Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ I can't believe it...

"Da, mi-as dori," spuse Paige, concentrandu-se asupra baghetei. "Ei bine, bagheta asta...nu imi dau seama. Ori are miez din par de unicorn, ori are miez din lemn de cires."
Se incrunta. Nu stia exact care dintre ele ar putea fi. INclina spre par de unicorn, dar nu ii placea sa spuna ceva ce nu era corect si sa o induca pe Ema in eroare.
Acum era curioasa. Era foarte curioasa. Oare Ema ce isi dorea de la Camera?
"Tie ce ti-ar placea sa apara aici?"

A fost putin bulversata, luata prin surprindere de intrebare. Se incrunta usor.
" - Te referi la ce mi-as dori sa apara acum sau in general?"
Vocea Emei era nesigura, tremurand firav la ultimul cuvant. Mai bine zicea ambele raspunsuri.
" - Mi-ar placea sa gasesc in Camera Dorintelor toate cartile pe care doresc sa le citesc si partiturile pentru pian de la melodiile mel favorite. Asta asa, in general. Uneori, mai vin aici numai pentru a gasi un pian... Acum... e greu de spus. Am atat de multe ganduri si dorinte, fiecare mica si neimportanta, sau cateva mai importante siprobabil vesnice..."
Tonul ei deveni meditativ.
" - Dar probabil ca acum ma bucur cel mai mult ca sunt baghete si carti in Camera" zambi ea.

Paige se gandi o clipa la ce tocmai spusese Ema. Daca medita putin, descoperea ca si ea si-ar dori o gramada de lucruri in afara de acesta.
"Ai dreptate," murmura. "In legatura cu toate dorintele acelea neimportante. Si eu le am," continua, zambind.
Isi intoarse privirea inapoi spre baghete. Trecu peste ele, uitandu-se cercetator la carti. Un titlu ii sari in ochi.
"Secretele baghetelor", scrisa de Olivander.
Tasni, speriind-o pe Ema, spre raft, si deschise cartea, in graba, razand.

Dupa cateva secunde, capabila sa isi revina dupa socul 'initial', Ema incepu sa rada zgomotos. Se ridica pentru a ingenunchea langa raftul cu carti. Scoase cel mai verde titlu si incepu sa citeasca. Era interesant sa descopere cateva trucuri despre modificarea proprietatilor lemnului, dar totusi, se intrista usor cand descoperea lucruri ce nu le intelegea.
Din cand in cand, Ema arunca o privire rapida spre Soimeanca, zambind vioaie si incantata de euforia acesteia. Ei, macar azi reusise sa faca un Soim fericit. De fapt, era mai mult invers. Paige era cea care ii inveselise ziua Emei.