Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Bucataria

« Previous 1 2 3 4 Next »

/ Hungry in the midnight.

-"Nu stiu ce sa zic... Dar oare unde suntem?" spuse Georgya gandindu'se.
Cercetasa era putin speriata. Se aflau pe o straduta laturalnica de la capatul careia era un fel de casuta in copac, dar nu era tocmai o casatuta caci era prea mica pentru asa ceva. Nu avea geamuri, doar o trapa prin care se poate intra cu greu.
Mai erau in Londra? Sau macar in Anglia?
Felinarul inca lumina. Lumina deparca urma ca lumina sa se stinga, dar nu conta, fetele aveau baghete.
-"Apropo, Luky ai nevoie de asta!" ii spuse Geo spiridusei intinzand o bagheta.
Jennifer si Luky rasasesera cu gurile cascate.
-" Fosta bagheta a tatalui meu, mi'a dat'o in caz de urgenta, si asta e o urgenta." le lamuri Georgya. "Cred ca o sa avem nevoie de tot ce cunoastem, de tot ce avem la invemana."
Luky lua bagheta.
In fata lor era o mica placuta infipta in pamant.In lumina slaba abia se distingea ce scria pe aceasta. Cercetasa citi cu voce tare:"Voi cutezatorilor va aflati in fata celei mai periculoase si infricosatoare paduri din Dublin! Toti au murit, toti cei ca voi. Daca nu plecati o sa aveti aceeasi soarta.".
-"Luky vrea sa intre!" spuse spiridusa pe un ton ce ar sfida ori ce placuta de avertizare.
-"Suntem in Dublin!!!" stiga in soapta Georgya, care tocmai acum realizase ca avertismentul continea si locului in care sunt.
Jennifer era la fel de ganditoare ca Cercetasa. Trebuiau sa gaseasca o cale. Trebuia sa fie una, altfel...
-"Stati am o idee!" sriga Geo.
Cercetasa isi scoase bagheta si spuse hotarat: "Viridis maximus lumos!". Spre cer se indrepta o bila uriasa de lumina verde, in acea clipa placuta stearsa si putin rupta din lemn de tran sforma intr-o sageata de lumina si ea de asemenea verde si de avanta spre minuscula casuta, apoi o strapunse fix prin mijloc. Casuta ramase neatinsa iar cele doua lumini se stinsera.
-"Luky nu intele..." Luky vroia sa spuna ceva, dar Georgya o opri:"Va explic mai tarziu!"
Cele trei intrara in casuta. Dar inauntru nu era o casuta minuscula in care nu loate incapea nici o persiana era un adevarat palat.
-" Vraja de largire!" soptira Cercetasele.
-"Luky nu intelege cu Georgya a stiut toate astea!" zise spiridusa.
-"Pai.. ai un avantaj cand ai parintii aurori, ai carti in care poti gasi pasaje de genul: " Cei de partea raului iubesc verdele ,care este pentru ei simbol al puterii infinite si al raului crud. Din aceasta cauza a aparut putin cunoscuta vraja:"Viridis maximus lumos!", cere creeaza o lumina uriasa de aseasta culoare. Vraja aceasta merita retinuta, in slujba de auror vei intalni situati in care iti va fi foarte folosituare." 'Cum sa fi un auror mai bun'. Cartea a avut dreptate chiar e o vraja folositoare atunci cand vine vorba de nebuni malefici." le spuse Georgya in timp ce mergeau prin castelul gigantic cautand locul unde erau prizonieri spiridusii.

