decat sa o deranjeze, desi era constienta cat de uda putea sa fie, din cap pana in picioare. In minte-i aparu un singur si simplu cuvant: Hogwarts. Isi puse gluga de la pelerina pe cap, desi parul de-un saten inchis si desprins ii era ud pana la suvitele rebele. Zambi cand un copil se opri la cativa pasi de ea, cu o cutie in mana, uitandu-se la ea de parca ar fi vazut o fantoma. O lua pe un gang mai mult abandonat decat “vizitat” si Disparu chiar inainte sa apara copilul care, aparent, o urmarea. Ramase surprins cand nu o mai vazu. Nu invatase la Hogwarts, dar cand era mica si venea cu tatal in Londra, vizitau si Hogwarts. Il cunostea pe directorul de pe vremea cand Aileen era inca o copila.
  
  Lasand urme in spatele ei, din cauza ploii si a noroiului, Aileen se indrepta spre Aripa Spitalului. Era curioasa, pentru ca nu mai vorbise de foarte mult timp cu acel Vindecator al scolii, pe care-l stia de pe vremea cand mergea la Sfantul Mungo pentru cursurile avansate. Deschise usa, lumina fiind stinsa. Doar fulgerele de pe cer mai luminau incaperea. Se apropie de fereastra care se tot misca din cauza vantului puternic. Nefiind atenta, Aileen a avut intentia sa-l inchida, dar fereastra s-a trantit atat de tare incat o bucata mare de geam s-a desprins, atingandu-i bratul drept si cazand la podea, spargandu-se in mai multe bucati. O taietura putin mai mare, dar invizibila daca nu ar fi curs sangele, ii aparu pe brat. Picaturile curgeau siroaie, formand o mica dunga si cazand pe podea.
  
  - Oh, murmura Aileen, nefiind afectata de acea taietura sau de faptul ca s-a spart o fereastra.

Afara ploua rau de tot.Stropi de ploaie cadau cu miile din cerul acum acoperit de norii negri, ca de fum.Jennifer fugea inspre Hogwarts, din cauza ca ploaia o prinse prin Padurea Interzisa.
Vantul batea cu putere, facand copacii sa isi fluture ramurile.O ramura cazu pe jos, facandu`i o zgarietura mare Cercetasei pe mana dreapta.

-Ah, spuse aceasta vazand cum cateva frunze ii ramase pe rase, colorandu`se din cauza sangelui.O ustura un pic cap rau, si parea un pic cam adanca.Isi luase frunzele de acolo, aruncandu`le pe pamantul umed.

Se gandise sa ajunga cat mai repede la Castel, pentru a se duce in Aripa Spitalului.Nu putea sa isi lase rana asa.Dupa cateva minute alergate prin ploaie, ajunse in fata Castelului.Urca repede scarile de marmura, intrand inauntru.Se opri un pic pe loc, tragandu`si sufletul.Vedea ca sangele se imprastie din cauza ploii.Acum o ustura mai rau, dar nu era ceva insuportabil.Fugi iar inspre Aripa Spitalului, ajungand foarte repede.

Se opri pe loc, vazand in fata sa o fata care avea si ea sange pe brat, si niste cioburi pe jos.Isi indrepta privirea inspre geam, vazand ca este spart.Se duse langa fata, dandu`si seama ca nu o mai vazuse pe aici, si nici nu parea a fii eleva.


-Esti bine? o intreba Jennifer uitandu`se la taietura adanca de pe bratul fetei.

