Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Baia Plangacioasei Myrtle

« Previous 1 2 3 Next »

/ Don't cry

Iesise din turn cu gandul ca mai avea multe de vizitat in aceasta zi. Cu siguranta va apuca sa vada macar o mare parte din castel , iar in acea clipa isi amintise de ceea ce ii spusese un coleg de casa: trebuia sa ajunga si in baia plangacioasei Myrtle. Neaparat. Nu stia daca era prea incantata sa faca asta, dar va incerca.

Pasii sai inaintau pe coridoarele pustii si se simtea oarecum straniu. Nu stia daca era momentul potrivit pentru a face o asemenea plimbare fiind dimineata inainte sa mearga la ore, dar totusi riscase.

"Buna!", spuse plina de speranta cand observase o silueta vie in fata sa, dar cand observase roba Soimilor se bucurase de-a binelea. Zambise scurt asteptand un raspuns din partea persoanei.

" - Nu, Alfie, sunt sigura ca te inseli" incerca Ema sa lamureasca portretul profesorlui Alfiondor.
Era imposibil ca toate fructele sa aiba fix 18 seminte in timpul formari. I se parea aiurea. Auzi un salut si se intoarse mirata.
" - Buna si tie" zambi ea unei fete, apoi se scuza portretului.
Isi lua la revedere si inainta spre eleva. O stia din vedere, dar nu vorbise niciodata cu ea, desi era de mai bine de un an la Hogwarts. Din cate constatase pana acum Ema, stia ca era o fire mai retrasa. Cand o vedea prin dormitor anul trecut, o vedea mai mult citind. Daca nu se insela, o chema Dawson. Dar prefera sa nu o sperie cu astfel de lucruri. Intotdeauna e ciudat cand cineva iti stie numele.
Ii intinse prieteneste o mana.
" - Eu sunt Ema" zambi ea bland.

Ramasese putin uimita observand cu cata prietenie o trateaza acea fata, dar apoi cand i-a auzit numele si-a dat seama cine era si zambise de aceasta data simtindu-se mai linistita. Nu era o necunoscuta, ba chiar o mai vazuse uneori prin turn,desi nu vorbise cu ea pana acum.

"Ema Snow? Sefa casei,nu?" Incercase sa para cumsecade punand aceasta intrebare, iar fata ii raspunse imediat printr-un semn aprobator. Era cazul sa se prezinte si ea? Cam da, era sigura de asta.

"Rose Dawson ma numesc" Chicotise scurt gandindu-se cat de cliseic sunase prezentarea sa.

Ema zambi.
" -Incantata de cunostinta, tanara Soimeanca" vorbi, intrand in acel joc nevinovat.
Se uita in jur, parca realizand unde afla. Coridorul asta nu ducea spre Marea Sala si nici spre vreo sala de curs. De obicei, nu existau elevi care se plimbau pur si simplu dimineata. Aceasta activitate matinal se pierduse de cativa ani buni.
" - Siii.... Incotro?" intreba Ema cu un zambet.
Era putin nedumerita. Si oricum, decat sa stea sa se certe cu portretele, mai bine o cunostea asa cum se cuvine pe colega sa de Casa. Spera doar sa nu se duca spre al patrulea etaj. Fusese interzis de cateva saptamani si singura ei problema era sa nu intre in bucluc vreun Soimean.

Se simtise putin cam incomod auzind intrebarea Soimencei nestiind daca avea voie sa se duca in acel loc. Nu stia daca era interzis sau nu, dar dupa ultima plimbare prin padurea interzisa isi daduse seama ca nici macar nu ii pasa de un asemenea titlu infiorator . ..? Se uitase catre Ema si chicotise facandu-si curaj sa raspunda asa ca spuse:

"Pai voiam sa ma duc in baia plangacioasei Myrtle. Dar tu?" Intrebarea reala era daca domnisoara Snow chiar voia sa mearga undeva sau nu, doar ca nu putuse sa puna o asemenea intrebare, caci nu o cunostea indeajuns.

Ema zambi stramb, fluturand nonsalanta o mana.
" - Stii tu... Conversam cu ei"
Ii arata chipurile de pe pereti. Baia lui Myrtle. Myrtle... Nu conta, era o scapare.
" - Te superi daca te insotesc?" intreba deodata.
Spera in adancul sufletului ca Rose sa nu o refuze. Daca se intampla asta... Era condamnata sa discute despre cele 18 seminte pana la ora micului dejun.
Zambi vioaie si incerca sa adopte o expresie calma. Ochii ei se marira, devenind aproape rugatori.

Avea ocazia sa se plimbe pe coridoare cu sefa casei sale, deci cum ar putea sa refuze asa ceva? Inaintase pe coridor si ii facuse semn Emei sa o urmeze. Din cate isi daduse seama de la inceput era o foarte buna companie. Haioasa uneori, tacuta cand trebuie .. poate i-ar fi devenit si o buna prietena, desi ea era abia anul doi si Ema termina al saptelea .. Alungase acest gand si murmura cand vazuse o usa:

"Hmm,aici e,nu?" Era putin nesigura pe ea, dar primise confirmarea de care avea nevoie printr-o aprobare din cap a Soimencei de langa ea. "Intram?" adaugase intr-un final fiind foarte curioasa de acea baie.

" - Pregateste-te suleteste" chicoti Ema. " Si nu pune la inima daca Myr te ia peste picior. Si nu crede ca ai jignit-o daca incepe sa planga"
Se simtise datoare sa-i zica acestea. Cand Ema intrase prima oara in baia lui Myrtle, se crezuse cea mai rea persoana posibila. Abia apoi incepuse sa-si revina si sa realizeze care era de fapt, adevarul.
Zambi si ii facu semn lui Rose sa intre.
Baia nu se schimbase deloc. Faianta era la fel de alba ca intotdeauna, podeaua 'bolbotacea' de apa, chiuvetele cu robinete ruginite stateaun in centrul incaperii rotunde. Frumos, ce sa mai....
Astepta o secunda, dar nu auzi niciun suspin.
" - Cale libera momentan" sopti ea.

Trase adanc aer in piept si se bucurase cand nu auzise niciun planse de fetita ucisa. Era ciudat ca fantoma lui Myrtle sa bantuie inca prin castel desi a murit de mult. Generatie cu generatie .. a chinuit cu plansetele ei si probabil si glumele de prost gust. Auzise o oarecare poveste despre cum a murit si chiar ii parea rau de ea, insa nu avea de gand sa ii suporte jignirile in caz ca o va face.

"Mda,macar putina liniste ...", chicotise Rose mutandu-si privirea catre Ema care se uitase prin jur asigurandu-se ca Myrtle nu era prin preajma. Zambise scurt si ramasese pe ganduri. Nici ea nu stia la ce, dar era de ajuns sa se gandeasca ...

Ema isi analiza chipul in oglinda. Piele palida, ochi verzi si par intunecat. Uneori, se simtea de parca ar fi fost vorba de alta persoana atunci cand se uita in oglinda. Ce prostie... Era chipul ei dintotdeauna, cu mici modificari aduse de trecerea timpului. Modificari ce se vor vedea din ce in ce mai putin. Nu vor mai fi asa drastice.
Se intoarse spre Rose.
" - Deci..." zambi ea. " Am observat ca nu prea comunici... E totul in regula?"
Incerca sa-si ascunda ingrijorarea din voce. Nu-i placea niciodata cand un Soim era trist sau avea probleme.