Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ End of the Dream

• Se gandi la intrebarea Indiei, care avea mai multe intelesuri pentru ea. Puteau exista mai multe raspunsuri - insa Cercetasa se gandi la cat de putin mai era pana sa termine si ea Hogwartsul. Si la faptul ca nu isi dorea sa faca absolut nimic dupa ce va termina scoala. Daca va reusi sa stea degeaba si sa doarma toata ziua.. chiar ar fi fost o realizare. Insa stia ca asta nu se va intampla si ca va trebui sa decida ce slujba sa-si aleaga.
  - Da, mai am si eu foarte putin pana termin, ofta Cercetasa.
  Ar fi fost frumos daca ar fi putut sta toata viata sa la Castel. Zambi siesi cu amaraciune si isi incrucisa bratele, lasandu-se pe spatarul fotoliului.
  - Dar tu ce ai mai facut, India? o intreba pe fosta Cercetasa.

• India o privi absenta, gandindu-se la lucrurile care-i umplusera timpul in ultima vreme.
  "Mai nimic, am fost foarte ocupata cu baletul din Hogsmeade si Little Hangleton", raspunse ea, privind in gol. Brusc, atentia ii fu captata de cateva cuvinte care aparura in aer. Era de o culoare sangerie, si chiar parea sa curga picaturi mari de lichid din ele. In curand, vrajitoarea fu capabila sa descifreze ce scria: "Let's play hide and seek". Se auzi o voce ciudata, pitigaiata, un fel de ras diabolic, iar pielea i se facu de gaina.
  "Ce a fost asta?", intreba ea in soapta. Nu si-ar fi putut inchipui vreodata ca un loc asa calm si placut poate deveni asa inspaimantator. Luminile incepeau sa slabeasca, si ea pur si simplu nu se putea misca.
  "Ce se intampla?", intreba din nou, auzindu-si ecoul umpland incaperea. Se uita la Desiree nelinistita si isi simti pleoapele atat de grele, incat cu greu le mai putea tine deschise.

ooc: sper ca nu te superi ca am adus putina actiune

• OOC: Nu ma supar, e perfect ><
  
  
• BIC: Privirea ii era fixata pe cuvintele scrise pe perete cand auzi intrebarile Indiei. Incerca sa-i raspunda, dar avea impresia ca isi pierduse glasul, odata cu curajul si stapanirea de sine. Isi auzea bataile inimii bubuindu-i in urechi, iar adrenalina ii alerga in sange. Nu-si mai simtea nici picioarele, nici mainile. Atunci, lumina vaga ce invaluia incaperea se stinse, cufundand incaperea in intuneric.
  Incepuse sa o doara capul si pleoapele stateau sa i se inchida.Si, tocmai atunci, in tot haosul acela, isi gasi vocea, vrand un raspuns, un semn de la India. Orice, numai sa-si dea seama daca mai era acolo.
  - Eu cred ca e..
  Tacu si-si inchise ochii fara voia ei. Inainte de a se cufunda printre umbre, avusese impresia ca un fluture albastru, superb, ii mangaia incheietura mainii.

• Continua sa se uite prin jur speriata, fara sa-si dea seama ce sa faca. Statea pur si simlu acolo, ca o idioata, intr-o camera care o luase razna, fara sa-i pese daca o sa se raneasca sau nu. Era culmea. Cum putea sa-si inchipuie ca va putea vreodata sa fie o vrajitoare nu puternica, ci foarte puternica, daca nu stia nici cum sa iasa dintr-o asemenea situatie? Era culmea, iar ea statea ca o idioata acolo. Se uita la Desiree, si isi dadu seama ca fata nu mai era treaza de cateva minute. Se ridica, luandu-i mana intr-a sa, verificandu-i pulsul, si rasufla usurata cand constata ca mai era in viata.
  "Desiree, trezeste-te!", ii sopti ea, uitandu-se fara speranta prin jur. Nu stia nici o vraja care sa o faca pe fata sa se trezeasca, insa stia o metoda de-a Incuiatilor foarte buna, spera. Fiind in Camera Necesitatii, o fiola cu o substanta puternica aparu, si India incepu sa o agite prin dreptul nasului vrajitoarei.

