Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging
1 2 Next »
/ if you fall i'll be there

**Louis Ausländer** · (This post was last modified: 10 Nov 2012, 01:00 by Louis Ausländer.)

Louis&Aylee
I allow myself to get attached to quickly. I'm my worst enemy sometimes.

Isi sufla nasul pentru a doua oara, simtind cum - de data aceea, respira mult, mult mai usor. Imbraca paltonul gri cu nasturi mari, si parasi casa cea mare. Nu era nevoie sa se teleporteze. Isi masa barbia lent; in urma accidentului cu scarile si-o luase rau. Inca putea reproduce in mintea sa cazatura. Ce urat!
Sunetul pasilor sai parca se auzea in reluare. Ca niste suflete pierdute, cautandu-si linistea. Ingrozitor, hm! Dar ce-i pasa lui? Suflete pierdute.. ce prostie. El nu avea sa fie un suflet pierdut. Plin de speranta ca cineva il va ajuta sa ajunga unde trebuie. El nu se gandea inca la moarte. Era prea departe de ea. Tanar si nepasator.

Isi drese glasul, incruntandu-se suparat spre vitrinele magazinelor pe langa care trecea. Erau prea impopotonate cu lucruri.. chestii inutile. Cele vrajitoresti erau mai simple. Unele..

Uitase la ce ora programase intalnirea. Ceasul sau de la mana stanga nu mai functiona de cateva decenii. Il tinea doar de forma. Ii placea modelul; nu mai putea gasi asa ceva nicaieri in lume. Era de la bunicul sau.. care nu-i dezvaluise niciodata de unde-l procurase. Isi plimba privirea in jurul sau, incercand sa ceva nelalocul lui. Mai exact, o fata.

**Aylee L. Lovel** · 16 Nov 2012, 16:25

Camera era intunecata, perdelele portocalii inchis oprind razele soarelui in afara ferestrelor. Doar o fasie de lumina reusea sa intre pe undeva, facand cateva fire de praf sa danseze. Podeaua veche era plina de carti si de praf, iar rafturile musteau de panze de paianjen. Pe biroul batran din lemn de nuc erau imprastiate pergamente si pene de scris, toate ingropand cateva cioturi de lumanari inchise la culoare. Un dulap urias, facut din acelasi lemn ca si masa, trona intr-un colt al incaperii, continand a doua cea mai mare colectie a vierinei. Pe jos, chiar langa pat, o patura cenusie statea mototolita.
In pat Aylee se zvarcolea, transpirata. Camasa de noape i se lipise de corp, pe cand cearceaful statea ingramadit intr-un colt, lovit constant de piciarele lungi si subtiri ale fetei. Niste cuvinte imposibil de descifrat parasira buzele viperinei. De afara se auzi o bufnitura, iar fata se trezi, sarind in picioare cu bagheta in mana. Expirand zgomotos, Aylee se aseza inapoi in pat, privind in jur cu indiferenta. Iar avusese unul dintre acele vise, cele care o bantuiau in fiecare noapte si ii umbreau fiecare zi. Insa nu avea timp sa se gandeasca la asta.
Se ridica din nou si porni inspre baie. Iesi de acolo cu claia de par pieptanata si aranjata, prinsa intr-un coc lejer din care ramaneau pe afara cateva suvite de par in fata. Deschise usa sifonierului aruncand priviri rapide asupra unei carti anume de pe birou. Inca nu ii placea ceea ce avea sa faca, insa nu avea de ales.
Peste ceva timp oamenii o puteau privi plimbandu-se pe strazle oraselului Little Whinging, strangand o bucata de pergament in pumn. Din cauza ca nu stia locul nu putuse sa apara direct acolo, insa asta nu era o problema. Era mai greu cand era nevoita sa intrebe oamenii din cauza ca nu existau semne si placute. Si toti se uitau la ea de parca venise dintr-o alta lume. Spera ca hainele erau de vina. Insa cand ajunse acolo ramase cu gura cascata.

Aylee

**Louis Ausländer** · 16 Nov 2012, 21:08

Isi ridica incruntata capul, simtind suferinta plutind in aer. Era ceva normal. Oamenii tineau in ei toate problemele. Nimeni nu apela la vreun psiholog pentru a se elibera sufleteste. Nimeni. Nici macar el.
Se invarti putin, vrand sa scape de plictiseala.. de nerabdarea de a o revedea.. macar ca prieten. Desi nu se putea considera nici macar atat. Fata parea o fire dificila.. greu de inteles.. insa datorita meseriei lui, o intelegea. Era ceva ce nu facea de obicei. Sa interactioneze cu oamenii din jur. Ea prezenta o aura puternica.. colorata, ascunsa foarte greu de caracterul rece. Isi impreuna bratele la piept.. simtind fiori reci cuprinzandu-l pe la spate. Urechile ii erau rosii din cauza emotiilor, iar buza inferioara usor crapata, deoarece o umezea iar ea se usca din cauza aerului rece. Parea nefericit, pierdut. Si tocmai isi spusese ca nu va fi un suflet pierdut, cautand ajutor. El nu avea nevoie de ajutor. Se descurca singur, fara cineva care sa-i incurce planurile, fara cineva care sa-l tradeze.. singur.
Se intoarse brusc, privind din nou strada singuratica de dupa colt; el se afla intr-un fel de piata. Un teatru frumos se afla in centru, iar pe margine, din cand in cand, apareau bancute pe care oamenii se putea odihni, analizand designe-ul cladirii. O vedea. Aura aceea galbena. Ceva tipic vrajitoresc, sa ai o aura. Insa a ei era galbena. Aur?
"Buna!"se repezi acesta spre bruneta, despleticindusi limba, incercand sa pronunte cuvintele calumea.

