Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton
1 2 Next »
/ heartless

**Kurt F. Malfoy** · 05 Apr 2012, 06:59

De obicei acele cuvinte erau menite sa te apropie de femeia iubita nu sa o faca pe aceasta sa fuga mancand pamantul. Cally era o draguta si crezuse ca era si adepta lucrurilor siropoase dar daca nu vroia asta,cu atat mai bine. El nu mai vroia sa ofere,daca stia ca nu avea ca ea sa primeasca bine cateva compliemente. Totusi,era frumoasa si nimeni nu putea sa ii ia aceste calitati. Dupa cum spusese si ea,ajuta atunci cand iti interpretai rolul.

Realiza insa destul de repede ce se intampla cu ea. Nu iesise inca din pielea personajului iar el,ca un prost,nu o lasa sa fie singura,sa isi puna gandurile intr-o ordine. Nu stia cum era sa joci un personaj desi el se juca pe el insusi in fiecare zi.Aducandu-si aminte de ''prefacatorie'' simti o durere imensa apasandu-i tamplele si se aseza brusc pe un scaun,privind in jur. Camera se invartea cu el si probabil se albise. Isi indrepta privirea catre iubita lui si ii zambi palid,parca dandu-i de inteles ca nu avea nimic.

'' Sunt bine,in general.'' Una era sa joci teatru si alta era sa minti. La cea de a doua,insa,el era maestru.

**Isolde du Maurier** · 07 Apr 2012, 12:44

Isi muta privirea pe rama aurita a oglinzii, intrebandu-se cat mai avea sa traiasca in dulcegaria asta. Stia ca Kurt nu era atat de uman, si ii placea mai mult partea lui rece, nepasatoare. Se simtea vinovata pentru asta, caci nu trebuia ca el sa fie rau, crud si nemilos. Nu trebuia si nu vroia sa-l schimbe, dar acum se purta ca un copil rasfatat, care nu primea ceea ce isi dorea, si incepea sa planga si sa urle.

Tresari cand auzi o bataie in usa si se ridica, indreptandu-se morocanoasa spre ea, pentru a-si aminti ca ii venise ceaiul. Ii multumi tinerei care i-l aduse, si il puse pe masuta, ridicand ceasca la nivelul buzelor.

"Ce ciudat, are un miros diferit. Imi amintesc clar ca cel de lamaie mirosea mai aromat, asta e cam intepator", murmura ea, band neatenta.

Se intoarse spre Kurt, apropiindu-se de locul unde se afla, si asezandu-se in poala lui, cuprizandu-l cu bratele sale lungi. Fara sa-si dea seama, camera incepu sa se intunece, si cu mare greutate isi mai tinea ochii deschisi. Se ridica ca arsa, muscandu-si buza de jos.

"Ceaiul...", spuse ea, inainte sa se prabuseasca la pamant, cu parul blond-roscat ravasit in jurul ei.

**Kurt F. Malfoy** · 08 Apr 2012, 14:18

O privi prabusindu-se,nereusind sa reactioneze inainte ca impactul dintre corpul si sol sa se intample. Se ridica brusc,ajutand-o sa revina pe verticala si ii analiza corpul din priviri,realizand ca era in regula. Isi desprinse mainile de pe corpul ei,stergandu-si palmele,ca si cum ar fi atins un lucru scarbos sau dimpotriva,o comoara nepretuita. Nici el nu stia sa interpreteze acest gest dar in final se intoarse cu spatele,privind in podea.

'' Banuiesc ca esti doar obosita...Nu te mai agita,bea-ti ce a mai ramas din ceai si schimba-te.''

O spuse pe un ton imperativ in timp ce isi curata maneca hainei,semanand ca un medic care isi consultase pacientul iar acum dadea un diagnostic care nu admitea sa fie contestat de nimeni si nimic. Stia mai bine pentru ea,intotdeauna o facuse. Doar ca niciodata nu isi daduse seama de acest lucru,nici unul dintre ei pana la urma. Cally trebuia sa fie libera dar totusi trebuia sa se ingrijeasca de buna starea ei si sa o faca sa inteleaga ca nu exista refuz in ceea ce il privea.

