Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Lacul

« Previous 1 2 3 4 5 6 … 9 Next »

/ I just close my eyes and there's the thought of you.

Tânjea după puţină linişte şi singurătate. Se săturase de vocile elevilor şi de hărmălaia din Castel. Dorea să stea undeva şi să cânte ceva la chitară, dar ca de obicei, a uitat să şi-o ia. O să stea fără chitară mult timp, căci dacă tatăl lui a găsit-o, cel mai probabil i-ar fi aruncat-o. Tatăl său a fost tot timpul împotriva visului lui de a cânta, dar asta nu l-a oprit pe Lee Byung Hun să cânte, nu! Niciodată. Devenise un profesionist în vechea şcoală şi era admirat de oricine. Dar în fiecare seară când ajungea acasă, era bătut de tatăl lui pentru asta. Îşi detesta viaţa. Tatălui său îi plăcea mult să-l lovească în burtă şi să-l vadă cum cade pe jos. Chiar îl amuza asta. Poate părea aiurea, dar Byung Hun a continuat să îl iubească şi de fiecare dată când primea o lovitură, îi aducea aminte asta. Dar tatăl lui nu avea nici măcar puţină milă, aşa că a continuat să îl lovească. El are multe zgârieturi şi vânătăi care sunt ascunse foarte uşor cu puţin machiaj. Nimeni nu ştie de ele. Le ascunde bine.
Nu a întâlnit niciodată o persoană de încredere în care să spună toate astea, aşa că a rămas un secret mult timp.
Se aşeză pe iarbă, stâlcind firele de iarbă cu greutatea trupului lui. Nu era nimeni în afară de el pe acolo şi asta îl făcea mai fericit. Se putea relaxa în pace. Se lăsă pe spate, privind cerul care devenea din ce în ce mai închis la culoare, semn că se înoptează din ce în ce mai repede. Se apropia toamna încetul cu încetul şi dovadă era vântul puternic care începuse să bată în ultimele zile. Lui îi plăcea toamna. Era anotimpul lui preferat. Un anotimp nu prea răcoros dar nici prea călduros. Aşa cum îi place lui.
A tras de tricoul alb pe care îl purta, căci se cam ridicase atunci când el se lăsase pe spate. Era îmbrăcat ca de obicei. Un tricou alb pe care scria numele unei trupe de rock şi nişte pantaloni strâmţi, cu mai multe nuanţe de gri şi în picioare avea nişte teneşi negri de la All Stars. Nu se îmbrăca prea exagerat de obicei, dar când mai avea el ceva la cap, se îmbrăca de parcă s-ar fi dus la o întâlnire sau ceva de genul.
Începu să fredoneze o melodie şi când îşi dădu seama că nu cântase versurile în sine, ci cu nanana şi lalala, îşi dădu o palmă peste frunte şi îşi muşcă buza inferioară până când simţi gustul metalic al sângelui.
-Pabo Lee Byung Hun, se înjură singur în coreeană, pabo însemnând prost.