Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Curtea Interioara
« Previous 1 2
/ Everything I ever wanted

**Isabella River** · (This post was last modified: 06 Nov 2011, 18:02 by Isabella River.)

In viziunea Isabellei, o zi rece de toamna nu putea aduce nimic bun. Viperina iesi din Pivnita si merse la ora de Ierbologie. Dimineata era rece si afara se zarea numai ceata alba si densa; se saturase de vremea asta si de diminetile in care trebuia sa se trezeasca singura. Si apoi, mai era sentimentul acela apasator ca era o alta zi in care trebuia sa stea, in mare parte, singura. La Hogwarts erau cam toti prietenii ei, dar lucrurile se mai schimbasera si oricum ar fi fost, ei ii trebuia doar o singura persoana ca sa fie fericita pe deplin. Si acea persoana nu era langa ea decat uneori si asta pentru scurte perioade de timp. Era adevarat ca prefera sa fie asa decat deloc, dar tot ura situatia.

Ofta si realiza ca se lasase din nou napadita de toate gandurile sale coplesitoare. Isi trecu o mana prin parul lung si brunet, in aceasta zi lasat pe spate; nu-i mai pasase atat de mult astazi incat sa-l mai impleteasca sau sa-l prinda sus intr-o coada. Unele suvite fluturau rebele si Viperina nu se mai sinchisi sa le aranjeze. Pelerina neagra si lunga, cu insemnele Viperinilor ii flutura in spate in timp ce mergea alert catre sala de clasa. Avea senzatia ca va fi o zi lunga.. Orele i se pareau din ce in ce mai lungi si minutele parca nu voiau sa se scurga.

Intr-un sfarsit, dupa prima ora, se decise ca i-ar face bine putin aer curat, desi era sigura ca nu va rezista prea mult din moment ce nu prea avea la inima frigul. Iesi in curtea interioara si simti aerul rece cum ii mangaie pielea alba; ii ingheta usor plamanii si ochii o intepara. Clipi des si cand se obisnui cu vremea de afara, i se paru mai bine, chiar acceptabil pentru o zi de noiembrie. Ofta puternic si vazu cum aburi albi se ridica spre cer; soarele stralucea palid, acoperit de nori si cerul era usor cenusiu.

Privi in jur lasandu-se purtata de ganduri. Elevi din anii mai mici erau in grupuri vorbind si glumind, dar Isa nu ii baga in seama. Continua sa se gandeasca la Matt si la cat de mult ii lipseste. Serviciul sau din Londra nu ii permitea sa o viziteze prea mult, dar nici Isabella nu mai avea decat putin pana sa se intoarca acolo. Doar ca timpul era dusmanul ei numarul unu si nu stia cum sau daca poate sa il invinga..

**Matt I. River** · 01 Nov 2011, 23:27

O silueta inalta alerga pe peronul aglomerat, incercand sa evite pe cat posibil agitatia din jurul sau. Trenul urma sa plece in 5 minute si nu era indicat sa il piarda. Matt trecu repede prin bariera ce desparte cele doua peroane, sperand ca nu este prea tarziu. Locomotiva rosie era pregatita de plecare si ultimii pasageri se imbarcau. Reusise.

Compartimentul in care se opri era gol, asa cum sperase. Nu ca nu i-ar fi placut compania altor persoane, dar in acel moment avea nevoie de o perioada in care sa fie singur, sa isi limpezeasca mintea si sa se odihneasca. Urma sa se intoarca la Hogwarts. Drumul avea sa fie destul de lung, asa ca fostul cercetas sa gandea ca i-ar prinde bine un pui de somn. Doar ca de fiecare data cand inchidea ochii, imaginea ei ii aparea in minte. Nu o mai vazuse de cateva luni, deci murea de nerabdare sa o tina iar in brate, sa o sarute..

Trenul se opri cu un sunet puternic si o frana destul de brusca. Hogsmeade parea destul de linistit, cufundat intr-o tacere ciudata pentru acea ora. In schimb, gara era aglomerata. Se parea ca multe persoane urmau sa ia trenul inapoi spre Londra. O trasura opri in fata lui Matt iar acesta urca increzator. Tot drumul pana la castel isi aranja parul, hainele si, dintr-un motiv necunoscut, bagajul. Intr-un tarziu realiza ca uitase sa ii cumpere ceva Isabellei. Panica il cuprinse, pana cand realiza ce anume se afla in buzunarul interior al hainei sale: bagheta lui magica. Aproape uitase de ea.