• In continuare, fara nicio intarziere, cadeau. Petalele unui buchet de trandafiri rosii si albi cadeau, lovindu-se de podeaua rece. Fereastra era deschisa, iar vantul puternic punea in miscare perdeaua semi-transparenta si micutele petale. Parca avea personalitate, pentru ca acele petale formau usor un covor colorat, datorita celor doua nuante. Incet, dar fara intarziere, imaginea prindea contur. Era mult mai clara si putea sa urmareasca fiecare detaliu. Era undeva, intr-un loc necunoscut, imbracata toata in alb. Podeaua era acoperita de fulgi mari de zapada si era foarte, foarte rece. Nu era nicio lumina, de nicaieri, fiind multe ferestre si o usa semi-deschisa. Nu erau obiecte, peretele era inchis la culoare si niciun om. Nici macar unul, dar oare de ce? Aileen nu facea niciun pas, desi prin simplul fapt ca statea acolo simtea ca ingheata si mai tare. Era frig, foarte frig. Tremura, dar asta nu o indemna sa se miste din locul in care se afla.. de ceva timp? Clipi de cateva ori, avand impresia ca poate viseaza, dar nu se intampla nimic.
  
  Realiza ca ningea, inca mai ningea. Desi pana acum nu vazu acei fulgi mari de zapada, simtea ca ningea de mai mult timp. Era doar un vis, nimic mai mult, nimic adevarat. Ganduri, imagini.. mintea ii era perturbata de lucruri inutile, dar nu facea nimic. De ce? Vocea unei necunoscute o trezi, aducandu-o in adevarata lume si indepartandu-o de cea a viselor care puteau sa nu se mai termine. Era la Hogwarts si-si aminti motivul pentru care se afla aici. Vantul batea puternic, fereastra trantindu-se in continuare. Nu s-a mai spart nimic, momentan. Bucatile de geam erau imprastiate in jurul corpului ei, iar sangele ii curgeau in continuare: nu rapid, dar putin cate putin. Picaturile curgeau in continuare, nici urma de vreo durere. Isi muta privirea spre acea taietura, apoi spre necunoscuta care o trezi. Observa ca si ea avea o taietura pe mana dreapta. Si ei ii curgea sangele.
  
  - Doare? o intreba, urmarindu-i sangele care curgea pe podea, avand acelasi traseu ca si sangele de pe bratul Aileenei.

Jennifer vazu cum tanara necunoscuta era pierduta in ganduri.Era pierduta intr`o lume imaginara, dar parca mult mai reala decat in cea in care se aflau.O lume care te facea poate mult mai fericita decat esti in realitate, o lume numai a ta.

O vazu cum isi revenea.Tanara fata isi revenea in simturi.Isi atinti un pic privirea inspre chipul Cercetasei, dupa la bratul acesteia.Sangele curgea usor pe podeaua curata, lasand pete rosii.Rosii ca focul.Urma intrebarea care nu putea fi evitata:Doare?.

-Un pic, ii spuse Jennifer zambindu`i.

Acum pentru jennifer nu prea conta rana sa, ci conta doar sa o ajute pe aceea necunoscuta.Mereu era cea care ar sari mereu in ajutor, si ar uita de ea.Cea care si`ar da si viata pentru prieteni sau familie.Ar ajuta chiar si un necunoscut, numai ca sa stie ca a facut un lucru bun.Toate asta se intamplasera de cand murise tatal sau.O facuse o persoana mai buna, dar si mai puternica.Ii intarise caracterul.

Vruse sa isi dea o palma peste fata amintindu`si o vraja care putuse sa o ajute cand era in padure.Se gandea sa o incerce pe tanara, dar erau deja in Aripa Spitalului, iar Madame Pomfrey sau vreun ajutator de`al ei trebuiau sa vina din clipa in clipa.Chiar daca nu se pricepea la vraji de vindecare, era una pe care o invatase de la verisoara sa.

-Eu sunt Jennifer, ii spuse Cercetasa zambindu`i.