-"Pai, eu cred ca ar trebui sa stam pe pozitii! Tineti'va baghetele in mana,nu cred ca o sa se termine frumos!" le spuse Georgya cand in marea sala se auzeau din ce in ce mai tare pasii necunoscutului.
Georgya, Jennifer si Luky ajunsera sus incercand sa nu faca nici un zgomot. Incepand sa urce scarile, fetele ii auzeau pe hotul de spiridusi, pasii lui se auzeau din ce in ce mai tare, din ce in ce mai aproape de ele. Erau speriate dar incercau sa se sontroleze, cel putin Cercetasele, caci Luky era ca o marioneta, putea merge, dar nu mai vorbea, nu se impotrivea, de parca creierul i'ar fi fost inghetat de o frica paralizanta ce nu iti da pace, de care greu mai scapi. Se avantau asadar in semi-intunericul holului, care parea sa se se lugeasca si sa isi piarda din lumina cu cat mergeau mai mult. Hotul de spiridusi se apropia din ce in ce mai mult. Fetele nu mai aveau ce face trebuiau sa lupte cu un nebun ce isi dorea o armata de spiridusi.
O silueta se observa urcand ultimele scari, apoi mergand spre ele de parca nu ar fi fost surprinsa sa gaseasca doua fete si o spiridusa in locul unde nu vroia sa fie deranjat, loc care ii era probabil si casa, din toate astea fetele observara sa mult mai nebun decat se gandeau ele.
Vrajitorul era un barbat cam de varsta a doua, cu parul negru, pe alocuri albit putin prematur, era inalt si foarte desirat, cu niste ochii care leceau in aproape intunericul din jur, ffacandu'l sa semene putin cu un bazilisc, dar ochii lui nu erau galbeni, ca ai giganticului sarpe, erau de cea mai rea nuanta de verde, un verde rau si foarte lucitor, prea lucitor, si faptul ca ii luceau ochii intr'un mod neobisnuit le facea pe fete sa astepte cu groaza clipa in care va ajunge cat frea el de aproape.
Mai erau cinci metri intre ei atunci vrajitorul fara sa spuna ceva isi ridica bagheta si striga: "Sectumsempra!", dar Georgya stiga la timp:"Impedimenta!", apoi:"Expelliarmus!" si ca totul sa se termine frumos:"Levircorpus!".
Fetele fugira spre cea mai apropiata usa pe care o gasira si cu ajutorul vrajii:"Alohomora!" intrara, lasandu'l pe vrajitor atarnand cu capul in jos.
In interiorul camerei era bezna si dupa ce fetele isi aprinsera baghetele vazura...

-"Cautam spiridusi de la Hogwarts. Eu nu plec pana nu ii gasesc." spuse Georgya cu o hotarare in glas pe care nu o mai avusese nicidata.
Luky se uita la Cercetasa. In ochii micutei spiriduse se vedea un amestec de uimire cu bucurie si admiratie. Dar cand isi lua ochii de pe Georgya teama o cuprinse iara parca de data asta si mai tare. Cand privi spiridusi din borcane se sperie mai mult ca prima data, de parca nu ar mai fi vazut niciodata imaginea acelei incaperi strani. Luky ingheta din nou. In ochi i se putea citi mirarea si se vedea ca spiridusa gandestse, dar nu misca nici un deget, corpul ei nu ii asculta creierul, gura nu dorea sa se deschida, membrele sa se miste. Privea absenta, inchisa in lumea ei, pentru a nu le mai permite ochilor sa vada oroarea se o inconjura. Georgya nu o invinovatea, camera era invaluita intr'un fel de aer, care nu poate fi descris decat de un singur cuvant --si acela prea mic incomparatie cu ceea ce era acolo--: SINISTRU! Incaperea era inalta cu arcade mari cu stalpi scluptati in sil grecesc, acopetiti de aur. Tavanul parea facut sa atinga cerul. Totul era vopsit in nuante de alb sclipitor si crem. Podeaua era din lemn de cires frumos lacuit si aranjat. Doar prin colturi se mai putea observa parchetul, aproape toata suprafata era acoperita cu un covor gros de sange inghegat, sau mai bine zis intarit de'a binelea. Pe un perete era scris cu sange, si el la fel de intarit: STIMABILUL MEU LABORATOR. Spiridusi erau pusi in borcane mari. Pluteau cu ochii deschisi in lichidul verde-transparent, unii dintre ei cu mainile inclestate pe sticla borcanului, altii cu gura intre deschisa ca si cum ar fi dorit sa spuna ceva dar au murit inaite de a putea face asta.
-"Hai sa caurtam spiridusii!" le indemna Georgya pe Jennifer si Luky. "Ii luam pe toti care sunt vi, chiar daca nu sunt de la Hogwarts!" le mai spuse Cercetasa atat de categoric incat paru o porunca.In situati ca astea ce spunea si cum spunea nu mai lasau loc de comentarii.
Luky o privi din nou cu admiratie. Dupa aceea fetele iesira din camera.