Un trandafir alb aparu din senin in mana sa in timp ce pasea spre portile din fier larg deschise. Se gandi ca inca erau ore, ca ar fi fost mai bine sa astepte in holul de la intrare. Si totusi, ea era acolo, chiar in fata lui, asteptandu-l..

**Isabella River** · (This post was last modified: 01 Nov 2011, 23:47 by Isabella River.)

Silueta inalta din fata ei era putin mai intalta decat ea si supla; se misca gratios si parea ca duce o geanta pe umar. Cand ceata se risipi, Isabella clipi des pentru a se convinge ca ceea ce vedea era si real. Parul lui statea ordonat, tuns scurt, ca intotdeauna, fruntea ii parea incarcata de griji, dar era strapunsa frumos de sprancenele arcuite in sus - semn ca era mirat; pometii ii erau evidenti si usor rosii din cauza frigului, nasul era drept si ii dadea un aer de frumusete aparte; iar buzele acelea moi si fine erau unite si asteptau sa poata spune ceva. Ochii de un verde intens o priveau cu blandete si dor, dar putea citi in ei iubire si dorinta.

"- Matt !" icni Viperina, iar in clipa urmatoare isi scapa manualul de Ierbologie si alerga spre el.

O prinse in brate si o tinu strans la pieptul lui timp de cateva minute bune. Isabella nu se mai satura de imbratisarea aceea si isi ingropa chipul in umarul lui, simtindu-i parfumul. Mainile ei erau rosii si doar incheieturile mai erau albe, contrastand puternic, datorita frigului de afara. Dar nu ii pasa. Sa il imbratiseze era exact asa cum isi amintea.. si chiar mai bine. Ii fusese atat de dor de el si de tot ce insemna el pentru ea.

Cand in sfarsit se desprinsera din imbratisare, Isa nu avu timp sa spuna niciun cuvant, caci buzele ii fura acoperite de ale lui, intr-un sarut lung. Intr-un sfarsit, il privi in ochi si isi sprijini fruntea de a lui.
"- Mi-ai lipsit enorm.." sopti si vazu din nou aburii cum se inalta spre cer.

OFF: Ihh, welcome back, Matt ! Heart

**Matt I. River** · (This post was last modified: 02 Nov 2011, 18:31 by Matt I. River.)

In sfarsit. Dupa atat de mult timp, din nou in bratele lui. Simtea iar ca o poate proteja de orice si oricine. Si mai ales, simtea cu adevarat ca este a lui, doar a lui. Nu trecuse mult timp, dar dorul si dorinta de a fi iar impreuna il facu pe Matt sa vrea sa se uite minute in sir la chipul pe care il iubea, sa se convinga ca era ea si ca era neschimbata. Ochii albastri, obrajii rosii, buzele la fel, toate erau asa cum si le amintea. Le saruta pe fiecare in parte, apoi sopti:

“- Mi-a fost atat de dor de tine..” e tot ce putu spune baiatul. O imbratisa inca o data pe Isabella si apoi sopti la urechea acesteia: "- Vrei sa mergem sa imi gasesc un loc unde sa stau, in Hogsmeade ?" Fata doar aproba din cap, privindu-l pe Matt inca imbujorata. Acesta isi ridica bagajul cazut de la picioarele lui si intinse mana catre sotia sa.

"- Mergem pe jos ?" intreba viperina cu un zambet cald.
"- Daca asta este ceea ce iti doresti, desigur."

Drumul pana in micul sat paru foarte scurt in comparatie cu lunile lungi pe care au fost nevoiti sa le suporte cei doi. Dar acum s-a intors si avea o mica surpriza pentru Isabella.

"- De data asta cat vei sta ?" intreba aceasta.
"- Nu stiu. S-ar putea o saptamana, s-ar putea mai mult."

Chipul fetei se intrista. Amandoi isi dorea sa fie impreuna asa cum trebuie cat mai repede, desi mai aveau de asteptat doi ani.

"- Totusi, am o mica sugestie, daca esti si tu de acord. Ce-ar fi sa.." incepu Matt, amanand momentul in mod intentionat.
"- Ce-ar fi sa ce?" se auzi glasul Isabellei, nerabdatoare.
"- Ce-ar fi sa ma mut permanent in Hogsmeade, si sa imi gasesc o slujba aici, sau sa pornesc o mica afacere, ce spui?"

OFF: Multumesc, micuto. Heart

**Isabella River** · 02 Nov 2011, 19:44

Se oprira din mers si Isa se posta serioasa si mirata in dreptul lui Matt; mainile lor erau impreunate si fata simtea o caldura linistitoare. Il privi cu ochii mari si uimiti, incercat sa isi dea seama daca acesta glumeste sau chiar vorbeste cat se poate de serios. Ar fi fost prea frumos sa poata fi mereu impreuna, fara frica aceea constanta pe care o intalnire o aducea inca de la inceput: aceea ca aveau sa fie iar despartiti in scurt timp. Isabella se gandea atat de mult la asta, incat abia putea sa stea linistita si sa se bucure pe deplin de momentele patrecute alaturi de cel pe care il iubea.

