Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean
1 2 3 4 5 Next »
/ In your hour of need

**Dawn Snow** · 20 Jan 2013, 19:07

" Cum de terminam noi amandoi cu buza sparta, mm?" intreba in soapta, lasand tensiunea de mai devreme sa se spele.
Acum se calmase acum ca stia ca, pentru moment, lucrurile erau in ordine. Se ridica numai pentru a-si ocupa locul pe canapea, langa Klaus. Ii amintea destul de mult de momentele din casa ei, atunci cand se intorsesera de la New York. Isi trecu mana dupa gatul lui, jucandu-se inconstient cu degetele prin parul tanarului.
" Sunt ok" murmura el. " Doar o taietura si atat. Nici macar nu-mi amintesc de unde o am. Trece in doua-trei zile"
Se uita cu coada ochiului la bratul ei stang, privind spre taietura rosiatica si portiunea in care maneca bluzei fusese agatata.
" Si nu e o problema cu casa. Se poate face curat. Desi, daca a spart bibeluoul mamei, s-ar putea ca Addison Snow sa vina si sa-l cotonogeasca. E incredibil cat de mult sentiment pune maica-mea pe astfel de bucati banale de ceramica, zau"
Ridica usor din umeri, ghemuindu-se mai aproape de Klaus. Nu reusi sa taca mai mult de cateva secunde.
" Dar ce vrea acest Rosewood?"

**Klaus Lovel** · 20 Jan 2013, 19:16

- Probabil taieturile si zgarieturile ne iubesc pe amandoi. Spuse el amuzat de toata situatia asta. Facea ce facea si o implica mereu pe Dawn in afacerile lui, insa de data asta el nu avea nici o legatura. Vazu taietura de la bratul ei stang si il lua in mana lui trecand cu degetele peste ea o saruta scurt si apoi se facu mai comod pe canapea tragand-o pe Dawn mai aproape de el.
- Inseamna ca mama ta e leita cu a mea. Mama mereu pune sentiment in orice bibelou, sau in orice lucru primit sau cumparat. Eu nu sunt asa, imi e indiferent daca un ceas se sparge sau nu. Il pot cumpara iara de la magazin, mai sunt sute ca acelasi iar daca nu exista altele mai bune. Probabil ca asa era, caci el arunca repede lucrurile considerand ca toate sunt doar de unica folosinta.
- Nu stiu. Eu il stiu doar din vedere, a fost asociat cu tata...insa n-am vorbit niciodata cu el. Esti sigura ca n-are vreo legatura cu tine? El m-a vazut doar cand am avut saisprezece ani, insa se pare ca m-a si recunoscut.

**Dawn Snow** · 20 Jan 2013, 19:32

Privirea ei se focaliza pe acelasi punct fix din perete.
" Inteleg ca exista lucruri cu valoare sentimentala, doar ca nu le consider indispensabile sau greu de inlocuit. Dupa putin timp, uitam deja de orice lucru spart."
Ridica din umeri si se adanci in ganduri. Rosewood... Rosewood... Era sigura ca il auzise inainte, desi nu-si amintea de unde. Daca nu-si amintea, probabil ca evenimentul cu care fusese asociat nu era suficient de important incat sa-i capteze atentia tinerei. Insa acum avea nevoie de orice farama de informatie. Nu stia ce ar putea insemna si cel mai insignifiant si marunt detaliu. Nu... Trebuia sa existe ceva, doar ca ii scapa ei. Sigur era asta. Rosewood... Rosewood... Pufni, oarecum exasperata. De ce i se parea cunoscut?

" Sunt pentru 484. Am venit sa il cumpar."
" Imi pare rau, dar ma tem ca dragonii de la Sanctuar nu pot fi cumparati."
" Asculta, papusa, imi dai ce am nevoie. Nu esti nici macar angajata aici."
" Nu inca."
" Draguta, domnul Rosewood o sa fie nervos daca nu te dai la o parte si ma lasi sa-l iau pe 484"

" Oh" facu Dawn si stranse cu putere din ochi. Era un sunet intre realizare si durere. " Rosewood a vrut sa cumpere un dragon de la Sanctuar pe cand eram ucenic acolo. Un om de-al lui a revenit acum cateva zile pentru a-l lua pe 484, adica Hupsell. Si am refuzat, doar ca de data asta am avut si dreptul de a o face"

