Darkmark RPG Forum / King's Cross / Peronul 9 si 3/4
« Previous 1 2 3 4 5 Next »
/ Grrr... Faimosul Hogwards

**Darkason Pain** · (This post was last modified: 02 Aug 2011, 13:03 by Darkason Pain.)

De cand Darkason a ajuns in gara, ii era clar ca Hogwards nu va fi un castel intunecat si sumbru, desi nu-l vazuse, lucru care nu-l facea prea fericit. De aici, insa, a pornit si Lordul Cap-de-Mort, idolul sau, lucru care l-a facut sa mearga mai departe.
Avea clasica lui fata palida. Parul lung pana la umeri si negru ii era prins intr-o coada, astfel, evidentiindu-i dintii lungi de vampir, batuti de lumina orbitoare a garii King's Cross.
Veselia si tipatele copiilor din jur il ameteau. Tatal sau l-a lasat sa intre singur in gara si a plecat, crezand ca fiul sau a devenit un barbat... prima lui buna alegere in toti acesti 33 de ani, sau cel putin in acesti 13 ani, in care am fost langa el! se gandi Darkason.
PE TOATE BLESTEMELE! IMI ESTE FRICA! Imi este frica sa intru cu caruciorul meu ciudat intr-un zid ciudat! se gandi el din nou fara nici un sentiment pe fata.
Pana la urma, se sprijini de caruciorul lui ciudat, holbandu-se la zidul ciudat.

**Effy K. Dietrich** · 02 Aug 2011, 12:24

Elizabeth îşi luă la revedere la părinţii săi şi se îndreptă spre intrarea pe peron. Îi părea rău că pleacă, dar în acelaşi timp era bucuroasă că se întoarce la Hogwarts. Acolo se aflau aproape toţi prietenii ei, acolo nimenu nu o privea ca pe ciudată, aşa cum făceau Încuiaţii. Iar ei nu făceau asta din cauza magiei, pentru că logic nu ştiau de existenţa ei, ci pentru că pur şi simplu nu suportau felul de a fi al Cercetaşei. Dar Elizabeth nu încercase niciodată să se schimbe.
Îşi privi pisica care ţopăia torcând pe lângă ea. Aşa cum îşi promisese Elizabeth o luase cu ea când se întorsese. Chiar îi lipsise ca Lorette s-o urmărească pe oriunde mergea. Câteodată venea cu ea chiar şi la ore. Dar bufniţa sa roşcată o ajutase aproape la fel de bine. Elizabeth se uită la aceasta, care îşi ascunsese capul printre penele deschise la culoare.
Înainte să-şi dea seama ajunsese între cele două peroane. 9 şi 10. Deci ajunsese la intrarea pe peronul unde aştepta locomtiba vişinie. În faţa ei stătea un elev ce se uita le intersecţia celor două culoare. Eliza ridică o sprânceană . Nu înţelegea de nu intră. Se uită mai atentă şi îşi dădu seama că era un elev nou. Poate nu ştia cum să intre. Ea în primul an aproape că pierduse trenul încercând să-şi dea seama cum să ajungă acolo. Avusese noroc cu o doamnă simpatică care dezlegase enigma.
"Bună!" Se adresă ea băiatului când ajunse lângă el . Îi zâmbi prietenoasă , apoi privi spre intrare.

