Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Imprejurimile Hogwarts-ului / Salcia Batausa

1 2 Next »

/ life's a nightmare

• Lexie incuviinta, zambind. Ii placea sa auda adultii cum le este dor de copilaria sau adolescenta lor. O facea sa se bucure mai mult de clipele sale de tinerete.
  
  "Ei bine, cred ca toata lumea are cate un vis de genul asta, chiar daca nu vrea sa admita. Fie ca deja a intalnit persoana iubita, fie ca nu," spuse viperina.
  
  Se uita la Natalie, care i se parea foarte de treaba, cel putin pana acum. Se intreba daca avea sange pur sau daca fusese la viperini in vremea studentiei sale. Apoi isi aminti de faptul ca intalnise si elevi din alte case care ii erau prieteni. La urma urmei, nici ei,viperinii, nu erau atat de rai si rasisti pe cat se credea.
  
  Isi ridica privirea spre cerul senin deodata cu Natalie. Se intreba ea la ce se gandea, pentru ca parea adancita in profunzimea mintii ei.

Ea nu era prima care o intrebase de clipele din adolescenta ei . Schita un zambet inj coltul gurii la auzul propozitiei lui Lexie . Da , ai dreptate . Isi intoarse privirea catre viperina , zambindu-i larg .

O vedea putin nedumerita totusi , si nu stia daca sa o intrebe sau nu . Se incrunta totusi , enervata de faptul ca viata ei luase oarecum o intorsatura . Isi musca buza inferioara in timp ce-si scarpina usor crestetul . Era posibil ca viperina sa o intrebe ceva legat de identitatea sa la Hogwarts . De exemplu casa in care fusese sortata . Isi zambi in sinea ei amintindu-si ca putea intarzia acasa .. deci ar fi putut scrie o carte impreuna cu Lexie in acel timp .

Sa inteleg ca tu inca visezi la acest lucru ? O intreba zambind , pentru a nu parea obraznica , sau sa creada ca pusese intrebarea cu vreun motiv malefic.

• Lexie se incunta, putin pusa in incurcatura.
  "Ei bine, ceva de genul. Adica, la fel ca orice fata mi-ar placea sa am pe cineva care sa fie acolo pentru mine, care sa ma aline la greu. Insa nu m-am gandit la asta prea mult."
  
  Lexie era putin agitata. Nu i se intampla sa se deschida in felul acesta nimanui, nici macar celor mai apropiate persoane decat foarte rar. Se intreba de ce facea asta tocmai acum, cu Natalie, pe care nu o cunostea decat de cateva minute. Nu avea nicio idee. Insa isi aminti o vorba incuiata pe care nu o va uita cat va trai. Uneori, cel mai bine e sa i te destainui unui strain. Si avea dreptate. Un strain nu te judeca, nu te cearta, nu are nicio treaba cu ceea ce ii spuneai. Pur si simplu statea, te asculta si isi dadea cu parerea. Fara regrete, fara inhibitii. Cam asa ii placea viperinei sa isi traiasca viata, chiar daca nu reusea intotdeauna. In plus, mereu fusese o persoana destul de retrasa. Ura sa fie in centrul atentiei, sau sa se dea mare cu ceva ce facuse.
  
  Incerca sa se arate puternica atunci cand nu era defapt. Uneori era gresit, insa alteori se dovedea cel mai potrivit lucru de facut. Inspira adanc, putin confuza, incolacindu-se in propriile ganduri. Mintea ii era plina, insa linistita. Cam ca si o mare linistita, in care bancuri de pesti mici inotau in liniste, fara rechini, doar pace. Isi inchise ochii, simtind o durere de cap. Ei bine, poate ca nu era chiar atat de linistita...