"- Vorbesti serios ?" veni intrebarea soptita.
Viperina nu isi recunoscu vocea; era una sugrumata de emotie si soptita si isi simtea buzele prea reci si inghetate, deja se gandea ca cel ami probabil avea buzele usor vinetii din cauza frigului.
"- Da, da, chiar ma gandeam la ceva." zise Matt ganditor.

Raspunsul lui fusese atat de hotarat incat starni un zambet larg pe chipul Viperinei. Nu ii venea sa creada. Daca totul avea sa mearga bine - desi era constienta ca aveau multe de facut si sa se gandeasca bine, sa nu mai vorbim de o investitie serioasa, daca Matt avea de gand sa porneasca o mica afacere.. "Hmm.. sunt multe de facut.." repeta fata in gand. Zambetul ii pali incet, incet cand realiza ca Matt avea deja un serviciu in Londra. Ce facuse ? Renuntase ? Renuntase ca sa poata lucra aici, in Hogsmeade, pentru a fi aproape de ea ?

"- Dar ce s-a intamplat cu serviciul pe care.. ?" incepu ea ridicand din sprancene, insa el o intrerupse surazand.
"- Nu imi placea oricum."
Isa il privi intrebatoare si fara sa-l creada.
"- Adorai serviciul ala."
Observa schimbarea de pe chipul lui si ofta adanc. Era constienta ca renuntase la ceva important pentru el, doar ca sa ramana cu ea cat mai mult. Si era un motiv in plus sa-l iubeasca si mai mult, doar ca se simtea oarecum vinovata si vedea asta ca pe o nedreptate pentru Matt.
"- Nu te mai gandi la asta." sopti el ducandu-i mainile la pieptul lui si sarutandu-le.

Isa inchise ochi si aluneca in ganduri.. Si cu toate astea.. daca totul avea sa mearga bine, ar fi insemnat un singur lucru: ei doi ar fi putut sta impreuna oricat ar fi vrut si ea l-ar fi putut ajuta la servici oricand ar fi avut nevoie; bineinteles, cand nu ar fi avut cursuri la Hogwarts. Cursuri. Deschise ochii brusc, aducandu-si aminte. Ea era in mijlocul unei zile aproape plina de cursuri si testari.
Dar se calma imediat si zambi in sinea ei. O zi nu avea sa strice nimic.

**Matt I. River** · (This post was last modified: 03 Nov 2011, 21:41 by Matt I. River.)

Si avea dreptate. Ziua aceea trebuia sa fie a lor, trebuia sa fie o zi perfecta petrecuta impreuna. Ar fi putut face orice: sa se plimbe toata ziua si sa rada de nimicuri sau sa povesteasca despre lunile in care au fost despartiti, sau sa se aseze pe o banca, Matt intins, cu capul pe picioarele Isabellei, si aceasta sa se aplece din cand in cand sa il sarute jucaus, sau ar putea merge sa manance ceva, lui Matt ii era cam foame dupa drumul pana la Hogwarts, sau.. sau cine stie cate alte lucruri. Dar important era sa le faca impreuna. Insa baiatul isi aminti ceva ce ii strica toate planurile:

"- Tu nu ar trebui sa ai ore acum ?" intreba acesta oprindu-se, pe chipul sau aparand un zambet putin trist, putin strengar, dar usor dezamagit.
"- Mdaaa.. Mai stii filmul ala, caaand.. daaa.." incepu Isabella, razand.
"- Vorbesc serios, nu ar trebui sa ai ore ?" repeta baiatul.

Daca nu ar fi cat de cat cu capul pe umeri, ar fi luat-o chiar in acel moment pe Isabella in brate si ar fi dus-o undeva, cat mai departe de castel. Dar ratiunea il impiedica sa faca asta.Ratiunea, si faptul ca inca ii era foame. Dar se parea ca iubita lui nu era chiar atat de constiincioasa incat sa renunte la acele momente pentru ceva atat de "insignificant" cum ar fi educatia sa magica !

"- Haidee, nu mai fi asa serios, nu e mare lucru, vreau ca ziua asta sa fie a noastra, atat cat a mai ramas din ea." insista viperina.