Cand intrara in camera vazura cum spiridusi erau intinsi pe mese. Nu se miscau. Intrasera intr'o stare ca cea de lesin, sau poate erau...Georgya incerca sa se gandeasca la altceva. Se apropie de ei si ii privi induiosata, erau asa calmi, pe frunte nu aveau nici o urma de incruntare, nici un fel de apasare nu era asupra lor, stateau acolo calmi, de parca ar fi firesc sa fie acolo, de parca ar dormi. Erau inca in viata. Probabil cel ce agata acum pe hol cu capul in jos, avea un plan mai mare cu ei decat cu ceilati, care au sfarsit in borcanele pline de solutie verzuie. Cercetasei ii trecu prin minte ca un furlger cuvintele lui Luky, tot ceea ce spusese ea la inceput, atunci cand o gasisera in Camera Spiridusilor. Micuta spiridusa spunea ceva legat de o armata pe care ar vrea sa o faca rapitorul din spiridusi de casa de la Hogwarts. Totul avea un anume sens, dar ce dorea sa faca cu armata de spiridusi si care era rolul experimentelor pe care le'a facut pe ceilalti?
Fata isi scosse din buzunar cutiuta data de mama sa. Jennifer se uita putin nedumerita, asa ca Geo ii explica:
-"Aceasta este o cutiuta magica in care poti pune foarte multe lucruri--e simplu sa o faci folosesti o vraja de largire pe o cutiuta normala--. Mama mi'a dat'o. O folosesc atunci cand chiar este nevoie. Cutiuta contine o multime de potiuni, antidoturi, biletele pe care sunt scrise vraji vindecatoare. Este de ajutor in situati de urgenta."
Cercetasa scoase din micutul 'depozit' 3 sticlute de potiuni. Le indemna pe Jennifer si Luky sa o ajute, luand fiecare care o sticluta si picurand care 2 picaturi in zona gatului a fiecarui spiridus.
-"Odata intrat antidotul in corp se vor trezi si vom putea pleca." zise Georgya.
Cand ajunse la ultimul spiridus, dupa ce ii dadu si lui antidotul vazu pe o masuta de lemn ceva ce semana cu un manuscris de carte. Paginile erau goale, singurul lucru scris era titlul: "Cum am cucerit eu Hogwarts cu armata mea de spiridusi modificati genetic pentru a deveni malegici si a se infiltra in castel ca sa imi urmeze planul". Titlul era lung, neobisnuit de lung si iti era un fel de rezumat al carti, deoarece se intelegea tot ce va cuprinde cartea doar din titlu. Dar faptul ca titlul era foarte explicit cu privire la carte era un lucru foarte bun pentru fete, care ii descoperisera planul ciudatului necunoscut.

-"Pentru asta a rapit spiridusii!" spuse Georgya pe un ton neindurator.
Se uita la ceasul de la mana. Era 04:59. Cat timp trecuse de la miezul nopti, atunci cand fetele pregateau mancarea... I se parea ca trecuse o vesnicie! Abia astepta sa manance ceva in graba si apoi sa doarma in dormitorul ei din Camera de zi a Cercetasilor.
-"Sa sa iti arat eu tie!" stiga Georgya cand auzi de pe hol geamatul amortit al nesabuitului care a incercat sa foloseasca Spiridusi de Casa de la Castel pentru a'si construi o armata si al cuceri.
Fuge, hotul fuge! Reusise sa scape printr'o vraja fara bagheta! De odata fu oprit si asvarlit din nou in tavan cu capul in jos si lasat sa atarne asa, in nestire. Gerogya era uimita, fusese pana si ea luata prin surprindere, se uita la Jennifer si ea parea la fel de uluita de eveniment, nu facuse ea vraja ce il tinea acum pe 'necunoscut' cu picioarele in sus. Dar daca Jennifer nu o facuse si nici Georgya, atunci ci.. Luky! Da, Luky era cea care facuse vraja. Satea acum nemiscata cu bagheta in mana, indreptata spre hotul de spiridusi, pregatita sa mai foloseasca o vraja in cazul in care acesta ar mai incerca sa faca si cea mai mica miscare.
-"Bravo, Luky! Vad ca ti'a folosit bagheta!" ii spuse cu admiratie Cercetasa.