Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised

« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »

/ Dorinte si Adevaruri.

Noaptea era una furtunoasa in aceasta seara.
Tunetele rasunau pana in turnul Astropufilor.
Pardon, turnul Astropufilor e cel mai aproape de cer din tot Hogwarts-ul, deci nu cred ca este o aproximare buna.
Tin minte, cand eram mai mica si era vreme rea afara, imi faceam o ciocolata calda cu bagheta lui tati, dupa care nu mai puteam dormi toata noaptea din cauza ciocolatei.
Asta s-a intamplat consecutiv intr-un an.
De atunci nu mai pot dormi in noptile ploioase.
Plictisindu-ma in dormitorul Astropufelor, am coborat, in camera de zi: nu era nimeni.
Nici nu ma puteam astepta la lume, ce e adevarat, pentru ca e trecut de 12 noaptea.
Am mers mai mult, pana cand am iesit din turnul Astropufilor si am plecat pe coridoare, ca o somnambula.
Am coborat destule etaje incat sa ma gaseasca Flich, insa nu s-a intamplat. Si nici pe pisica acestuia nu am zarit-o.
Probabil si-au luat liber.
Am mers pe un coridor intunecat -- ceea ce era normal pentru ca era noapte si nu era lumina --, fiind atenta sa nu ma strivesc de un perete cu ajutorul lunii, care se vedea foarte putin prin fereastra murdara.
Am mers pana cand nu am mai putut vedea nimic. Solutia -- nu mai erau ferestre.
Deodata se auzira niste pasi.
Ochii mi s-au facut mari, iar inima imi sarea din piept.
Cineva isi puse mana pe umarul meu.

Era extrem de cald in tunrul cercetasilor. Sunetul ploii lovind fereastra rasuna in toata camera. Nu puteam dormi, un lucru destul de obisnuit pentru mine, mai ales in noptile ploioase, singurul lucru pe care nu-l intelegeam si pe care nu l-am inteles niciodata era dece, de ce nu puteam dormi. In dorinta mea nebuna de a parasi camera, ma strecor afara pe coridor, silentios, fara a folosi pelerina de inzibilitate, un ,lucru destul de neinspirat avand in vedere ca Flitch ma putea vedea sau auzi in orice moment. Ajunsa la capatul coridorului, imediat dupa ce am trecut dupa colt, o silueta feminina se profila in semiintunericul de pe coridor. Se opri odata ce-mi auzi sunetul pasilor, si parea destul de speriata. Simteam nevoia s-o calmez, la fel cum simtem ca urmatorul pas pe care il va face silueta este cel de a lua-o la fuga. Incet si delicat incerc sa-i soptesc:
-Buna . In acelasi timp mana mea se afla pe umarul ei.

Deodata m-am trezit foarte brusc. Nu mai imi aduceam aminte ca am visat, dar stiu ca nu a fost prea linistit... Mi-au trebiut cateva minute pana m-am obisnuit cu intunericul. Atunci, m-am uitat prin camera. Toate colegele mele dormeau. Am iesit pe coridor. Nu mai voiam sa dorm si sa intru din nou in acel vis. Am pornit pe coridoare, gandindu-ma ca imi va zbura visul din minte. Coborand mai multe etaje, aud niste voci susotind. Ma indrept intr-acolo, si, cand dau coltul, vad doua fete. La inceput m-am ascuns dupa colt, dar, uitandu-ma mai atent, am recunoscut-o pe Candice Gomez, o fata din aceeasi casa cu mine si inca o fata care cred ca am vazut-o acum cateva zile la masa Cercetasilor pe nume Abby. Ma indrept spre ele.
"Buna" soptesc eu, sperand sa nu le speriu. "Ce faceti aici asa de tarziu?"am continuat, sperand ca nu sunt singura care nu putea sa doarma din tot castelul...

Stateam in camera de zi a Astropufilor, scormonind in jarul care mai ramasese, gandindu-ma la cele aflate astazi dimineata. Am primit o scrisoare, fiind informata ca parintii mei s-au dus in alta tara, din cauza serviciului. Eram suparata ca nu mi-au spus ei insisi, fapt pentru care nu am putut dormi. Am coborat aici si mi-am cautat ceva de facut. Dintr-o data, audo fata coborand scarile si, nevrand sa vorbesc cu nimeni, m-am ascunc dupa un fotoliu. Fata se uita in jur si, cum nu vazu pe nimeni, iesi si merse pe coridor.
Peste cateva minute, o alta fata iesi din acelasi dormitor. Eu ma ascunsesem din nou, iar cea de-a doua fata facu aidoma primeia. Am recunoscut-o pe Snorri, o fata din anul intai, iar cand si aceasta a iesit pe coridor, am tasnit dupa ea.Auzisem niste zgomote si credeam ca era Flitch. Am vrut sa o avertizez pe Snorri dar, inainte sa ma zareasca, a dat de doua fete din anul trei carora s-a adresat cu Abby si Candice. Ma apropiu de ele.
"Salut", soptesc eu. "Eu sunt Crystal. Haideti sa mergem altundeva sa ne spunem povestea; cred ca l-am auzit pe Flitch venind."

Am dat toate trei din cap, de frica sa nu ne auda Filch sau doamna Morris. Abby ne facu semn sa o urmam, si noi am ascultat-o. Dupa ce am mers pe cateva coridoare intortocheate si pe scarile miscatoare care duceau la Camera de Zi a Cercetasilor, am dat de Sectorul Interzis. Acolo, doamna Morris era la usa. Cuma ne-a vazut a inceput sa miaune. Toate eram foarte furioase si enervate de pisica. Grabite, am intrat in Sectorul Interzis, si apoi pe o usa mai ascunsa la vedere. Am ajuns intr-o camera circulara, dar goala. Singurul lucru care se afla in ea era o o glinda.
"Wow," am spus eu, nestiind ce altceva as putea sa zic dupa ce am scapat ca prin urechile acului de Filch...