**Darkason Pain** · 02 Aug 2011, 13:02

Darkason, se pierdu in mintea sa sadica si inecata in amar. Era cu totul pe alta lume. Care era ideea cu intrarea prin stalp... grrr... se gandea el. "Buna!" ii spuse o tanara dintr-o data si-l trezi din meditatie. Era o fata cu vreo 2 cm mai scunda. Avea parul brunet, si ochii negrii. Parea sa fie o fata asiatica.
Desi Darkason fuse-se trezit de tanara, ameti din nou prinvd-o. Nu mai simti-se niciodata asta... oare ce putea fi? Era convins ca fata ii facuse vreun blestem pe la spate, dar ce conta? Nu durea de loc. Pierdut, Darkason raspunse fara nici un sens: "Si mie imi place Rolling Stones...".
Se trezi imeidat. Penibilitatea de care dadea dovada ii macina mintea. Se corecta imediat: "Vreau sa zic, buna! Eu sunt Darkason Pain, fiul lui Bloody Pain si stranepotul lui Raco Reacredinta. Neamul meu a fost unul(...)" dar cand realiza ca fata deveni plictisita, trecu la subiect. "Scuze, sti cumva cum pot ajunge pe Peronul9 si 3/4?"

**Effy K. Dietrich** · 03 Aug 2011, 11:38

Băiatul părea puţin ameţit şi confuz. Îi amintea într-o oarecare măsură de ea în primul său an. Ochii săi albaştrii sclipiră uşor când îşi aduse aminte de prima dată când intrase pe peron. Fusese atât de uimită de ceea ce vedea că aproape îşi pierduse pisica prin mulţime. Dar de atunci trecuseră 4 ani şi ea se schimbase. Se obişnuise cu magia, devenise mai puternică atât fizic cât şi psihic . Acum nu se mai lăsa călcată în picioare de nimeni. Dacă era atacată se apăra. Poate singurul lucru rămas neschimbat era calmitatea.
Băiatul îi spusese că îi place Rolling Stones. Elizabeth ridică amuzată o sprânceană. Nu ştia cum ajunsese el la această concluzie de la un simplu salut. Poate Cercetaşa îi întrerupsese şirul gândurilor. Dacă se gândea bine şi ea spunea lucruri fără sens atunci când cineva o scotea forţat din propria minte. Viperinul se corectă însă imediat prezentându-se şi spunându-i o "mică" istorisire despre familia sa. Nu dorea să fie nepoliticoasă, dar începea să se plictisească. Nu avea nimic împotrivă să îi povestească despre el, dar nu credea că acest lucru era potrivit într-o prezentare.
"Eu sunt Elizabeth Annabelle Turner. Dar eu nu am o aşa istorie lungă a familiei" Zise ea uşor încruntată şi râse încet.
"Trebuie doar să fugi spre perete şi intri în el. E simplu" Zise ea şi se dădu câţiva paşi în spate cu căruciorul său. Îşi puse pisica lângă bufniţă şi alergă înspre intersecţia celor două peroane. Închise ochii , iar când îi deschise văzu locomotiva vişinie. Zâmbi şi se uită în urmă după Darkason.

**Darkason Pain** · (This post was last modified: 03 Aug 2011, 23:23 by Darkason Pain.)

Se simtea jenat: fata se comportase atat de dragut cu el, in timp ce el se comportase ca un idiot ingamfat.
Doar un lucru il mai putea linisti, si anume faptul ca fata se amuza copios ascultandu-l, si nu se enerva.
Dupa ce se prezenta, ea ii explica cum sa ajunsa pe Peronul 9 si 3/4: "Trebuie doar sa fugi spre perete si intri in el!", dupa care ii exemplifica. Dupa 5 secunde nici nu mai era acolo, fapt ce-l lasa pe Darkason cu gura cascata(premiera, dat fiind faptul ca el nu prezenta niciodata vreun sentiment). Isi inchise gura, si ii urma exemplul lui Elizabeth.
Ciudat, nici un BUF, nici un BANG. Totul se schimbase ca prin magie. Gara era superba, dar primul lucru ce-i lua ochii lui Darkason fu uriasul Expres Hogwards.
Dar stai! Aproape ca uita de Elizabeth. O zari, dupa cateva momente la cativa metri distanta. Se chinui sa ajunga la ea prin multime: " Multumesc ca m-ai ajutat, eram complet pierdut acolo. Am uitat sa te intreb... anul I?"