**Klaus Lovel** · 20 Jan 2013, 19:57

Il puse pe ganduri ceea ce spusese Dawn. Insemna ca era un om cu destula putere incat sa vrea sa cumpere un dragon. Insa la fel de prost sa stie ca dragonii de la Sanctuar erau cu greu cumparati, trebuia sa indeplinesti toate conditiile ca la carte. In plus erau mai bine ingrijiti acolo si erau si in mediul lor. Se aveau unii pe alti iar asta ii facea sa se simta bine, un dragon singuratic nu era tocmai ce iti doreai. O stia din propria experienta, insa nu voia sa-si aminteasca acum de asta.
-Din asta rezulta ca e un om cu putere, sau cel putin asta cred. Cand era asociat cu tata nu avea cine stie ce avere, insa cred ca are o influenta destul de mare. Nu oricine isi permite sa ia un dragon. Insa ma mira faptul ca a renuntat atat de repede..sau nu. Isi musca buza inferioara si simti deja rana care era acolo, tresari scurt...O saruta pe Dawn pe frunte, continuand:
- Trebuie sa te pazesti, altfel te ia mereu prin surprindere si cu garda jos. Imi promiti ca ai grija de tine? O prinse de barbie si o forta sa se uite in ochii lui.

**Dawn Snow** · 20 Jan 2013, 20:09

Un om cu putere financiara. Ce ar face un astfel de om cu un dragon? L-ar creste in curtea din spate? Gandul o dezgusta pe Dawn, indiferent de conditiile de vis pe care i le putea oferi un bogatan lui Hupsell. Avea senzatia ca intreaga problema era mult mai complexa decat parea sa se vada. Nu putea sa scape de sentimentul ca acest Rosewood avea un as ascuns in maneca.
Ii veni sa-si intoarca capul in directia opusa cand Klaus ii prinse barbia. Insa nu observa alta posibilitate decat sa-l priveasca in ochi. Da, sigur, o sa aiba grija de ea, dar daca viata lui Hupsell era pusa in pericol, era de datoria ei de a face orice putea pentru a-l salva. Iar asta putea insemna uneori ca Dawn sa nu aiba chiar grija... Ezita un moment inainte sa-i raspunda, paralizata de privirea pe care o iubea atat de mult. 'Nu ceda, nu ceda, nu ceda... Ah, la naiba!' Cum putea sa il refuze? Ii era imposibil. Insa nu avea de gand sa se lase doborata fara o batalie.
" Doar daca imi promiti ca si tu vei avea grija de tine, domnule!" facu ea serioasa, privindu-l tinta. Capruiul ochilor ei incerca sa domine verdele ochilor lui. O sa faca intocmai cum doreste Klaus, dar asta nu insemna ca o sa-l scuteasca de cateva promisiuni atata timp cat era vorba de siguranta si integritatea lui.
Isi trase picioarele pe canapea, materialul blugilor ridicandu-se usor pe glezna, lasand la iveala coada dragonului tatuat.

**Klaus Lovel** · 20 Jan 2013, 20:21

El sa aiba grija? Patise atat de multe incat nu stia daca mai putea sa promita asta. Ultima data cand luase o asemenea bataie aproape ca isi daduse duhul in spital, insa spre norocul lui supravietuise. Inghiti in sec, apoi zise:
-Stii ca nu iti pot promite asta, Dawn. Insa iti promit ca voi incerca sa am grija de mine cat mai mult. La tine situatia e diferita. O trase mai aproape spre el si o saruta pe buzele moi si delicate timp de cateva secunde, apoi se desprinse usor. Observa imediat tatuajul de la glezna tinerei si il atinse cu buricul degetelor, zicand:
- Aham, deci aici ai tu tatuajul tau de independenta. Spuse el razand gandindu-se ca tatuajul lui pe spate era imens, aripile dragonului erau frumos colorate si inca isi pastrasera din puternica lor culoare. Mama lui cand aflase de asta deja nu se mai uimise, il stia pe Klaus in stare de orice in schimb isi luase o cearta destul de apriga din partea tatalui.

**Dawn Snow** · 20 Jan 2013, 20:45

Ii raspunse la sarut, bucurandu-se de moment, chiar daca gandurile ei erau in alta parte. Incerca sa gaseasca o solutie imposibila la problema sigurantei lui Klaus. Dawn nu era nici proasta, nici batuta in cap, chiar daca era suficient de incapatanata. Realiza ca tot ce ii spusese el era adevarat si si-ar fi dorit sa poata lupta fizic cu cineva pentru a schimba situatia.
" Bine, promit" murmura ea atunci cand sarutul se termina.
Tresari usor atunci cand Klaus incepu sa vorbeasca, iar privirea ei se duse tinta spre tatuaj. Incepu si ea sa rada. Isi trase genunchiul la piept, ridicand blugul pentru ca dragonul sa se vada cu totul. Nu era mai lung decat indexul ei, neiesind din proportionalitatea gleznei. Doar un dragon cu aripile usor deschise, cu coada aproape incolacita ca un sarpe. Isi aminti ca dupa ce il facuse, petrecuse doua zile fara sa poata scapa de imaginea unui calut de mare in minte. Abia cand sora ei ii aruncase o privire sceptica, o spranceana ridicata si o pufnitura se prinsese de realitatea dragonului.
" Oh, da, marea mea indepen..."
Se opri, sirul gandirii prinzand imediat o realizare. Expresia fetei se schimba, trecand repede de la amuzament la tensiune.

