Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Camera Necesitatii

« Previous 1 2 3 4 5 … 8 Next »

/ I want my life back

Inghetase pur si simplu. Nu voia sa vorbeasca despre asta. Nu acum cand tocmai lacrimile din ochi ii disparusera. Nu isi dorea sa isi aminteasca asta. O picatura care semana a apa, dar mult mai sarata i se intrezarise din nou pe chip. Si-o sterse la fel de rapid cum aparuse. Trebuia sa isi faca un imens curaj ca sa ii spuna toata povestea fara sa izbucneasca in plans surorii sale. Nu ii venise sa creada ca inca nu i-a spus. De fapt nu ii venea inca sa creada ceea ce el facuse. Noroc ca nu ii acceptase cererea in casatorie. Ar fi fost mult prea mult. Se uitase catre Ginny intreband-o din priviri daca era pregatita pentru ceea ce va urma, iar ea doar daduse aprobator din cap parca stiindu-i gandurile deja. Ii urmase gestul,apoi rostise incet:
"Nu ai vrea sa stii ce s-a intamplat, dar daca tot ai adus vorba .. totul a fost o farsa. Avand in vedere ca e din randul Devoratorilor Mortii .. Nu m-am gandit la asta la inceput, dar Porrin l-a pus sa faca tot ce mi-a facut. Sa ma duca de nas, vorba aia Incuiata .. deci a fost o farsa."
Acum avea o privire plina de ura asupra sa.

Ginny inghetase efectiv acolo langa ea. Nu ii venea sa creada ce tocmai facuse Ryan. Si Porrin? Crezuse ca scapasera de el defintiv.
Simtii un val de ura ce ii strabatu corpul si isi inclesta pumnii nervoasa. Nu ii venea sa creada ca Ryan,tipul acela pe care ea il crezuse "super dragut,pentru un devorator" facuse asta. Nu trebuia sa se lase inselata de aparente,insa tocmai asta a facut. Ii parea rau pentru sora ei,si voia ca toata durerea ei sa o i-a ea asupra ei.
Era in stare de soc,pur si simplu nu putea sa proceseze informatia. Nu putea sa creada ca Ryan chiar facuse asa ceva.
Se ridica nervoasa de pe canapea si incepu sa se plimbe trecandu-si foarte des mana prin par si soptind niste cuvinte nu prea frumoase.
"-Ahh,am sa il omor pe Porrin,si apoi Ryan ar face bine sa se ascunda,ca daca il gasesc e vai si amar de pielea lui!"
Cuvintele fetei erau dure si pline de venin. Nu suportase niciodata ideea ca sora ei sa fie in asa hal tradata,daca cineva se lua de Rose,se lua in mod indirect si de Ginny.

Zambise dandu-si seama ca o are pe Ginny alaturi si ca ar fi dispusa sa o ajute, sa o sprijine in tot ceea ce si-ar dori, dar daduse negativ din cap hotarata avand grija ca sora sa sa o vada exact in clipa in care se intorcea catre ea. I-a spus ca nu isi doreste razbunare, cel putin nu acum. Ce avea sa urmeze inca nu stia, insa nici nu avea de gand sa isi traiasca viata doar printre minciuni si prin ura. Ii facuse semn surorii sale sa se calmeze si sa se aseze. Oarecum trecuse deja peste asta, desi inca o mai durea. Nu fusese usor sa accepte aceasta situatie. Se pusese si ea mai comod pe canapea si murmura:
"Nu, inca nu vreau sa ma gandesc la asta. Pentru moment vreau doar sa imi fie bine. Incet iert .. nu uit,totusi .."
Facuse o mica pauza privind in gol.

Ofta si se aseza inca nervoasa pe canapea langa sora ei. Nu stia cum sa isi potoleasca nervii. La o adica,cu sau fara acordul Rosei,Ryan avea sa o pateasca.
Isi trecu din nou mana prin par,un tic ce nu avea sa scape de el prea curand,apoi ii zambii surorii ei.
"-Nu iti face griji Rose,nu ma voi atinge de el,nu inca.
Se facu mai comoda pe canapea si isi indrepta din nou atentia spre focul ce palpaia usor in semineu.
Simtii cum incepe sa se calmeze,si ofta infranta. Ura sa o vada pe sora ei trista. Chiar daca ea zicea ca i-a trecut,stia ca acolo in sufletul ei inca suferea.
Iar asta o durea cel mai tare. Nu voia sa o vada suferind. Pur si simplu nu voia!

'Nu inca' : auzise cu claritate vorbele surorii sale, dar se prefacuse ca nu . Nu voia sa vorbeasca acum despre asta. Tocmai isi revenise putin din asa-numita 'depresie' si avea nevoie de relaxare. Probabil alesese locul potrivit si acum langa ea se afla persoana potrivita pentru lungi conversatii. Zambise la gandul ca nu se intalneau prea des, dar atunci cand se intalneau isi spuneau problemele si dezlegau 'mistere'. Chicotise usor aducandu-si aminte de ce venise ea aici. Isi voia viata inapoi, cea de dinainte si se pare ca incetul cu incetul o recupera. Isi recuperase sora si in curand vor merge in vizita la parinti. Pentru ea familia era importanta. Se ridicase de pe canapea indreptandu-se spre semineu. Desi era vara era rece pe maini. Si le apropiase de focul care mocnea. Se simtea mult mai bine acum.
"Mi-a fost dor de clipele astea' " , adaugase Rosalie cu glasul.

