Darkmark RPG Forum / Hogwarts / Oglinda lui Erised

« Previous 1 2 3 4 5 6 Next »

/ Intalnire la miezul noptii

Bell...Bell...BELL! O idee ca un fulger orbitor trecu prin capul meu, apoi...bezna. Paruse un gand rapid, dar important. Nu...Nimic...Doar vantul... Am simtit o zvacnire in piatra, apoi o voce:"AU!". "Nu te smiorcai!" ordona vocea rece a "pietrei", care imi spusese in aceeasi noapte sa il scot pe Dumbledore din peisaj. "Nu, fetelor, nu...!" am auzit vocea calda a lui Albus Dumbledore, dar de data asta descurajata. Speriata chiar. "Ba daaa... Ba da!" imi soptea in cap vocea rece. "Spune da! SPUNE DA!" Brusc, am simtit cum cineva ma ia de mana si ma trage scurt inapoi. M-am uitat in spate. Nimeni. Brusc, o groaza de amintiri(dintre care unele oribile si despre care chiar nu vreau sa vorbesc) mi-au zburat in fata ochilor. M-am vazut murind acolo, cu piatra in mana. "Ti-e frica sa te temi..." scria pe piatra. Creierii mei erau terci. M-am dus langa Janella, am atins-o si am strigat "Aresto Momentrum!" Acum numai noi ne mai miscam. Restul erau opriti in timp.
-Ce e, Neo?
-Jan... Clopotelul...nu e bine...
-Ce? N-a sunat inca de intrare.
"MORI!" mi-a strigat piatra in cap. "Acuum. Astept! Hai, n-am toata ziua la dispozitie!"
-Ba tu sa mori! am strigat eu cu voce tare.
-Eu? Neo, ce...?
-Nu tu. Dar piatra a avut dreptate. Am vazut ce scria...Neolynn Qween il va...Omora pe...[img]/users/2212/45/60/95/smiles/443145.gif[/img] [img]/users/2212/45/60/95/smiles/79393.gif[/img] A...D...Du... Si eu l-am ucis! Stiu sigur ca ieri era viu! Of! Daca il ascultam si nu... Stiu ca... Atunci cand am zis Aresto Momentum prima data si...nu v-ati dat seama...era sa te omor si pe tine...si pe June... El a ales asa...Ne-a salvat...Dar de ce? Jan... Nu e bine! Bell... Clopotelul.... Nu...!
-Neo! Ce bolborosesti acolo?

Janella astepta putin, apoi pricepu. Sfichiui bagheta aparent la intamplare. Timpul se opri in loc si numai ele patru puteau vorbi.
"Nu l-ai ucis. El era mort. Piatra iti spune 'MORI' deoarece crede ca vorbeste cu Clopotelul sau cine stie ce voia sa spuna. Dar daca clopotelul ne va trada, atunci Little Bell ne va trada, adica..." incepu Janella apoi se intoarse catre Little Bell:
'Legilimens!' isi spuse Janella, conectandu-se la mintea fetei. Celelalte fete scoasera strigate de admiratie, dar Jan continua sa se concentreze. O tinu pe Little Bell in acea stare dintre starea constienta si cea inconstienta. Little Bell privea in gol. Jan scoase o sticluta din ghiozdan. Turna o picatura in gatul lui Little Bell, apoi o intreba:
"Cine esti?"
"Little Bell."
"Cine suntem?"
"Janella, Bellatrix, Neolynn, Issabella." raspunse Little Bell, prompt.
Deci merge, isi spuse Jan.
"Pentru cine lucrezi?"
"Pentru... pentru..." incepu fata Little Bell. Ea chiar rezista la Veritaserum. Janella se gandi la ceva:
"Legili-Contro-Mindo!" spuse ea. Janella inchise ochii si pica. Little Bell pati la fel. Celelalte fete le prinsera. Janella era acum in mintea lui Little Bell. S euita pe acolo, la persoanele cunoscute de ea. Si apoi vazu:
"Mama. Liora Geel. Fosta Devoratoare. Omorata de Ordin. Trebuie razbunata."
Janella sfichiui bagheta si se intoarse cu mintea pe pamant.
"Mama ei a fost Devoratoare. Vrea sa o razbune." spuse ea prompt.
"Sa o... ce?!"
"Sa o razbune. Ii dam date false, ea ne tradeaza, iar pentru date false va fi pedepsita."
Janella sfichiui bagheta din nou. Se apropie de cea mai mica fata, apoi o imbratisa.
"Buna. Eu sunt... Janella. Sunt fiica unei foste Devoratoare, la fel ca toate celelalte. Acum formam un grup si incercam sa ne razbunam mamele."
"Si eu la fel." incepu Little Bell si incepu sa povesteasca de mama sa. Janella se uita la celelalte. Apoi toate strigara:
"OBLIVIATUS! CLEAR HER MIND!" Fata se opri. Incepu sa priveasca in gol.
"YOUR NEW PAST!" strigara Janella si celelalte, si incepura sa spune noul ei trecut:
"Ai fost nascuta in Londra. Ai 10 ani. Noi iti suntem prietene bune, la fel ca surorile."
"Da."

