Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul

« Previous 1 2 3 4 5 … 9 Next »

/ Fear of the dark

Odette inghiti cu greu mancarea si incepu sa se panicheze. Putea manca foarte mult pentru cat era de firava insa era mai greu atunci cand era obligata. Totusi asta nu era o mare problema.
-Pot manca si singura multumesc, nu am nevoie sa stai calare pe mine, spuse pe un ton amenintator insa tot ce primi fu o alta bucata de carne indesata in gura, plus o bucatica de paine.
Odette mesteca mai atenta incercand sa nu se inece, resemnandu-se si asteptand alta bucatica de carne.

Cand termina ii multumi ironic lui Carsten. Incepu sa se roage la bunul Dumnezeu sa nu i se faca rau.
-Spune mai repede! striga nerabdatoare viperina.

Odette ramasese tacuta pentru cateva clipe, cantarind vorbele fratelui ei. Ii spusese niste lucruri foarte interesante, nu se astepta la ceva asa de...maret.
-Castel imens, imi place cum suna, rochie frumoasa de un verde pal, si mai bine, un razboi intre vrajitori mai putin bine.... In fine, totul suna bine mai putin partea cu sir. Eu tie nu iti voi spune sir nici daca ma lasi sa mor de foame. Auzi la el.. sir! pufni indignata.
Se ridica in capul oaselor si isi lasa capul pe spate pentru a privi stelele.
-Daca va fi un razboi al vrajitorilor, crezi ca voi face fata? intreba pe soptite.
Era o vrajitoare puternica insa, de fiecare data cand se gandea la moarte intra intr-o mica depresie. Nu prea ii pasa de ea, insa cand se gandea ca ar putea sa il piarda pe Carst sau pe parinti, sau pe oricine iubea, nu mai era in stare de nimic. Cateva lacrimi ii aparura in ochi dar reusi sa si le stapaneasca, nu vroia sa para speriata.

Un zambet slab ii rasari pe chip insa vorbele lui Kurt nu erau de ajuns. Stia foarte bine cum era cand pierdea pe cineva drag si mai stia si ca fratele sau nu o cunoscuse asa. Spera din tot sufletul sa nu fie nevoie sa o cunoasca asa.
Se ciubari langa el asezandu-si capul pe umarul lui uitandu-se in zare. Deschise gura sa spuna ceva dar fu intrerupta de un falfait de aripi. La inceput nu isi dadu seama si se ridica in picioare, injurand de mama focului, panicandu-se si incepand sa strige Incendio si Confringo inspre biata pasare care nu avusese nici o intentie in a-i deranja pe cei doi.
-Nenorocita,marai Odette printre dinti incercand sa o nimereasca.
In incercarea ei de a omora pasarea Odette nu lua in seama strigatele lui Kurt si continua sa stringe Confringo pana cand un zgomot puternic si un cutremur micut o facura sa se dezechilibreze si sa cada in genunchi, privind in fata ei.
-Holy shit! Mother of... Fuck!

Odette medita putin si se abtinu cu greu sa nu ii dea un sut lui Carsten iar cand acesta se ridica si ii puse intrebarea Odette nu ezita si striga:
-Fugim!
Din disperare si din dorinta de a pleca de acolo cat mai repede fugi in directia gresita si se trezi in lac. Ar fi inotat cat mai adanc preferand sa moara inecata decat sa dea ochii cu Kurt, insa nu avea de ales. Iesi din lac si trecu pe langa Kurt fara sa scoata un sunet.
-Daca pomenesti vreodata de acest incident te omor cu mainile mele, mormai cu spatele la el si vocea tremurandu-i de nervi.