**Isolde du Maurier** · 08 Apr 2012, 14:41

Auzea foarte vag ceea ce spunea Kurt, si era foarte putin constienta. Se simtea ca atunci cand era pe cale sa se trezeasca, insa era tintuita in lumea subconstienta. Incerca sa-si vina in fire, insa isi simtea capul foarte greu, ca si cum i-ar fi fost plin cu plumb.

"Ceaiul...otravit", se stradui ea sa spuna, nereusind sa depaseasca faza aceea de somn profund.

Respiratia ii era regulata, si se simtea bine din punct de vedere fizic, insa spiritual simtea ca innebuneste. Se simtea singura, la capatul lumii, cazand intr-o prapastie mare, un abis intunecat, care o tragea in jos, si din care nu se putea ridica.

ooc:varza X_X

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 08 Apr 2012, 14:58 by Kurt F. Malfoy.)

ooc: m-ai speriat pe mine,nu numai pe el
bic:
Ii auzi cuvintele si isi mari ochii,surprins fiind. Ii prinse talia,strangand-o mai aproape de el apoi sperand ca ea sa nu il considere nebun pentru ceea ce urma sa faca. Ii deschise gura si o obliga sa verse tot ceea ce avea inauntrul ei,inclusiv o mare parte din ceaiul baut. In tot acest timp ramase calm. Vazuse moartea de mai multe ori incat acum aproape ca il lasa rece,mai rece decat cadavrele pe care le tinuse in brate. Incerca sa ramana calm in fata acestei intamplari,sa nu se gandeasca la faptul ca aproape o pierdea pe Callysto.

O intinse apoi pe podea si ii lua pulsul. Era bine,deocamdata,dar trebuia sa o stie inafara oricarui pericol. Avea in buzunarele interioare ale hainei trei lucruri: bagheta,un mic revolver mereu incarcat si desigur,medicamente - majoritatea impotriva otravurilor si a alergiilor. Cele din urma erau intr-un flacon de obicei,avand alaturi o seringa. O injecta astfel pe Callysto,sperand sa nu existe efecte adverse si astepta sa isi revina.

**Isolde du Maurier** · 08 Apr 2012, 15:28

Intr-un final isi pierduse constienta de tot. Traia intr-un vis, un vis ciudat, mai mult un cosmar. Se afla pe o campie parjolita, soarele, desi era in amiaza-mare, era ascuns dupa un nor mare, negru, inconjurat de altii gri, inecaciosi. Pe campia aceea nu se afla nimic, decat un copac, situat la zeci de metri departare, la care Callysto simtea ca trebuie sa ajunga. Picioarele insa nu i se miscau, si oricat ar fi incercat, nu reusea.

O pasare neagra, parand sa vina din inaltul cerului, se apropia tacuta de ea, urmata de inca alte 10. Aripile negre erau mai mari decat de obicei, iar ciocul era periculos de ascutit. Ochii negri pareau densi ca smoala, si intunecati ca ai diavolului. Cei 11 demoni se apropiau incet, ca intr-o agonie crancena, dureroasa si silentioasa.

Aerul era apasator, gros, intepator, si simtea cum narile aveau sa ii ia foc daca mai continua sa il respire, insa stia ca va muri fara el. Norii negri patrulau vazduhul amenintator, pentru a se asigura ca nu va pleca nicaieri. Pasarea ajunse periculos de aproape de fata ei, insa chiar atunci filmul se rupse, si, deschizand ochii, il vazu cu uimire pe Kurt. Ii zambi, imbratisandu-l strans, si incepand sa planga usor.

"Te rog, sa nu ma mai lasi acolo, e groaznic"

**Kurt F. Malfoy** · 08 Apr 2012, 15:50

Ii simti bratele in jurul sau si tot ce putu spune fu ca ii pare rau si ca se bucura sa o vada langa el,nu intr-un vis. Nu stia cum sa linisteasca,nu stia cum sa fie dragut cu cei din jur pentru ca nu mai putea sa fie dragut iar inainte poate doar incercase sa o faca sa se simta bine. Nici el nu stia cu atentie. Se ridica de langa ea,nu inainte de a o mangaia incet,spre a o ajuta sa se calmeze apoi lua ceasca in care fusese ceaiul si o examina. Nu avea nimic,problema era ceea ce continuse.