• Un miros intepator ii patrunse in nari. Primul ei reflex fu sa se retraga, dar nu reusi. Descoperi ca putea sa se miste, caci degetele ei se inclestara de fotoliul pe care statea. Isi deschise ochii si o vazu in intuneric pe India aplecata peste ea, cu o fiola mica in mana. Se afunda in fotoliu, sperand sa scape cat mai repede de mirosul care parca se impregnase in intreaga camera.
  Se simtea amortita si confuza, dar stia macar ce se petrecuse. Camera Necesitatii o cam luase razna, iar ea, cel putin, nu stia cum sa opreasca nebunia care era pe cale sa se intample.
  - Trebuie sa iesim de aici, realiza ea, pe o voce joasa.
  Tot ce mai trebuia sa afle era unde naiba putea gasi usa.

• Rasufla usurata cand o vazu pe Desiree revenindu-si in simtiri. Ii lua mana intr-a ei, strangand-o calduros, si ii zambi prietenos.
  "Sigur ca o sa iesim de aici. Insa camera asta e magica, deci probabil ca o sa ne ia ceva timp pana cand o sa descoperim cum sa o facem. Vad ca usa a disparut..." ii raspunse, uitandu-se dezorientata in jur.
  Se ridica si incepu sa se plimbe in cerc, incercand sa descopere o cale de a putea scapa din aceasta capcana. Era Camera Necesitatii, deci ar fi trebuit sa fie usor sa gaseasca o usa daca aveau nevoie. Insa incaperea care de obicei te ajuta, acum nu prea mai parea 'dornica' sa ajute, ci mai mult sa faca rau.
  "Te simti mai bine?"o intreba pe Cercetasa, apropiindu-se de ea.

• - Nu-ti face griji pentru mine, ma simt grozav, rosti Cercetasa, schitand un zambet vag.
  Inca simtea amorteala care-i curprindea mintea si era oarecum confuza, incapabila sa gandeasca rational. Incerca sa se dezmeticeasca. Trebuia sa iasa din Camera Necesitatii, si asta cat mai repede. Incepea sa se simta claustrofobica in acea incapere, iar asta nu o ajuta cu nimic. Isi sprijini fruntea in palme.
  Tresari cand, brusc, un ceac anunta miezul noptii. Sau, cel putin, asta crezu Cercetasa ca anunta ceasul. Cand isi ridica privirea, vazu ca aparuse o usa incastrata in peretele din dreapta sa. Se incrunta usor. Oare asta nu era o alta capcana?

• India se uita multumita si usurata la Desiree. Ii parea bine ca fosta ei colega era mai bine, si se duse la ea. Observa usa care aparuse, si se apropie de ea, deschizand-o, si scotand capul.
  "Ah, bine! Putem sa mergem. Camera ne elibereaza. " ii spuse ea vesela si se intoarse la ea. O lua de mana, ajutand-o sa se ridice, sperand ca poate merge.
  "Esti sigura ca te simti mai bine, Dess?" o intreba ea, privind-o serioasa. Se intreba ce se intamplase cu camera de o luase razna, insa probabil ca nu avea ce face, si nu va putea afla niciodata. Magia era mai mereu imprevizibila, si asta se intamplase si cu aceasta incapere vrajita.

ooc: daca vrei, poti sa-l inchizi, daca nu mai ai nimic de adaugat. promit ca o sa ma revansez ca te-am lasat sa astepti atat de mult ><

• Se uita la India, intrebandu-se daca toata ingrijorarea pe care o vedea pe chipul tinerei era un alt efect al Camerei Necesitatii. Desigur, s-ar fi putut intampla ceva mult mai rau, dar ea se simtea nemaipomenit de bine.
  - Da, sunt bine, aproba Cercetasa din cap. Nu-ti fa griji , cel mai probabil n-o sa mor seara asta.
  Arunca o ultima privire catre Camera Necesitatii. Usa disparuse deja, lasand in urma doar un perete gol, marcat de ani. Nimeni nu ar fi ghicit ce se intamplase acolo. Camera Necesitatii facuse pentru prima oara acest lucru, in toti anii de cand se afla la Hogwarts, iar ea nu avea nicio explicatie rationala despre ce se petrecuse.
  Dar, desigur, nu prea exista ratiune cand era vorba de magie.

Edit By Raizen

Galeoni
India K. Scott - 90

Puncte
Cercetasi - 100

Topic Closed !