Avea acea privire in ochi, un fel de "puppy dog eyes" foarte avansat. Stia ca Matt nu ii putea refuza nimic cand il privea asa. Dar de data asta nu avea sa renunte cu una cu doua. Nu vroia ca Isabella sa aiba probleme din cauza lui.

Chiar daca erau in luna noiembrie, soarele parea sa incalzeasca mai tare ca niciodata micutul sat vrajitoresc, astfel incat era o vreme perfecta pentru o plimbare. De data aceasta Hogsmeade nu mai parea un orasel fantoma, oamenii patruland strazile neincetat. Matt se uita la ei cateva secunde, inima sa purtand o lupta cu creierul, dar in final..

"- Of, fie, dar daca vei avea probleme.."

Nu apuca sa isi termine propozitia, caci sotia lui sari in bratele acestuia si il saruta timp de cateva secunde, buzele lor miscandu-se usor.

"- Multumesc, iubitule." sopti fata, si incepu sa alerge usor, trangandu-l pe Matt dupa ea.

**Isabella River** · (This post was last modified: 06 Nov 2011, 00:36 by Isabella River.)

Inca isi simtea mainile inghetate si simplul fapt ca soarele stralucea foarte puternic pentru luna noiembrie, nu o ajuta cu nimic. Avea sa urasca frigul pentru totdeauna. Iubea zapada iarna, iubea aerul rece de iarna, desi nici ea nu intelegea de ce; dar ura din tot sufletul frigul. Isi ridica o mana deasupra ochilor si privi soarele. Desi inca palid, se bucura de triumful sau asupra norilor care erau departe de el.

Dupa cativa pasi in tacere, Matt vorbi calm:
"- Stii.. nu l-am vazut pe Warro."
O privi pe Viperina cu coada ochiului si zambi piezis. Fata se incrunta putin ganditoare si facu ochii mari cand realiza ca rottweiler'ul ei de aproape doi ani ramasese singur - singurel in camera sa din Castel. Probabil ca ii era foame si voia sa iasa afara sa alerge putin, dar si mai sigur era ca ii era dor de stapana lui. Era foarte iubitor si protector, iar Isa il iubea enorm.
"- Uhm. Asa e, abia astept sa vad ce-o sa faca atunci cand o sa te vada !" spuse Isabella cu o voce de soricel si zambet de copil, iar in ochi i se citea o bucurie imensa.

In clipa urmatoare scoase de sub pelerina ei neagra si lunga, bagheta sa magica si facand o vraja scurta, in gand, sopti cu ochii inchisi: "Warro !"
O lumina puternica isi facu aparitia si cam la jumatate de metru de cei doi, se materializa o silueta masiva de caine, destul de inalt - cam pana pe la soldul Isei - si zarindu-se culoarea predominanta, negru.
"- Warro !" surase Viperina si cainele cu limba scoasa si ochii mari, binevoitori, o fixase cu privirea si alerga spre bratele deschise ale fetei.

Se lasa mangaiat de catre stapana sa, apoi, cand Matt se apropie, il zari si pe el. Warro il privi atent, abordand o postura severa si prudenta. Isabella stramba usor din nas si spuse cu o voce calma:
"- Warro, ti-l mai amintesti pe Matt ?"
Cand ii auzi vocea Isabellei, cainele o privi din nou, apoi se avanta spre fostul Cercetas sarindu-i cu labele pe piept.
"- Asta inseamna da, huh ?" exclama Matt prinzand cainele de labe si tinandu-l ala cateva secunde, apoi il mangaie si il atinse cu drag pe nas. "Bravo, baiete." adauga el zambind.

OFF: Ihh, uita-te la primul post, pui. Kiss

**Matt I. River** · 05 Nov 2011, 23:22

Warro era la fel ca si stapana sa: uneori parea fioros si amenintator, gata sa te sfasie, dar defapt era bland si prietenos, atat cat poate fi un rottweiler de varsta lui. Totusi, daca nu il provocai si nu ii dadeai niciun motiv sa te considere un "inamic", era cel mai bun prieten al tau. De asemenea, avea o problema cu persoanele care se apropiau prea mult de Isabella. Sa fie dorinta de a o proteja, sau doar pura gelozie, Warro nu era genul de caine care sa se lase cu una cu doua. Singura exceptie pare sa fie Matt, cu care se obisnuise in sfarsit.

"- Pare fericit ca este afara si ca poate sa alerge oriunde vrea." spuse Isabella cu o voce care se stinse incet, incet, in timp ce isi privea "animalutul" cum se joaca prin frunzele cazute.