'' De azi inainte o sa ai grija ce mananci,ce bei,ce imbraci,ce spui si unde mergi. Ma vei contacta,te voi insoti. Clar?''

Acelasi ton imperativ,desi stia ca nu avea sa o deranjeze. Probabil ca ii intelegea ingrijorarea si tocmai de aceea nu avea sa spuna nimic sau cel putin asa spera. Nu era ca si cum ar fi atentat la libertatea ei. Era vorba doar de faptul ca isi facea griji si ca mai bine sa o stie in siguranta decat sa riste.

**Isolde du Maurier** · 08 Apr 2012, 16:11

Il vazu indepartandu-se pentru a examina ceasca de ceai, si se gandi pentru o clipa cum ar fi fost ca el sa fie copacul acela, si ea sa nu poata ajunge la el. Un asemenea gand probabil ca ar fi ucis-o, insa se multumi pentru moment sa stie ca el nu era nici un copac, si era al ei. Ii zambi vag, ridicandu-se de pe canapea, si indreptandu-se spre baie, mormaind ceva despre un dus. Simtea un gust groaznic in gura, si trebuia neaparat sa se spele inainte de a sta in fata lui, altfel devenea prea nervoasa.

Dupa 10 minute iesi, imbracata cu o pereche de pantaloni scurti, de blugi, si un tricou negru, peste care avea un pulover lung, descheiat. Se aseza langa el pe canapea, asezandu-si barbia pe genunchi, si privindu-l contemplativ.

"Iti multumesc, fara tine acum as fi fost moarta, probabil"

Se apropie de el, incolacindu-si mainile in jurul gatului lui, si sarutandu-l apasat pe buze.

**Kurt F. Malfoy** · (This post was last modified: 08 Apr 2012, 16:23 by Kurt F. Malfoy.)

Ii raspunse sarutului,fara a o atinge insa,inafara buzelor. Ceva se intamplase,simplul gand ca avea sa o piarda il facea sa isi aduca aminte cat de efemere erau toate lucrurile.Ca si si legatura lor. Avea sa reziste vesnic?Daca ar fi continuat astfel,atunci probabil ca a doua zi nu ar mai fi existat nimic asa ca ii prinse talia,izbind-o de un perete,continuand sa o sarute,ceva mai pasional de aceasta data,simtind-o tremurand sub atingerile lui.
'' Sa nu te mai aud spunand asa ceva. Nu poti muri inainte de a ne atinge scopul comun.'' Ca orice cuplu care se respecta aveau planurile lor de viitor iar cel mai mare era sa o faca pe Callysto sa castige respectul bine-meritat.Ca vrajitoare era foarte iscusita dar avea un psihic instabil.Totusi,ea era periculoasa dar el te putea reduce la tacere fara a sta pe ganduri. Relatia lor era ceea ce rezulta atunci cand un vulcan si o tornada se intalneau. Dar ii placea sa fie asa.

**Isolde du Maurier** · (This post was last modified: 08 Apr 2012, 16:40 by Isolde du Maurier.)

Isi simti inima bubuind in piept, si buzele lui atingandu-le pe ale ei. Corpurile sale lipite o faceau sa isi imagineze tot felul de lucruri, insa in acel moment nu ii pasa, nu vroia decat sa il stie aproape de ea, acolo, pentru totdeauna. In acel moment nu isi mai dorea altceva, vroia ca ei sa rezista pana la moarte, iar aceasta, cand va veni, sa fie pentru amandoi in aceeasi clipa. Nu isi inchipuia cum ar fi fost sa traiasca fara el, mai ales acum, cand abia il descoperise.

"Nu conteaza asta, tot ce vreau e sa fiu cu tine", spuse ea, printre saruturi, gandindu-se ca orice clipa pierduta era o adevarata agonie.

Nu stia cum de devenise atat de nepasatoare fata de scopurile ei, si asta o mira, insa nu dorea in acel moment decat ca timpul sa se opreasca, si ei sa ramana imbratisati, lipiti de perete pentru vesnicie. Ceea ce cerea era putin cam greu de infaptuit, insa vroia sa se increada in vise si dorinte desarte.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton 1 2 Next » //  / heartless

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Hangleton
1 2 Next »
/ heartless