**Klaus Lovel** · 20 Jan 2013, 22:00

Acum rasuflase usurat, stia ca Dawn avea grija de ea de aceea si cand venise Rosewood fugise in padure. El nu avea cum sa de-a de ea, padurea era infinita. Insa stia si ca era periculos ca dusmanii lui Klaus sa stie de tanara, asa ca mai bine pentru cateva momente stateau asa, sa nu afle nimeni. Isi indrepta privirea catre Dawn si se incrunta cand aceasta nu termina propozitia. Se dadu mai in fata ca sa o priveasca si expresia ei se schimba, de la una amuzanta la una sub tensiune.
- Hei, esti bine? Spuse el privind-o ciudat, insa in acelasi timp cu o curiozitate aparte. Nu stia ce avea Dawn, insa era sigur ca avea sa afle in curand. Se oprie prea brusc din vorbit iar asta il ingrijorase, parca intrase intr-o transa. O scutura usor pana cand aceasta tresari si zise:
- Dawn, esti bine? De ce te-ai oprit brusc? Spuse el intr-un tarziu parca enervat de situatie...se ingrijora mereu cand tanara patea ceva.

**Dawn Snow** · 20 Jan 2013, 22:21

Atacul avusese loc la scurt timp dupa ce Dawn ajunsese acasa. Asta nu putea sa fie o coincidenta. Nu era doar o avertizare si cu siguranta totul fusese calculat din-ainte. Doar ca fusese prea prinsa in soc si grija ca sa-si dea seama. Stia prea bine ca in ziua respectiva era singura autoritate disponibila la Sanctuar. Era o zi cu program special, pana la urma. Nu, nimic din toata povestea asta nu era coincidenta.
Tresari cand Klaus o scutura, iar privirea ei se fixa inapoi pe chipul lui. Ii parea rau ca nu-si putea ascunde frica din ochi.
" Dragonul!" facu ea. " M-au atacat pentru ca vroiau sa ajunga la dragon fara probleme!"
Isi arunca picioarele spre podea si se ridica. Se dovedi o miscare prea brusca, iar camera se invarti cu ea, facand-o sa pice inapoi pe canapea. Mai bine profita de moment ca sa-i explice lui Klaus situatia.
" Astazi am fost singura care putea aproba sau nu plecarile dragonilor. Daca Rosewood ar scapa de mine, nu ar mai avea niciun obstacol ca sa ajunga la 484. La dragonul pe care vrea sa-l cumpere. Paza de la Sanctuar si personalul neinstruit ar accepta tranzactia. La naiba cu sistemul asta tampit! Trebuie sa ajung la Sanctuar"

**Klaus Lovel** · 25 Jan 2013, 21:55

Klaus isi dadu seama ca Dawn avea dreptate, insa statu putin pe ganduri sa analizeze treaba. Pana la urma de ce voia dragonul? In general nu prea aveai ce face cu un dragon decat sa-l tii ca animal de companie, insa..raspunsurile erau infinite si daca barbatul gasise ceva cu care sa atace?! Sau ceva in genul, oricum nu trebuiau sa gandeasca negativ. O prinse pe tanara de umeri si o forta sa se uite la el, zicand:
- Bine, linistete-te. Vom merge la Sanctuar insa numai in momentul in care te calmezi, altfel nu rezolvi nimica. Spuse el observand ca respiratia ei reveni la normal si dupa cinci minute se calma, se ridica de acolo luandu-si hanoracul pe el si o prinse de mana iar cu ajutorul baghetei disparura si aparura la Sanctuar. Era o liniste morbida, ceea ce insemna ca ceva nu era in regula.
-Du-ma la dragonul 484 sa vedem daca e in siguranta, spuse el serios catre ea insa in acelasi timp avand un presentiment prost.

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean 1 2 3 4 5 Next » //  / In your hour of need

Darkmark RPG Forum / Lumea Vrăjitoriei / Padurea lui Dean
1 2 3 4 5 Next »
/ In your hour of need