"- Si nu este singurul." raspunse baiatul, venind langa sotia sa si, imbratisand-o, o saruta. Era ceva ce nu poate fi descris folosind cuvinte. Ceva ce se poate simti, si atat. Buzele lor, apasand usor, incercand sa se simta unele pe celelalte, aproape ca intr-o lupta. Era ceva suav, care marca iubirea celor doi, dar in acelasi timp era putin dur, subliniind dorinta ce o resimteau amandoi datorita lunilor trecute. Au stat in acea imbratisare mult timp, sau doar cateva secunde. Dar amandoi au fost constienti, atunci cand s-au despartit usor imbujorati, ca tocmai recuperasera o mica parte din timpul petrecut departe unul de altul.

"- Te iubesc."

Cuvintele acestea au fost rostite de mult prea multe ori de cand s-au cunoscut cei doi. Si multa lume a crezut ca dupa un timp, magia lor se va termina. Se pare ca nu, pentru ca privirea din ochii Isabellei era plina de dragoste si recunostinta, la fel ca si inimile amandurora, si ii raspunse baiatului cu o alta imbratisare, soptind la randul ei:

"- Si eu te iubesc."

**Isabella River** · (This post was last modified: 06 Nov 2011, 12:49 by Isabella River.)

Isi simti vocea tremuranda si inima ce batea tare, incarcata de emotii. Dupa atat de mult timp, el era inca acolo, langa ea, tinand-o in brate ca pe ceva fragil si pretios, strangand-o usor la piept, temator parca sa nu o sparga in bucati. Pentru prima data in acea zi, pentru prima data dupa atat de mult timp, Isabella se simtea iubita si importanta pentru cineva.
Alaturi de el facuse atat de multe lucruri, atatia "primi pasi".. El o invatase atat de multe, cu multa rabdare si calm, iar Isa ajunsese sa-l iubeasca tot mai mult cu fiecare zi pentru acest lucru.

"- Haide sa plecam.." sopti Isabella cu chipul ingropat in pieptul lui. "Haide sa plecam de aici, macar pentru putin. Unde ? Oriunde. Inapoi in Londra sau oriunde dorim, cat mai departe.."
Se departa cativa centimetri si il privi atenta pentru cateva secunde, pe chip citindu-i-se speranta si un "Te rog." evident dat de sprancenele usor unite si ochii mari, albastri.

Voia sa plece cat mai departe de locul asta, de oricine. Nu avea importanta unde, ci simplul fapt ca era cu el o facea fericita.
Matt ezita putin, apoi intreba:
"- Dar.. nu poti pleca, ai scoala, iar eu trebuie sa-mi gasesc de lucru."
Clatina usor din cap si ochii verzi ii sclipira.
"- Dar sunt in ultimul an, nu este o problema, iar.. iar banii nu sunt nici ei o problema, stii ce mi-a lasat bunica mea dupa moarte. Si iti poti cauta de lucru cand ne intoarcem." starui Viperina inghitind in sec si privindu-l rugator.

"- Te rog.. am nevoie de ceva timp cu tine. Doar cu tine.." sopti cuibarindu-se la pieptul lui din nou.

**Matt I. River** · 06 Nov 2011, 18:26

Si acum ce era de facut ? Matt isi dorea acelasi lucru, sa petreaca putin timp doar cu cea pe care o iubea, sa fie doar ei doi, undeva departe de restul lumii, dar.. Ce era de facut ? O privi iar pe Isabella in ochi. Cum ar fi putut sa o refuze?

"- Uite cum facem.." incepu, nu foarte sigur pe el si pe ceea ce avea sa spuna. "Weekend-ul asta, incepand de vineri, luam trenul inapoi spre Londra, iar duminica ne intoarcem la castel. Asta este tot ce pot face pentru tine."

Baiatul spuse toate acestea pe nerasuflate, asteptand acum reactia Isabellei. Din pacate mai multe de doua zile nu putea obtine, dar macar vor evada putin din monotonie. Fata paru trista, dar zambi larg si il saruta pe Matt.

"- Este perfect. Multumesc."

Acesta ezita o clipa, dupa care adauga:

"- Si iti promit ca vacanta de Craciun va fi a noastra, doar a noastra."

De data aceasta chipul Isabellei radia pur si simplu de fericire. Sari pe Matt si il darma, cazand amandoi intr-un morman de frunze, baiatul lovindu-se putin, dar incepand sa rada alaturi de sotia sa care statea cu capul pe pieptul lui. Daca ceva ar putea fi mai perfect decat acest lucru, cei doi nu vroiau sa stie.

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Curtea Interioara « Previous 1 2 //  / Everything I ever wanted

Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Curtea Interioara
« Previous 1 2
/ Everything I ever wanted