OOC: Scuze pentru intarziere! Si inca ceva: ele erau deja in acea incapere din Aripa Spitalului, am specificat la inceput ca Aileen a intrat fara sa mai bata la usa etc. Si tu ai spus in ultimul post ca erau aproape de intrarea in Aripa Spitalului. Sa modifici, te rog, pentru ca nu ar avea logica plus ca nu era pe jos, Aileen statea in picioare
BIC:

• Pur si simplu, le adora. I se pareau, de fapt, erau cele mai frumoase flori de pe pamantul asta infect. Avea o perspectiva neplacuta, dar adevarata legata de oameni, in general. Desi, stia la fel de bine ca si restul, ca puteau sa existe si mici exceptii, dar foarte rare. Adevarat! Isi putea imagina acel tablou in care se regaseau mereu buchetele de trandafiri, fiecare cu o alta culoare. Un adevarat peisaj, plin de culori si frumos mirositor, pentru ca trandafirii emanau un parfum placut. Toate femeile stiau asta, dar Aileenei nu-i placeau trandafirii, pentru ca era femeie, ci pentru ca i se pareau cele mai speciale flori care existau. Erau unice pe lumea asta!
  
  Privirea ei era indreptata spre.. nicaieri? Ochii ei parca erau goi, asa putea sa afirme un necunoscut. Insa, mintea ii era indreptata spre un alt loc, mult mai frumos decat actualul in care se afla. Da, Hogwarts, renumita scoala pentru vrajitori. Astepta pe cineva, dar nu era sigura daca mai lucra aici. Nu mai vorbise de mult timp cu persoana respectiva, dar nu se stia niciodata. Astepta, iar altceva nu putea sa faca, momentan. Nu o durea, desi picaturile continuau sa curga pe podea. O mica, dar foarte mica balta se formase de cand sangele incepu sa-i curga si Aileen nu se misca, inca. Straina ii raspunse, atragandu-i din nou atentia Aileenei. Zambea. De ce zambea? Se prezenta, Aileen urmarindu-o cu privirea, fara sa mimeze vreun gest, fara sa se miste. Voia sa o ajute, dar Aileen o privi, atenta.
  
  - Nu-i nevoie, i-a spus si fara sa-si scoata bagheta rosti usor si clar: Tergeo, fara sa se grabeasca, sangele incepand sa dispara si apoi Episkey, ca taietura sa se vindece, datorita vrajii bineinteles; apoi, fara sa o priveasca si gandindu-se la nimic, momentan, isi rosti numele: Aileen.

• OFF: Sper sa nu va suparati ca m-am bagat si eu X_X si pot sa o bag si pe Dess? Daca nu nu, iar daca da sa imi spuneti ca sa ii trimit un PM .
  
  ON: Ploaia sfasia cerul in doua, iar luna si stelele erau parca inexistente in seara aceea. Tot ce lumina Hogwarts-ul erau tortele de pe o parte si de alta a peretelui, iar afara mai erau cateva felinare, cam unul-doua pe kilometru, majoritatea becurilor care erau aflate inauntrul lor fiind arse.
  Melisse o cauta pe Desiree, planuisera sa mearga din nou la lac in seara aceea, pentru a vedea acea parte din lac pe timp de ploaie. Era o parte din lac in care luna sau soarele se reflectau in lacul cel limpede, unde apa mereu era temperata si foarte curata, iti puteai vedea picioarele fara nicio problema. Si erau si nuferi prin parti si...era minunat. Mell mereu se linistea acolo.
  
  Oricum, in seara aceea vroiau sa vada cum arata lacul in timp de ploaie, asa ca Dess ii propuse Cercetasei sa se intalneasca in Aripa Spitalului, deoarece ea isi termina tura seara. Melisse o admira pe Dess foarte mult la acel capitol. Era si Sefa-de-Casa, activa la toate orele si era si Ajutator in Aripa Spitalului [OOC: sper din suflet ca imi aduc bine aminte] si, totodata, avea si timp pentru relaxare.
  Intunericul combinat cu ploaia care mai avea si cateva fulgere pe ici pe colo era asemeni unui film de groaza. Melisse intra in sala din Aripa Spitalului, fiind cuprinsa in intuneric si...vazu alte doua siluiete putin mai incolo.
  Le recunoscu pe ambele, cu toate ca nu stia ce facea acolo Aileen.
  - Buna Jenn, buna Aileen! le spuse aproape soptit.
  Cercetasa isi imbratisa verisoara, privind-o in ochi pe adulta. O intalnise la Ceaunul Crapat in urma cu cateva saptamani, insa deatunci nu se mai vazura. Si, personal, Mell nici nu astepta sa o mai vada.
  - Ce faceti aici? se interesa ea.