Eliza se plimba , ca intotdeauna , pe coridoarele castelului Hogwarts . Niciodata nu dormea , indiferent daca era vreme de ploaie , de ninsoare , sau chiar senin . Pur si simplu , iubea sa se plimbe . Gasea intotdeauna coridoare secrete , unele portrete , desi chioare de somn , ma certau , ca ,,faceam galagie '' dar aproape de fiecare data , era de vina ba o bufnita ba o alta faptura noctura ca ea . Nu avea un loc preferat , desigur , in afara de Padurea Interzisa , unde se putea calma , admirand privelistea din varful unui copac . Nestiind pe unde sa o i-a , daduse stanga , urca scarile , unde o dusese acestea , nimerind in sectorul interzis . Cum niciodata , nu apucase sa intre acolo , acum avea prilejul acesta . Usor , cu pasii ei neauziti , a deschis usa , intrand inauntru . Era gol , doar o oglinda in mijloc . Se posta in fata ei . Nu vedea nimic in afara de reflectia ei . ,,Prostie '' isi spuse ea . Apoi , auzi un zgomot de pasi . Erau mai multe persoane . Nestiind ce sa faca , se urcase pe tavan . Acolo nu o putea vedea nimeni . 4 fete intrara inauntru . Nu cunostea pe nimeni . Aterizase lin langa ele , si vorbise in soapta , ca o fantoma :
,,Voi ce cautati aici ? '' spuse ea , imitand-ul pe Barosul Insangerat .

De abia mi-am inabusit un tipat. Ne-am ars. Ne-am intors cu frica, dar in spatele nostru era de fapt o fata de la Viperini.
"Hei, chiar ne-ai speriat" am spus eu, fara sa imi revin complet.
"Scuze, a fost doar o gluma" a raspuns ea sincera.
"Bine, nu-i nimic" a spus Abby, grabita. "Bun, ce facem daca Filch intra peste noi?"
Nimeni nu spuse nimic. Eu priveam doar spre oglinda. Vedeam ceva ce nu putea fi adevarat. Dar totusi vedeam.
"Hei, oglinda asta e foarte ciudata" am spus eu, fara sa imi iau privirea de la ea.
Toate fetele se uitara intr-acolo. Vaznd expresia de pe pata lor si lacrimile care le apareau la coltul ochilor, mi-am dat seama sa si ele vad...

,,Mdeah , nu vad nimic , ei bine .. sa ne reintoarcem la problema noastra , cum adica Filch este dupa voi ? '' intreba Eliza surprinsa . Nu se astepta la asa ceva . 4 fete , 3 de la astropufi si una de la cercetasi se plimbau pe holuri . Iar Eliza statea cu ele . Urata treaba . Trebuia sa plece de acolo . Analiza sala , o singura usa , nenorocita aia de oglinda in mijloc , peretii nu aratau sa aiba vreo alta iesire secreta . Deci , trebuiau sa iasa pe usa . Atunci , trebuia sa-l ademenasca pe Filch inauntru , sa-l incuie , si pe urma puteau iesi afara .
,,Hey fetelor , uitati la ce m-am gandit .. '' spuse , dar era deja prea tarziu . Se auzeau pasi pe coridor .

"Cum adica, Eliza nu vedea nimic? Eu ma vedeam pe mine impreuna cu verisoara mea,sanatoasa, nu torturata de catre Devoratorii Mortii pana la nebunie. Era cel mai mare vis al meu. Sa o vad sanatoasa din nou." am gandit eu, prea socata sa aud asta si fara sa bag in seama pasii care veneau cu repeziciune pe coridor. Eram in visele mele (ca de obicei), cand simt o mana care ma trage inspre usa.
"Nu"(ups, cred ca Filch m-a auzit). "Eu vreau sa raman aici" i-am spus hotarata Elizei, caci ea ma tragea inspre usa.
"Ei bine, nu poti ramane aici. Filch vine dupa noi" a spus ea destul de alarmata.
"Totusi eu raman aici" am spus eu, fara sa ma clintesc din loc.
"Nu mai are rost sa va certati... Am eu pelerina mea invizibila" a spus Crystal, grabita.
"Bine gandit, Crystal. Ei bine haideti, bagati-va cu totii sub pelerina. Ne vom ascunde picioarele aici" spuse Abby, aratand spre doua scanduri de lemn asezate langa perete.
O mana apasa clanta. Usa se deschise...

Eliza numai statu pee ganduri . Iesise de sub pelerina , si fugise spre usa . Filch intrase , cu pisica nelipsita dupa el Un poc! rasunator se auzise in toata sala . Eliza ii trasese paznicului , un picior in piept , aruncandu-l spre peretele din spatele oglinzii , pierzindu-si cunostinta .
Asa ! Acum Snorri , sper ca nu am gresit . Te poti uita in oglinda . Dar te-as ruga sa imi asculti sfatul . Oglinda asta e o falsifitate . Nu e nici minciuna nici adevar atat si realitate cat si fantezie . Mai inainte ai spus ca verisoara ta a fost torturata , asta inseamna , ca ceea ce vezi in oglinda , e numai minciuna . Si tu stii asta cel mai bine . Haide ! Eu una nu am de gand sa ma intalnesc cu Plesneala , sau cu un alt profesor spusese ea , luand-o pe fata de mana , tragand-o dupa ea .