Darkmark RPG Forum / King's Cross / Peronul 9 si 3/4

« Previous 1 2 3 4 5 Next »

/ intarziere

Ok. Mereu am fost intarziata. Dar nici chiar asa. Trenul urma sa plece in exact 15 minute, iar eu inca nu plecasem de acasa. Norocul meu este ca parintii mei nu sunt Incuiati. Asta era singurul noroc al meu. Mereu am avut ghinion in mai toate (poate inafara de lectii, unde obtineam mereu note mari la scolile Incuiatilor, unde parintii ma obligasera sa ma duc, insa cei de acolo ma credeau o ciudata)... Mi-am pus toate bagajele in masina, caci lui tata ii placeau masinile Incuiatilor. Ziceau ca sunt "interesante". Mi-am dat ochii peste cap cand tata si-a pus grijuliu centura de la masina, caci lui ii crea amuzament sa respecte regulile Incuiatilor.
-Tata, dar de ce nu putem folosi alte mijloace normale pentru vrajitori?! Asa vom intarzia mult mai mult!
-Eh... E mai interesant asa...
Sora mea mai mica s-a urcat si ea in masina, cu aceeasi fata ca si a mea: de plictisita de banalitatile lui tata. Am plecat la drum... Dar timpul se scurgea asa de greu! "Mai sunt 13 minute... 12... 11... 10... 9... 8... 7... 6...". Dintr-odata, masina se opri. Credeam ca am ajuns, dar, cand am ridicat fericita capul pe fereastra am observat ca eram intr-o intersectie... M-am uitat iarasi la ceas. Mai erau 2 minute cand am ajuns pe peron! Am alergat iute pana la peronul vrajitorilor, incat nici nu-mi dadusem seama cand ajunsesem dincolo de perete! Ce sa vad? In loc sa fie oprit trenul acolo, nu era nimic! Cand m-am uitat complet dezamagita in jur, o licarire de speranta mi s-a aprins: mii de elevi asteptau de asemenea pe peron!

Intarziere..ca de obicei, Bell ramasese ultima, discutand cu niste prieteni Incuiati in gara. Rose si fratele sau Nate trecusera deja pe Peron, insotiti de parinti, dar ea mai ramasese.
"-Daca pierd trenul, daca..off!!" spuse ea in timp ce se ridica de pe jos.
"-Aaa..scuze" balbai o voce mica din fata ei.
"-Eu imi cer scuze, eram neatenta pentru ca am intarziat" murmura Bell, usor rusinata.
"-Se mai intampla..Apropo, eu sunn Hayley" se prezenta fata, cu un zambet cald.
"-Primul an?" intreba cercetasa, raspunzandu'i la zambet.
"-Dap" chicoti Hayley.
"-Eu sunt Bell Evans..de la cercetasi!" raspunse Bell.
"-Incantata!" afirma Hayley, surazand.

OOC: Sper ca nu te superi ca am continuat eu

OOC: Anul VII, cum as putea sa ma supar?

- Deci... Stii ce s-a intamplat pe aici? intreba timida Hayley.
- Habar n-am, din moment ce abia am ajuns si eu aici... Dar se pare ca ceva nu e in regula... Ori am ajuns prea tarziu, ceea ce este imposibil, caci sunt multi alti elevi aici, ori... ori s-a intamplat ceva mult mai grav, spuse Bell putin ingrijorata.
- Offf... Nu putea sa se intample alta data? Adica... Este primul meu an de scoala!
Deodata, o voce rece si neplacuta se auzi din spatele fetelor:
- Voi veniti cu mine...
Le apuca pe fete de cate o mana si le conduse intr-o camera ascunsa, desi nimeni nu le auzi tipetele fetelor, caci zarva era mult prea mare... Bell incerca cateva vraji, fara succes insa, cat despre mine... Eu nu stiam nicio vraja...

In camera intunecata era liniste, auzindu'se doar sunetul respiratiilor sacadate ale celor doua eleve.
"-Mi'e frica" scanci Hayley.
"-Nici eu nu sunt prea linistita, stai calma" sopti Bell, incercand sa desluseasca ceva prin obsucritate.
Un zgomot de usa trantita, apoi un sunet alert de pasi.
"-Sunteti libere, v'am incurcat" se auzi acelasi glas rece, traganat. Cele doua se uitara una la alta, dupa care o zbughira spre iesire.
"-Ok, asta a fost mult prea ciudat!" afirma Bell de indata ce ajunsera din nou pe peron.
"-Cine era ala?!" intreba astropufa, cu vocea distorsionata.
"-Nu stiu..si daca ma gandesc bine, nici nu vreau sa stiu!!" raspunse Bell, apropiindu'se de tren. "Cred ca mai e putin pana pleaca" murmura ea, aruncand o privire elevilor din jur..