-Varza! Am strigat eu.
-Hm? Ti-a zis Dumbledore ca cineva pe nume Cabbage ne va trada?
-Nu... Doar ca...Pe toata branza Camembert!
-Sa-mi dai si mie dictionarul de expresii frantuzesti! glumi Jan.
-Nu ma lua in ras . O, Dumnezeule! Eu am... Nu... Nu pot sa...
-Neooo... Neo! NEOLYNN! Ce tot...? facu Bella.
-Mentus Remervera NOX! striga Jan.
Nimic.
-Ok, si ce ar fi trebuit sa faca asta? intreba Iss.
-Nu...merge...paru socata Janella.
-Ascultati! am zis. In piatra sunt doua voci. Una e a lui Dumbledore si una e...e...
"Hai! Stau in neant si astept de unsprezece ani sa gaseasca cineva piatra asta, de cand am gasit-o la fantoma lui Flamel! Chiar nu VEZI cine sunt?" imi zise rece piatra. Am luat-o din buzunar si am strigat:
-Profesore Dumbledore! Profesore Dumbledore!
Fantoma trista a fostului director se evapora, ca un abur, in incapere. Apoi aparu ca un corp compact in fata mea.
-Da...?
-Cine mai e cu dvs. in piatra?
-EL.
-El? facura fetele. Care "EL".
-Nim-...nimeni.
Si disparu.

Janella scoase bagheta din nou.
"Sicilis ciuh tse siuq ihim odnetso!"
"Ce e aia?"
" Este incantatia 'Ostendo mihi quis est huic silicis!' spusa de la coada la cap. Este un fel de Revelio pentru spirite intmnitate in pietre."
"?!"
"Insa blocheaza puterea lor magica departe de controlul lor, in piatra."
"Ah..." rasuflara fetele usurat.
In fata lor incepu sa se materializeze doua persoane cunoscute. Albus si inca o alta fantoma. Acea fantoma era...
"Kreans!" striga Janella.
"!?"
"Kreans a fost o spioana a Devoratorilor care se prefacea ca este in Ordin. Vezi tu, eu sunt inrudita putin cu Nicolas Flamel. Am aflat cand piatra a fost furata am aflat. Dar Nicolas nu-si amintea nimic. Acum o sa inlatur pe vecie acest personaj." spuse Jan scotand bagheta.
"Phantomas Revelus! Abolesco!"
Fantoma lui Kreans disparu.
"Albus, de ce nu ne-ai spus?!"
"Uh... ma strangea idi... imbe... tam... ma strangea acea persoana de gat." spuse Al, abtinandu-se cu greu sa nu-l insulte pe Kreans si astfel sa dea un exemplu prost.

-Ei bine, tocmai ai scapat de idi-imbe-tamp-ul ala! am zambit eu catre director. Iti amintesti cunva unde ti-ai parcat...corpul?
- ? De ce?
-Ma gandeam sa incerc o vraja de reatasare.
- , facu Bellatrix.
-Stiu si eu...? ezita Janella.
-Stii o gramada de lucruri. am ras eu, fara sa ma prind de la inceput. Stai. Stii si tu...ce?
-Nu cred ca e o idee buna...
Issabella ma privi in ochi:
-Nici eu...
-Fetele, unde va e spiritul de aventura?
Janella teleporta corpul directorului in camera. Concentrandu-ma la vraja, am privit cum din mainile mele se ridica un bulgare de lumina. Era sa lesin in momentul in care, dupa o ora de concentrare, bulgarele de lumina exploda...Noroc de Bellatrix, care era in spatele meu. Fantoma lui albus Dumbledore nu era cu nimic mai materiala acum.
Am privit dezamagita la corpul inert care...se ridica in capul oaselor!
-E-n regula! facu Dumbledore cu un entuziasm copilaros. Il pot controa! Din pacate nu pe distante lungii si nu pentru actiuni comlexe, dar e un progres: il pot misca si pune sa vorbeasca! uite!
Am auzit corpul cum silabiseste:"Ser-...bet?". Ah...! Tipic Directorului sco;ii!

- Albus? spuse Janella. Deodata, deschise ochii. Le vazu pe fete, dar Albus era disparut. Ceasul tocmai batea miezul noptii... exact momentul in care aventura incepuse.
- Fetelor? incepu ea.
- Da... spuse si ele putin ametite.
- Vi se pare ca s-a intamplat ceva ciudat?
- Da... ceva cu Dumbledore... ne zisese sa ii zicem "Albus"! spuse Bells.
- Exact aceeasi chestie am visat si eu... ei bine, era o chestie ca un fel de vis! am spuse noi toti restul.
- E tarziu... hai sa mergem la culcare !

OOC: Hai sa terminam topicul asta cu "mersul la culcare", postati si voi si sa il rugati dupa aceea pe Raiz sa inchida topicul... eu nu mai am curaj )

100g Bella Cullen
10g Isabella Isildur
160p ODS
80p Cercetasi

Closed.