OOC: Aileen, scuze, nu am inteles eu bine prima data X_X Melisse, din partea mea poate venii oricine si cred ca Dess era ajutator in biblioteca, Bell era in Aripa Spitalului parca asa era X_X

BIC:Jennifer se uita atenta la rana sa.Sangele inca curgea usor pe mana sa, cazand dupa usor pe parchet.O ustura un pic, dar nu era foarte grav.Se gandea ca alta data trebuie sa fie mai atenta, ca poate o data si`o data ii va cadea in cap, sau cine stie.

Privirea i se atinti inspre tanara.Aceasta i se prezenta la randul sau, spunand ca o cheama Aileen.Ce nume frumos.Lui Jennifer chiar ii placa, si suna asa mai..deosebit.

Ramase un pic uimita de faptul ca fata isi tratase rana singura, si chiar ii reusise.Cercetasa se gandea ca are dreptate cand se gandeste ca ar trebui sa invete si ea niste vraji de vindecare.I`ar fi de mare folos.

Vruse sa o roage sa o ajute si pe Jenn, vrand sa nu mai murdareasca podeaua cu sangele sau, dar chiar in acel moment usa de la intrare se deschise.Se intoarse usor, recunoscand imediat silueta care intrase:era verisoara sa Melisse.


-Buna Mell! spuse ea zambind si imbratisand`o si ea pe verisoara sa.Vazu ca cele doua se cunosc.Zambise usor la acest gand.
-Ce faceti aici? se interesa Melisse.
Jennifer isi ridica mana pe care avea rana, fiind patata cu sange.Zambi.

• Melisse se holba la rana lui Jennifer. Era mare si...adanca. Practic, o speria.
  - Esti bine?! o intreba, abia putandu-si lua ochii de la rana ei pentru ca o privi pe cercetasa.
  - Cum te simti?! A venit madam Pomfrey sa te vindece? Ai nevoie de ceva? De unde ai rana asta uriasa?
  Intrebarile cursera una dupa alta din gura Melissei, vrand sincera sa isi ajute cat de mult posibil vara.
  Inima ii batea tare si respira neregulat. Chiar ii pasa de Jennifer. Nu vroia sa o vada suferind.
  In acel moment de uita numai la Jenn, nici macar o privire catre adulta pe care o intalnise la Ceaunul Crapat. Aileen era ca si inexistenta in acel moment, cu toate ca si ea avea o rana pe care ea nu o observase pana atunci si probabil nici in viitorul apropiat.
  
  OOC: Imi cer scuze pentru postul scurt si, Jenn, am lasat asa :-j.

OOC: Nu ma deranjeaza. Suntem mai multe, deci o sa fie mai distractiv. Doar am rugamintea: fara power-play. Fiecare isi controleaza personajul, okay? ^___^ Scuzati intarzierea!
BIC:

• Trupul firav nu-i mai asculta poruncile, desi intregul corp ii apartinea. Creierul trebuia sa o asculte, pentru ca ea comanda, nu? Insa, cineva intervenea, pentru ca nu-i convenea cum se comporta. Ciudat, nu mai intalnise asta pana acum. De fapt, nu i se mai intamplase pana acum. Incercand sa-si dea seama care era cauza, continua sa mearga spre un taram necunoscut. Hogwarts nu mai era ce-a fost candva si nici nu stia daca acel Vindecator mai lucra aici. S-au schimbat multe, foarte multe intre timp. Pacat! I-ar fi placut sa revada acel Hogwarts pe care-l vazuse cand era mica. Ciudat, isi aminti. Capul o durea ingrozitor, corpul ii tremura, era palida la fata si simtea un aer fierbinte cutremurandu-i tot corpul. Era racita? Alta explicatie nu exista, motiv pentru care nu avea chef sa iasa, dar totusi o facu. Iesi din apartament, desi nu se simtea bine.
  