Ginny rase,si ei ii fusese dor de acele clipe. De acele clipe in care statea de vorba ore intregi cu Rose,spunandu-si cele mai ascunse secrete.
Ii era dor sa stea pe patul ei de acasa cu Rose langa ea si cu tava de prajtiuri ci ciocolata calda langa ele.
Ii era dor sa stea in balansoarul din curtea din spatele casei,si sa priveasca stelele imaginandu-si ca sunt acolo cu ele.
Ii fusese dor de multe chestii,iar acum stand aici cu Rose,exact ca in vremurile bune,o facu sa isi aduca aminte.
"-Da si mie mi-a fost dor de clipele astea,sunt atat de speciale."
Se aseza turceste si isi puse mainile in poala privind focul,acolo unde mainile lui Rose se incalzeau.
Ii fusese atat de dor sa vorbeasca cu ea,sa ii se destainuiasca cuiva.

Acum singurul lucru la care putea sa se gandeasca era caldura familiara de acasa. Degeaba. Prea mult isi dorea sa mearga acum la pestera lui Godric acasa la ele. Cassandra cu siguranta se afla prin turnul Cercetasilor, iar parintii lor erau cu siguranta cu treaba. Brusc, o noua intrebare ii acaparase mintea Rosaliei. Se intreba .. oare cum ii era lui Ginny fara turn? Ii era dor de colegii sai, de camera de zi? Era sigura ca raspunsul la aceste ciudate intrebari erau 'da'. Cum sa nu iti fie dor de sapte ani? Cum sa dai uitarii unui loc in care practic ai trait trei ani excluzand vacantele? Se uitase catre sora sa si murmura:
"Cum e?" Aceasta o privise nedumerita, iar fosta Soimeanca doar chicotise gandindu-se la un mod mai bun si direct de a formula intrebarea.
"Cum e fara Turn?" , adaugase doua cuvinte sugestive.

Ofta,ii era dor de Turn,de Doamna Grasa,de Camera de zi. Ii era asa de dor de colegii cu care facuse atatea prostii.
Ii era dor sa ii vada pe baieti cum incearca sa se furiseze in camerele fetelor,fara sa reuseasca insa.
Ii era dor sa stea in acel fotoliu moale,singurul care era cel mai aproape de foc. Ii era dor de patul ei cu baldachin din camera.
Isi trecu mana prin par oftand din nou. Ii era foarte dor,de toate acestea. Insa ce este frumos trece repede nu?
"-Imi este foarte dor de turn,insa vad partea plina a paharului,macar inca mai sunt la Hogwarts,chiar daca sunt intr-o postura diferita"
Zambii si o stranse calm pe sora ei de mana. Ii fusese asa de dor sa discute cu ea.

Da, avea dreptate. Acesta este singurul lucru care conta. Faptul ca inca se aflau in Hogwarts, faptul ca erau profesoare si puteau sa isi continue o viata normala in castel. Nu le-ar fi lasat inima sa plece, cu siguranta. In adancul sufletului probabil ca se bucurau ca nici macar nu au fost nevoite sa faca asta. Multi ar spune ca nu le-ar fi stricat o alta slujba, dar pentru ele ar fi fost fatal sa plece din scoala de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Zambise gandindu-se ca acum erau mari, erau niste profesoare in locul in care ele au studiat odata.
"Stii, sys .. uneori ma gandesc cum ar fi fost daca am fi plecat, dar apoi constientizez ca nu as vrea sa plec niciodata din acest loc magnific. Atat de magic pentru mine .. pentru toti care sunt aici. In plus, daca nu eram aici s-ar fi putut sa nici nu te recuperez ca sora a mea" , oftase Rose. Se infiorase, pielea facandu-i-se de gaina aducandu-si aminte de cele intamplate nu demult.

O lua in brate pe sora sa. Fusese asa un soc cand aflase ca cea pe care o credea prietena ei cea mai buna,era defapt sora ei.
Mii de sentimente contradictorii isi dadeau batalie in inima ei. Era suparata pe parintii ei adoptivi pentru ca nu ii spusesera,si era suparata pe ea insasi ca nu reusise sa vada asemanarile dintre ele doua.
In seara cand plecase sa se intalneasca cu ea in Azkaban,aproape ca il omorase pe acel nemernic Devorator Porrin,care ii schimbase viata radical inca de la nastere.
Si ca tot veni vorba de el,Giny is aduse aminte de planul lui cu Ryan. Isi inclesta pumnii din nou si incerca sa se calmeze,nu avea nici un rost sa isi faca nervi acum.
Dar Ryan ar face bine sa se fereasca ca altfel nu o sa iasa bine din mainile ei.
"-Da sys,stiu si eu ma bucur ca am aflat intradevar cine sunt,chiar daca la inceput mi-a fost greu."
Isi trecu mana prin par,si se facu mai comoda pe canapea urmarind jocul flacarilor din semineu.