**Effy K. Dietrich** · 06 Aug 2011, 22:41

Ca în fiecare an peronul era plin de elevi grăbiţi şi gălăgioşi. Dar pe ea nu o deranja acest lucru, i se părea amuzant şi în acelaşi timp plăcut. Micul oraş în care locuia era extrem de liniştit , iar acest lucru o plictisea. Trebuia să recunoască că liniştea era relaxantă şi necesară, mai ales atunci când doreşti să dormi, dar uneori avea senzaţia că tăcerea e mai asurzitoare ca sunetul unei chitări electrice. Mulţi ar considera asta ca fiind o chestie ciudată, dar ea spusese întotdeauna că e mult mai bine să fi un ciudat decât un om oarecare.
Se uită înapoi şi îl zări pe Viperin luptându-se să treacă prin o mulţime de boboci. Chicoti uşo amuzată amintindu-şi că aşa fusese şi ea în primul an : agitată şi entuziasmată. De fapt chiar şi acum mai avea momente ca acelea când descoprerea ceva nou. Era un sânge-mâl , deci înainte de Hogwarts nu mai avusese alt contact cu magia.
Îi zâmbi Viperinului atunci când acesta ajunse lângă ea . Acesta îi mulţumi, făcând-o să surâdă. Nu avea de ce să îi mulţumească. Nu făcuse decât să-i explice cum să intre pe peron.
"Nu. " Clătină ea din cap atunci când acesta o întrebă dacă e în anul I. "Sunt în al IV-lea an." Zise ea foarte veselă.
Se dădu un pas în spate şi se încruntă simţind dintr-o dată cum se încordează. Avea o senzaţie foarte ciudată. Ca şi cum o lovise un bolovan în cap.

**Darkason Pain** · 07 Aug 2011, 11:45

Melodia linstitoare din capul sau(ce canta datorita noii sale amice) se opri brusc cand cercetasa ii raplica vesela la intrebarea sa, spunandu-i ca este in Anul IV.
Pielea lui Darkason de culoarea laptelui sa inrosi instant cand aceata realiza ca tanara din fata lui avea experienta de 3 ani la Hogwards, dar isi pierdea vremea cu un boboc mucos(el stia ca este un boboc mucos, dar daca ar fi auzit cuvintele astea din gura altei persoane, ii aplica imediat un blestem).
Se adanci si mai mult in ochii lui Elizabeth, timp in care, din nu stiu ce motiv, aceasta se dadu un pas in spate incruntata.
Rosu ca para focului, acesta ii suiera printre dinti: "Eu nu stiam ca... nu am vrut sa... adica..." dar cand vazu ca fata se incorda din ce in ce mai tare, Darkason o intreba: "Te simti bine?"

**Effy K. Dietrich** · 08 Aug 2011, 13:52

Din câte îşi dădea seama băiatul se simţea uşor stânjenit de faptul că Elizabeth are 3 ani şi jumătate experienţă şi era aproape sigură că acesta credea că îşi pierde timpul. De fapt nu era aşa. Îi făcea plăcere să ajute, era într-un fel hobby-ul ei. Ar fi vrut să-i spună, dar acum nu mai putea să scoată nici un sunet. Abai dacă îşi mai amintea să ia o cantitate minimă de oxigen. Simţea cum ceva o ardea pe dinăuntru vrând să iasă afară. Era un instinct gen "pericol". Mai simţise aşa ceva când avusese neplăcerea de a-l întâlni pe Fenrir Grayback, un Devorator care mai era şi vârcolac. Era o senzaţie asemănătoare doar că mai puternică. Ceea ce simţise când îl văzuse pe Devorator semăna mai mult cu o ură "frăţească", dar acum...
Aprobă din cap atunci când acesta o întrebă dacă se simte bine. Nu voia să se plângă , dar şi mai mult nu dorea să pară o ciudată care în acest moment râde şi zâmbeşte, iar peste două secunde se simte rău. Îi zâmbi Viperinului, încercând în acelaşi timp să-şi dea seama ce se schimbase. Brusc o lovi o idee. Pielea albă şi rece a băiatului îi dădea de gândit. Nu voia să fie nepoliticoasă, şi ar fi putut să se înşele , dar avea un presentiment ciudat. În cele din urmă îşi drese glasul şi întrebă.
"Eşti cumva... vampir?" Lăsase o mică pauză înainte de ultimul cuvânt pentru că ezitase. Îşi muşcă buza aşteptând răspunsul.