**Aylee L. Lovel** · 23 Nov 2012, 21:21

In cele din urma ajunse la locul indicat. Se uita un pic in jur, insa nu vedea nimic special. O piata, niste banci pentru oamenii obositi, niste copaci plantati in locuri strategice, o cladire interesanta pe care scria ceva, insa nu se obosi sa citeasca. Ceea ce i se parea ciudat era ca desi toata lumea se uita atent la cladire, nimeni nu intra. Ar fi vrut sa afle mai mult, insa nu era momentul si nici nu era in starea necesara.
Tanarul de data trecuta veni inspre ea, repezit. Viperina facu un pas in spate, si isi petrecu mijlocul cu bratele. Baiatul acesta se manifesta atat de diferit de alti oameni... Pe cand ea era mereu calma si rece, baiatul acesta parea facut din lava. Mereu gata de ceva, cu ochii cei verzi plini mereu de vapaie. Se gandise mult la acesti ochi verzi de cand nu se vazusera. Nu puteai sa nu te gandesti la ei. Isi scutura apul. Nu putea sa gandeasca in felul acela. Probabil ca el o considera o fetiscana neiesita de pe bancile scolii, numai buna de a rade.
-Aylee, raspunse ea sec, calm, fara inflexiuni in voce. Daca o sa facem asta, sa o facem cum trebuie.
Realiza ca vocea ii sunase probabil sarcastica sau superioara. Insa nu putea controla asta. Nu stia ce sa faca, pentru a-si ascunde tremurul din voce. Ar fi vrut sa fuga. Sa se duca acasa si sa se bage sub plapuma, neiesind de acolo cateva zile. Ar fi vrut chiar mai degraba sa aiba din nou acele cosmaruri. Nu erau mai rele decat situata de acum.
-Asta o locul tau magnific? O piata intr-un oras de incuiati? interba sceptica, incrucisandu-si mainile la piept. Avea sa treaca in defensiva.

**Louis Ausländer** · 04 Jan 2013, 18:54

Se incrunta, zambetul de pe fata lui se micsora si fata lui deveni din nou rigida. O lua inainte, spre teatrul din fata lor, sperand ca portalul acela mai era acolo. Fusese o singura data acolo, si il incantase ce gasise, in urma atingerii tabloului. Se misca normal, cu mainile trecandu-i pe langa corp. Poate ca se inselase? Stangacia cu care incepuse, stricase totul. Bine ii parea ca nu se intampla asa de obicei, insa poate fata aceea avea sa-l bruieze.
" Nu asta este locul, domnisoara Blast."spuse el. Firea lui bolnava nu afecta decat oamenii slabi. Ea era slaba? Din cate observase in librarie, nu era. Insa incet isi pierdea increderea. Nu o considerase potrivita pentru a-i fi iubita. Ci potrivita pentru a-i fi aproape, o prietena. Doar o prietena. Nimic mai mult. Se opri pentru a o analiza. Era in acelasi loc. Isi dadea seama ca ea avea nevoie doar de cineva care sa o imblanzeasca. Si el avusese nevoie candva, insa nu aparuse nimeni. Soarele insufletilocul, facandu-l pe Louis sa-si inguste privirea. Intensitatea amintirilor il cotropea. Oare fata avea sa il insoteasca? Acceptase intalnirea aceea cand se facuse prezenta. Umbra din fata lui se apropie, iar privirile lor se intersectasera. Louis pastra zambetul sters pe fata, suportand pentru inca cateva secunde bune lumina arzatoare ce-i chinuia ochii.