  Si micul incident din Aripa Spitalului atrase atentia. Putea sa ramana singura, in continuare, si sa astepte. Insa, nu se intampla asa. Se trezi cu o straina pe care o intalni pentru prima data. Nu avea chef de vizite si nici sa dea explicatii, dar zgomotul produs a atras curiosi aproape de Aripa. Sau poate ca a venit, pur si simplu, sa fie vindecata de un specialist? Nu-i invatau in zilele de astazi cum sa se vindece? Existau vraji minore, bune pentru vindecare, puteau sa invete. Dar nu exista cineva care sa-i invete, ce urat. Incerca sa se gandeasca la minunatii trandafiri pe care nu si-i putea scoate din minte. Insa, atentia i-a fost atrasa, din nou, de o persoane pe care o mai intalni undeva.
  
  Desi Melisse o intreba ceva, dar nu doar pe ea, Aileen nu rosti niciun cuvant. Si nici nu gesticula, momentan statea si privea. Le urmarea pe amandoua cu privirea. Ce cautau aici, la o asemenea ora? Nu mai existau reguli in castelul asta? Ciudat, dar nu era problema ei. Aileen venise cu un alt scop, nicidecum sa faca reguli sau sa-i critice pe altii. Apoi isi aminti de rana tinerei pe care o avea la mana dreapta. Isi scoase bagheta, se apropie de cele doua, dar ii apuca mana dreapta a tinerei si indrepta varful baghetei spre ea, rostind doar doua vraji, una dupa alta:
  
  - Tergeo! Episkey!, rana incepea sa se vindece, datorita celor doua vraji rostite; nu tot timpul functionau vrajile non-verbale si nu mereu pe o persoana, mai mult asupra propriului trup. - Voi nu invatati nimic la scoala asta?, le intreba pe amandoua, doar erau eleve la Hogwarts

Jennifer aproape ca incepea sa rada de verisoara sa.Ii era recunoscatoare ca o interesa sanatatea sa, doar ca nu era o rana atat de mare.Doar curgea un pic de sange, si simtea cateva intepaturi.Mai rau ii parea ca murdarea marmura de pe jos cu sangele sau de un rosu aprins.

-Esti bine? o intreba Melisse holbandu`se la rana verisoarei sale.
Jennifer dadu afirmativ usor din cap.
- Cum te simti?! A venit madam Pomfrey sa te vindece? Ai nevoie de ceva? De unde ai rana asta uriasa? intreba iar Melisse intrebarile curgand una dupa alta.
-Ma simt foarte bine, spuse Jennifer zambindu`i verei sale.Madam Pomfrey habar nu am pe unde este, presupun ca o sa vina imediat, nu am nevoie de nimic, poate doar de ceva cu care sa sterg pe jos si rana o am din Padurea Interzisa.M`a prins ploaia pe acolo si a cazut o ramura dintr`un copac si mi`a facut rana aceasta cam adanca, continuase ea vrand sa isi lamureasca verisoara.

Chiar si tanara se mira ca nu o doare.De obicei si la o taietura o ustura mai rau, dar acum nu avea absolut nimic.Isi intoarse privirea spre Aileen care ii lua bratul ranit, rosti iar doua vraji, iar vraja tinerei Cercetase se vindecase.Aceasta le intrebare dacanu invata nimic la scoala aceasta.

-Multumesc si invatam doar ca nu vraji de vindecare, spuse Jennifer fiindu`i recunoscatoare pentru ajutorul acordat.