**Darkason Pain** · 08 Aug 2011, 14:14

Tanara ii aproba din cap zambindu-i, nefiind prea convingatoare. Era clar ca se simtea rau.
Darkason deschise gura pentru a o intreba din nou dar o inchise inapoi. Nu vroia sa para cicalitor. O privea
Se uita la ea ingrijorat si speriat. Se simtea inutil. Pe langa asta, isi tot pipaia fata. Oare avea ceva pe fata? Oare ii crescuse un corn in frunte? Era clar ca din vina lui fata era pe punctul de a planga sau a se sufoca, de vreme ce aceasta il studia din cap pana-n picioare. Dar oare care era problema? Desi era clar ca va deveni viperin, nu fusese inca pus in casa Viperinilor oficial, deci rivalitatea intre case nu era un motiv pentru comportamentul fetei.
Fata isi lua putin aer, ca sa poata sa articuleze cateva cuvinte...

***

Ochii lui Darkason sclipeau ca doua smaralde. Asurzise. Vedea albul pur in fata ochilor. Credea ca se va intinde pe jos, si nu se va mai ridica. De ce? Tanara il intrebase timida daca era vampir.

***

Isi reveni. Se sperie. Primul sau gest a fost de-asi acoperi dintii lungi si stralucitori. Inchise gura, si ramase cateva momente speriat, holbandu-se la ea. Se enerva si isi scoase bagheta indreptand-o spre fata. Ce naiba fac?! se gandi el, neprezentand vreun sentiment pe fata. Era normal sa-l intrebe asta. Isi puse bagheta inapoi, isi ridica incet privirea spre tanara, si ii sopti: "Te rog sa ma ierti. Da, sunt un vampir...", dupa care si-o atinti inapoi spre ciment.

**Effy K. Dietrich** · 08 Aug 2011, 14:59

Era evident că întrebarea pe care o pusese îl deranjase. Nu avusese cea mai mică intenţie să îl supere. Deschise gura vrând să-şi ceară scuze , dar Viperinul reacţionă înainte. Prima dată speriat îşi ascunsese colţii, apoi furios îşi îndreptă bagheta spre Elizabeth. Aceasta mării ochii şocată, dar se apără. Nu dorise să facă acest lucru, dar instincul o obligase. Îşi scosese şi ea bagheta şi o îndreptase brutal spre el. Acest gest fu însoţit de un mârâit clar şi sălbatic.
Era gata să atace, din colţul gurii încă scoţând un mârâit înfundat. Dar Viperinul lăsă bagheta jos şi îşi ceru scuze. Pentru a doua oară fu şocată. Toţi Viperinii pe care îi cunoscuse nu ezitaseră să o atace. Prima dată se încruntase fiind aproape sigură că e o capcană, dar îşi dădu seama că îi părea cu adevărat rău. Închise ochii şi se calmă, trăgând aer în piept. Lăsă şi ea bagheta. Deschise ochii şi schiţă un zâmbet.
"E în regulă. E şi vina mea..." Zise ea cu vocea uşor tremurând. Se dădu un pas în spate şi zâmbi iar. "Eu sunt vârcolac". Zise mai încet, dar totuşi clar. În ciuda rialităţii dintre cele două specii spera să rămână prieteni.

Darkmark RPG Forum / King's Cross / Peronul 9 si 3/4 « Previous 1 2 3 4 5 Next » //  / Grrr... Faimosul Hogwards

Darkmark RPG Forum / King's Cross / Peronul 9 si 3/4
« Previous 1 2 3 4 5 Next »
/ Grrr... Faimosul Hogwards