**Aylee L. Lovel** · 09 Feb 2013, 02:15

Incepu din nou sa se uite in jur, nepasatoare. Sau cel putin asta era impresia pe care vroia sa o lase. Tanarul o fascina si o lasa rece in acelasi timp. Era o senzatie interesanta pe care nu putea sa o descrie. Ii lua cateva secunde ca sa observe ca baiatul, al carui nume inca nu il stia, o luase inainte inspre cladirea misterioasa. Il prinse din urma din cativa pasi mari, facuti in graba. Ar fi vrut sa il opreasca chiar acolo, sa ii spuna ceea ce simte, chiar daa nu era sigura ca ar fi putut transpune in cuvinte sentimentul ce o incerca. Si cand va fi terminat de zis, sa Dispara, sa se duca undeva unde avea sa fie singura, scapata de o povara in plus, de care oricum nu avea nevoie. Existenta ei era destul de incalcita si fara sa fi avut probleme de ordin sentimental. Asta daca era atrasa de baiat. I-ar fi placut sa poata spune cu exactitate.
Insa nici una din dorintele ei nu se puteau indeplini in acel moment, asa ca se multumi sa mearga tacuta in spatele lui. Gandurile ii zburau in continuare unele dupa altele, incercand sa o convinga sa le asculte macar pe unele. In cele din urma se opri si astepta sa faca la fel si persoana din fata sa. Cand aceasta se intoarse, Aylee il privi in ochi, poate pentru prima oara in ziua aceea.
-Mi-ar placea sa imi spui numele tau, te rog. O spuse simplu si fara inflexiuni in voce. O spusese asa cum ar fi trebuit sa o spuna. Era ca un mic robotel care era programat sa faca ceva. De data aceasta era gata sa primeasca un raspuns sau sa nu continuie.

**Louis Ausländer** · 09 Feb 2013, 04:10

Aerul era parfumat cu mirosul iasomiei, iar pasarile, parca intentionat, isi incepusera simfoniile. Se intoarse spre fata, zambindu-i. Era singurul lucru prietenesc pe care il putea face pe langa a vorbi frumos si a nu sari pe ea.
" Louis." ii raspunse acesta nonsalant.
Scoase o tigara din buzunar, pe care o aprinse cu.. bricheta. Un instrument Incuiat, dar foarte folositor. Daca tot umblau prin acele locuri, erau nevoiti sa stie cate ceva despre toate. In plus, nu mai era la moda aprinsul tigarii cu bagheta. Dorea sa fie cat mai deschis cu ea.. fara a exagera, desigur, insa indeajuns de mult incat sa stie daca se accepta asta la el sau nu. Expira fumul in alta directie, intorcandu-se apoi spre fata, din nou.
" Balet sau Gradina Elfilor?" intreba, incruntat fiind din cauza soarelui. Erau diferite. Baletul era interesant, insa el se ducea acolo doar pentru muzica. Intr-un mod neobisnuit, muzica de balet il linistea. Dar Gradina Elfilor era si ea interesanta.
Arunca, totusi, tigara. Ii zambi lui Aylee,batand rabdator din picior.

ooc: si al meu post este mic. Finna

somnul.

**Aylee L. Lovel** · 11 Feb 2013, 19:51

Louis. Asta era un nume destul de interesant. Nu suna englezesc, dar nu era ea ea care sa comenteze pe tema asta. Totusi, era fericita ca stia cum sa i se adreseze, nu ca ar fi avut de gand sa o faca odata ce se termina "intalnirea" din ziua aia. Ar fi vrut, da ar fi vrut, dar nu avea de gand sa o faca. Isi dadu seama ca sa fie fata indragostita sau intr-o relatie nu era deloc genul ei. Nu avea de ce sa se complice. Ii era oricum destul de greu cu mutatul in noua casa si obisnuitul cu noua familie. Ceea ce ii aminti de faptul ca nu stia daca anuntase pe cineva de faptul ca pleaca. "Lola, esti o fata foarte, foarte rea" ii zise zeflemitor vocea din capul sau. Aylee ar fi vrut, in momente ca acelea, sa aiba la cine sa se uite urat. Insa nu avea, asa ca ramanea doar cu zambetul inchetat pe fata si cu ura in suflet.
Incercand sa depaseasca momentul, se concentra pe ce ii spusese Louis. Se saturase de balet cat pentru cateva vieti, iar despre celalalt luru nu stia nimic, asa ca nu prea stia ce sa spuna.
-In primul rand, te rog sa nu mi te mai adresezi niciodata cu "Blast". In al doilea rand, nu cred ca doresc sa imi petrec dupa amiaza la teatru, intr-un oras incuiat. Mai degraba lasa-ma sa iti dau banii pe care ti datorez si hai sa terminam cu chestia asta.
Tipul asta incepea sa o enerveze, mereu o facea sa vorbeasca. Iar ei nu ii placea asta. In ciuda faptului ca el isi aruncase tigara, Vierina isi aprinse una dintr-ale ei, neagra cu aroma de cirese. Nimic nu era mai bun decat tigarile negre cu aroma de cirese si o carte buna. Acum se putea baza doar pe tigari. Soarele ii intra in ochi si isi dori sa isi fi adus ceva de pus pe cap. Chiar daca avea parul de culoare deschisa, tot putea face insolatie.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging 1 2 Next » //  / if you fall i'll be there

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Little Whinging
1 2 Next »
/ if you fall i'll be there